Revista Presei – 5 august. „Provocarea nu a fost niciodată că poporul, privatul, cetățenii simpli nu au putut face sacrificii. Problema este că „sistemul” nu vrea să renunțe la jaful pe care-l practică de decenii…..”
| 05/08/2026 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 5 august! Sunt 7 alerte meteo care semnalează că actualul val de căldură va ţine până vineri 7 august. Temperaturile maxime vor varia între 29-31 gr pe litoral şi 40-41 gr în Banat şi Crişana, în timp ce nopţile vor rămâne tropicale în cea mai mare parte a ţării, cu minime între 20 şi 26 gr. Meteorologii anunţă şi perioade de instabilitate atmosferică. Miercuri acestea vor afecta în special zona Carpaţilor Orientali, joi cea mai mare parte a zonei montane, iar vineri jumătatea de nord a ţării şi izolat restul teritoriului. Bucuresti: 36/22 gr.C.
“Ce mâncăm de fapt dacă pe etichete stau scrise cu font mare branduri româneşti, dar pe spate, la originea materiilor prime, figurează Uzbekistan, Vietnam sau Polonia? …. „Am dorit să cumpăr o pungă de nuci dintr-un supermarket şi am fost atras de numele românesc prezent pe ambalaj. Atunci când pe ambalaj vezi numele unei vechi provincii româneşti, te gândeşti că de acolo şi provin nucile, mai ales că avem o tradiţie în acest sens. Acasă când am analizat mai în detaliu ambalajul, am descoperit că singurul lucru românesc este doar cuvântul de pe ambalaj, nucile fiind importate din Uzbekistan“, spune Constantin A., un cumpărător. E vorba de miezul de nucă ambalat sub brandul românesc Transilvania Nuts. Dar acesta e doar un exemplu. Macromex, cel mai mare jucător din sectorul de produse alimentare congelate, vinde Edenia Vişine fară sâmburi congelate. Originea vişinelor? Polonia. ….Miez de nucă ambalat sub brandul românesc Transilvania Nuts. Originea nucilor: Uzbekistan. Vişine fără sâmburi congelate de la Edenia, altă marca autohtonă. Originea vişinelor: Polonia. Boia de ardei iute de la Fuchs România sub brandul Cosmin. Originea: China. Castraveţi muraţi de la Legume Fructe Buzău. Originea castraveţilor: Vietnam. Porumb Dulce Boabe sub marca Bucegi de la Scandia Food. Originea porumbului: Republica Moldova. …. ” Integral: https://www.zf.ro/
“Interviu Riscă România să intre în blackout? Expert: „Ajunge să ne dea rușii doar un bobârnac” Miliarde de euro au fost pompate în panouri fotovoltaice și turbine importate din China, dar nu am dat atenție suficientă energiei nucleare și hidro. ….. Cosmin Păcuraru: Este vorba despre condițiile meteo, despre secetă, deci despre condiții naturale, despre un context. Dar sunt și greșeli mari făcute în ultimii ani de toate guvernele. S-a neglijat mult energia nucleară, lucrurile nu s-au făcut deloc cu cap. Să luăm cazul centralei de la Cernavodă. Acolo avem și un concurs de împrejurări – Dunărea e mică, avem oprirea ambelor reactoare, iar asta echivalează cu dispariția din sistem a aproximativ 1.400 MW de producție în bandă. Vorbim totuși despre cea mai mare pierdere punctuală de putere instalată suferită de România. Și mai avem pierderi importante. Și unele care nu au nicio legătură cu seceta și cu ce se întâmplă acum. De exemplu, la Hidroelectrica putem vorbi de sute de megawați indisponibili din motive, iar situația nu are legătură acolo cu vremea. Tot acum, la Porțile de Fier I, cea mai importantă și cea mai mare hidrocentrală din țară, avem două grupuri oprite de tot, iar altul funcționează la jumătate din puterea nominală, aproximativ 100 MW în loc de 200 MW. Și că tot vorbim de cifre, numai aici se pierd încă aproape 500 MW. Și mai sunt și alte hidrocentrale oprite. Pe urmă, avem probleme mari și în sectorul termoenergetic. Mă gândesc aici la ELCEN, CET Vest a fost grav afectat de două incendii. Iar CET Sud și CET Progresul sunt și ele oprite pentru mentenanță. Avem și Electrocentrale Craiova, care e acum în insolvență. Și aici sunt aproximativ 300 MW instalați. Lista poate continua și putem vorbi numai de pe asta, dar problema se reduce, până la urmă, la decizii proaste luate peste un context oricum nefavorabil, mă refer la vreme. Practic, cu seceta asta ai zice că doar fotovoltaicele contează, dar și aici sunt multe care nu se spun. ….. Lumea obișnuită să i se tot spună cât de importantă e energia solară și voltaică se întreabă acum de ce dacă soarele e pe cer practic toată ziua și s-au investit miliarde în fotovoltaice nu avem curent electric, iar prețurile explodează. Unde s-a greșit în această privință și ce se mai poate face acum? În primul și în primul rând, sunt grupuri de interese care uneori au putere mai mare, uneori au putere mai mică. Grupurile de interese sunt, în special, cele care apără mediul privat. Dar mediul privat produce cam 30% din energie. Energia de 70%, că aici mă refer la consumul anual, este produsă de companiile de stat. Deci foarte greu companiile de stat își fac, hai să zic, lobby la guvern. Iar guvernul nu pricepe că în actuala conjunctură, în actuala arhitectură a industriei energetice, companiile de stat trebuiesc îngrijite. Trebuie să ai grijă de ele. Trebuie să-ți pui niște oameni în conducere care să știe meserie, care să știe ce investiții trebuie să facă și să poată să și le facă. Asta pe de altă parte. Mai trebuie niște oameni care să gândească arhitectura Sistemului Energetic Național, pentru că în acest moment este inadecvată. Este o soluție a unor speranțe și a unor gândiri din anii ’60–’70. Lucrurile s-au schimbat. Apariția regenerabilului a schimbat tot. Pentru că privat de fapt este reprezentat de companii cu investiții în fotovoltaic, eolian și companiile care au parcuri de stocare… Capacitatea de stocare este mică. În acest moment România nu cred că poate stoca mai mult de 1.000 MWh energie electrică. Ideal ar fi 10.000. Deci ar fi de 10 ori mai puțin! Noi am tot făcut fotovoltaice și parcuri eoliene, dar n-am investit aproape deloc în sisteme de stocare. Și n-am investit în nuclear, care e mult mai important. Soarele și vântul fără energie nucleară nu ne poate salva. …..” Integral: https://adevarul.ro/
“Actuala criză energetică, eşecul politic al lui Sorin Grindeanu .… Seceta severă explică momentul opririi Unităţii 1, dar nu explică pasivitatea statului. La sfârşitul lunii iulie, debitul Dunării la intrarea în ţară coborâse în jurul valorii de 1.600 de metri cubi pe secundă, de aproape trei ori sub media multianuală a lunii. În aceste condiţii, Nuclearelectrica a oprit Unitatea 1 înainte ca parametrii asociaţi alimentării cu apă să atingă limitele de exploatare. Decizia a fost corectă, prudentă şi necesară. Problema nu este de ce a fost oprit unul dintre cele două reactoare, ci de ce ţara noastră a ajuns în anul 2026 să depindă aproape exclusiv de bunăvoinţa hidrologică a Dunării, deşi statul cunoştea de ani întregi riscul şi pregătea oficial proiectul Bala II. Acum, după ce aproximativ 700 Megawaţi (MW) de producţie nucleară au dispărut temporar din sistem, Guvernul a găsit de urgenţă şapte milioane de lei pentru lucrări în zona aducţiunii de la Cernavodă. Se mobilizează Administraţia Fluvială a Dunării de Jos, au fost chemate Forţele Navale, se pregătesc barje pentru devierea apei şi intervenţii hidrotehnice provizorii, iar populaţiei şi industriei li se cere să reducă voluntar consumul în orele de vârf. Când prevenţia a eşuat, statul descoperă miraculos mobilizarea. Când proiectele strategice zac prin instituţii, nu există grabă; când reactoarele se opresc, apar hotărâri de guvern, bani, comandamente şi operaţiuni de urgenţă. Guvernul Bolojan încearcă astăzi să rezolve cu improvizaţii de criză ceea ce administraţia trebuia să trateze metodic, finanţat şi responsabil în anii anteriori. Proiectul Bala II nu este o invenţie politică apărută după oprirea Unităţii 1 de la Cernavodă. Este un obiectiv oficial al statului, cu Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii în calitate de titular şi Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi în calitate de beneficiar. Proiectul urmăreşte redistribuirea debitului între braţul Bala şi Dunărea Veche, inclusiv prin ridicarea pragului de fund existent, astfel încât nivelul apei pe sectorul vizat să poată creşte cu până la 1,20 metri. Oficial, investiţia a fost prezentată în primul rând prin beneficiile pentru navigaţie şi mediu, dar implicaţiile sale pentru zona Cernavodă sunt evidente: mai multă apă pe Dunărea Veche, o mai mare rezilienţă la debite foarte mici şi condiţii mai predictibile în apropierea sistemului de alimentare al centralei. Avizul de gospodărire a apelor a fost emis la 20 iunie 2022. Acordul de mediu a urmat la 6 septembrie 2023. La 4 septembrie 2024, Guvernul a aprobat, prin Hotărârea nr. 1.079, indicatorii tehnico-economici ai investiţiei, declarată obiectiv de utilitate publică şi interes naţional. Finanţarea a fost prevăzută din fonduri europene, prin Programul Transport 2021-2027, şi de la bugetul de stat. Prin urmare, proiectul nu a rămas fără identitate, fără titular, fără beneficiar, fără avize şi fără o sursă de finanţare declarată. A rămas fără viteza administrativă pe care importanţa lui o impunea. Menţionăm că avizul din iunie 2022 nu însemna că Sorin Grindeanu, în calitate de ministru al Transporturilor şi Infrastructurii, putea să trimită excavatoarele pe şantier în dimineaţa următoare. Mai erau necesare proceduri de mediu, aprobarea indicatorilor, proiectarea, finanţarea efectivă şi achiziţia lucrărilor. Dar tocmai aici începe răspunderea politică, nu se încheie. Un ministru nu este plătit doar să constate existenţa procedurilor, ci să le conducă, să le coordoneze şi să împiedice transformarea lor într-un labirint fără ieşire. …..” Integral: https://www.bursa.ro/
“Raportul Fitch nu a fost decât un obstacol intermediar. Primul examen major va veni odată cu proiectul legii bugetului ….După Fitch, urmează evaluarea Moody’s, la 11 septembrie, şi cea S&P, la 2 octombrie. …. Criza politică de la Bucureşti pare să fi fost „absorbită“ de Fitch şi unul din bunele argumente ale Bucureştiului a fost deficitul bugetar de doar 2% din PIB, la şase luni, faţă de ţinta asumată de 6,2% din PIB, pe întreg anul. Dar, anul viitor, deficitul trebuie să coboare la sub 6% din PIB, în vreme ce, obosită de austeritate şi sătulă de inflaţie, lumea bugetarilor refuză orice constrângere în plus. Raportul Fitch, publicat la finele săptămânii trecute, anticipează un deficit bugetar pe acest an de 5,9% din PIB, faţă de ţinta de 6,2% din PIB din legea bugetului pe acest an. Dar, spune agenţia: deficitul bugetar rămâne o vulnerabilitate majoră şi este unul din cele mai mari din categoria de rating BBB (BBB-, în cazul României). Deficitul scade mai repede decât se anticipa, dar nu acest lucru se întâmplă cu datoria publică care creşte. În plus, creşterea economică este, cel puţin în acest an, aproape de zero. PIB-ul nominal creşte pentru că, în prima parte a anului, inflaţia a fost cu două cifre, iar inflaţia medie anuală este anticipată să fie undeva la 8%. Dar creşterea reală a PIB este, şi în evaluarea guvernului de la Bucureşti şi în cea a Comisiei Europene, de 0,1%, deci nimic. Inflaţia mare face ca PIB-ul nominal să fie mai mare, veniturile bugetare mai mari. În realitate, economia lâncezeşte. …..” Integral: https://www.zf.ro/
“Provocarea nu a fost niciodată că poporul, privatul, cetățenii simpli nu au putut face sacrificii. Problema este că „sistemul” nu vrea să renunțe la jaful pe care-l practică de decenii Scriam anii trecuți, de la facerea „rotativei”, despre faptul că nu există să mergi la restaurant, să bei și să mănânci ca la all inclusive („fără număr”), să dansezi, să mănânci iarăși, să desfaci sticlele și să le consumi pe jumătate, să dai dedicații, să oferi din bunăstarea de pe masa ta chelnerilor și clienților din jur, iar la final cineva să-ți achite, dezinteresat, nota de plată. Așa s-a comportat coaliția Nicu și Marcel – este un mister de ce niște oameni care s-au desfătat pe bani publici au reușit manevra cu dansul pinguinului în jurul restaurantului și au fugit fără ca nimeni să-i tragă la răspundere. 2025, 2026 și probabil 2027 (într-un scenariu optimist) sunt anii în care decontăm durerea-n organul genital a lui Marcel Ciolacu, legată de deficit, așa cum relata Marcel Boloș (fostul ministru de finanțe a declarat în septembrie 2025 că l-a anunţat de „cel puţin şase ori” pe premierul Marcel Ciolacu că „deficitul bugetar se duce în cap”. Informările au început din 18 august 2024. „Mi-a spus că îl doare în organul genital de deficitul bugetar”). Tot în această perioadă, decontăm și bătaia de joc, antiselecția, lipsa de investiții, jaful permanent la care a fost supus bugetul public în ultimele decenii. Ne amintim, desigur, guvernările în care tot profitul companiilor publice care dețin monopol era extras și pus la dispoziția statului. Azi vorbim despre dezechilibre majore ale sistemului energetic, lipsa capacităților de stocare, lipsa capacităților de producție, rețele care nu au fost întărite și modernizate și abia fac față consumului și noilor realități (energie din panouri solare de la prosumatori care nu varsă excedentul în rețea și nu-l pun în baterii). ….. Următoarele guverne pot restructura sau închide companiile publice pe pierdere, pot elimina din sistemul public beneficiarii pensiilor speciale care s-au întors să mai sugă un salariu de la stat, pot tăia cel puțin 25-30% din angajații instituțiilor administrației publice centrale și locale, pot face reorganizarea administrativ-teritorială a țării (toate aceste măsuri au potențialul de a echilibra consistent finanțele și deficitele). Sau aceleași guverne, indiferent de componența lor, pot să crească din nou taxele și impozitele pentru companiile private și cetățeni, să lase inflația să se umfle, doar ca să-și păstreze accesul la resurse, rente, clienții de partid cu afacerile conectate la bani și bugete. …..Problema este că „sistemul”, cu tot ceea ce înseamnă el, această mașinărie complexă de extras bani din economie, nu vrea să renunțe la jaful pe care-l practică de decenii și nu e dispus să cedeze, indiferent de costuri. …..” Integral: https://republica.ro/
“„Oprește-te tu, ca să nu se vadă că noi nu ne-am pregătit.” După 25 ani de iresponsabilitate energetică, Guvernul cere responsabilitate voluntară de la alții …. România a declarat stare de alertă energetică. Sună grav. Sună a mobilizare. Sună a stat care știe ce are de făcut. În realitate, pentru reducerea consumului în orele de vârf, statul vine deocamdată cu un apel: „Fiți responsabili și opriți-vă voluntar!” Adică Guvernul cere companiilor să își întrerupă producția, să nu își realizeze marfa, să nu își încaseze profitul, să își plătească în continuare salariații și să suporte penalitățile pentru comenzile nelivrate. Asta în condițiile în care în România se plătește energia electrică este foarte scumpă (a doua cea mai scumpă energie electrică din PZU (piața pentru ziua următoare – n.n.) în primele 6 luni ale anului 2026). Toate acestea pentru un eventual mulțumesc. Nu se pot compensa consumatorii în stare de alertă în care oprirea consumului de energie electrică se face voluntar. Voluntariatul nu poate acoperi un deficit de 1.700–2.500 MW România importă deja aproximativ 1.700 MW în orele de seară. Dacă s-ar opri și a doua unitate de la Cernavodă, necesarul de import ar putea depăși 2.500 MW, potrivit declarațiilor premierului. Dacă crește consumul pe fondul caniculei mai sunt necesari 700 MWh. În același timp, seceta afectează și statele vecine, deci nimeni nu poate garanta că energia necesară va exista la frontieră exact în orele critice. În fața unui asemenea deficit, Guvernul mizează pe reducerea voluntară a consumului de către instituții, populație și companii. Dar voluntariatul energetic are o limită foarte clară – factura economică. O fabrică nu este un bec pe care îl stingi la ora 20:00 și îl aprinzi la ora 23:00. În industrie există cicluri tehnologice, temperaturi care trebuie menținute, materii prime aflate în proces, instalații care nu pot fi oprite instantaneu și contracte cu termene ferme de livrare. Cine plătește marfa neprodusă? Cine plătește rebuturile? Cine acoperă salariile, repornirea instalațiilor și penalitățile comerciale? Răspunsul actual este simplu: compania care acceptă să ajute sistemul. ….Realist, reducerea voluntară care poate fi obținută în următoarele zile este probabil de numai 100–200 MW, cu o valoare centrală de aproximativ 150 MW: …. Chiar și acceptând unele suprapuneri și variații, vorbim despre numai 5–10% dintr-un posibil deficit de seară de 1.500–2.500 MW. Ajută? Da. Rezolvă problema? Categoric nu. Primii 150–300 MW pot fi obținuți prin reducerea climatizării, iluminatului ornamental, încărcării vehiculelor electrice, pompelor programabile și unor activități comerciale. Pentru următorii 500 MW trebuie intrat în industrie. Iar acolo factura poate depăși un milion de euro pentru fiecare oră de reducere, la care se adaugă riscurile tehnologice și comerciale. …..România nu a ajuns aici pentru că populația pornește mașina de spălat la ora 20:00 și nici pentru că o fabrică refuză să-și sacrifice producția gratuit. A ajuns aici după ani în care s-au închis capacități de securitate, s-au construit capacități nesecuritare fără stocare, s-a ignorat flexibilitatea consumului și s-a sperat că importul va exista întotdeauna. ….. ” Integral: https://republica.ro/
“Ce a „reușit” clasa politică într-o săptămână: jigniri cu aplauze, „kind remindere” și o „picătură” pentru România. Între timp, cei care țin țara asta au muncit în liniște .…Săptămâna asta, un fost ministru al Sănătății a numit-o pe o fostă ministră a Sănătății „epilatoare-șefă”. De la tribuna Parlamentului. Cu aplauze. ….Un deputat, doctor de meserie, jignește o colegă de breaslă de la tribuna Camerei. Nu pe hol, nu la o bere, chiar de la tribună. Sala aplaudă. Partidul (n.r. PSD), în loc să-l tragă discret de mânecă, distribuie momentul pe pagina oficială, mândru de achiziție. Vine plângerea la CNCD, vin reacțiile și abia atunci descoperă toată lumea, brusc, respectul. …. Între timp, greva din Sănătate intră în ziua a treia, iar premierul identifică problema: nu salariile, nu posturile blocate, Rogobete. „Piromanul grevei.” Frumos spus. Rogobete răspunde că-l plimbă el pe premier prin ATI, UPU și blocul operator. Ofertă emoționantă din partea unui om care a condus ministerul ăla și l-a lăsat cum l-a lăsat. Domnilor, o veste: prin ATI, aveați amândoi obligația să vă plimbați zilnic, din fișa postului, nu din scandal. Că tot vorbim de ATI. La Marie Curie, la nou-născuți, medicul-șef spune negru pe alb: „Vor mai muri copii”. Statul răspunde ferm și hotărât: deblochează 22 de posturi. Douăzeci și două. „O picătură”, zice medicul. …. Iar deasupra, domnul Grindeanu dirijează. Cere demisia lui Pîslaru „urgent, dar urgent”, cu „kind reminder”, că amenințarea sună mai corporate în engleză. Amenință cu plângeri penale. Numără hotărârile de guvern ilegale ale altora, cu o precizie admirabilă la un om care n-a numărat niciodată la fel de atent posturile din spitale. Și pentru că doi foști miniștri ai Sănătății care se jignesc reciproc păreau puțin, a intrat în ring și al treilea. Vlad Voiculescu, avertisment public despre Rogobete: „Limbă dulce, ai grijă cu el, că nu are scrupule”, plus inventarul complet: rezidențiat neterminat, carieră „proptită”, achiziții cu semne de întrebare. Rogobete a ripostat că n-are timp de răspuns punct cu punct, fiind ocupat să apere personalul medical, replica universală a politicianului român: prea ocupat cu binele țării ca să răspundă la întrebări despre el. Trei foști șefi ai aceluiași minister au ajuns în același dosar de jigniri. Începe să semene mai puțin a dezbatere parlamentară și mai mult a reuniune de foști. Aceeași nostalgie, aceleași reproșuri, aceeași certitudine că pe vremea lor era mai bine. Diferența e că, de la reuniunile de foști, nu pleacă nimeni pe targă. Și-acum, întrebarea de concediu: ce-au avut în comun toate astea? Simplu. Toți cei de mai sus au urlat. Niciunul n-a lucrat. În aceeași săptămână, medicii au operat în tăcere, piloții au doborât drone la două noaptea, tot în tăcere. Există o regulă la noi, verificată de trei decenii: volumul vocii e invers proporțional cu utilitatea. Dacă vreți să știți cine ține țara asta în spate, căutați-i pe cei care n-au dat niciun comunicat. …..” Integral: https://republica.ro/
“Grânarul Europei cultivă datorii .… Ţara noastră reuşeşte performanţa economică absurdă de a produce milioane de tone de cereale fără să poată asigura prosperitatea celor care le cultivă, de a exporta grâu şi porumb, în timp ce importă masiv carne, lapte, legume, fructe şi produse alimentare procesate şi de a administra anual subvenţii de miliarde de euro fără să construiască un sistem agricol capabil să reziste unui ciclu de secetă, unei prăbuşiri a preţurilor sau unei creşteri a dobânzilor. „Grânarul Europei” nu mai cultivă doar grâu, porumb şi floarea-soarelui, ci şi datorii, iar recolta financiară a acestui model începe să fie culeasă în tribunale: numărul companiilor agricole intrate în insolvenţă a crescut de la 127 în primul semestru din 2025 la 226 în primele şase luni din 2026, un salt de aproape 80%, potrivit unei analize CITR realizate pe baza datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului. La jumătatea lunii aprilie 2026, agricultura egalase deja numărul insolvenţelor înregistrate în întregul prim semestru al anului precedent. Şi nu se mai prăbuşesc doar fermele mici, subcapitalizate şi dependente de capriciile vremii. În categoria societăţilor cu active imobilizate de peste 4 milioane de euro, numărul insolvenţelor a explodat de la o singură companie în primul semestru din 2025 la 19 în perioada similară din 2026, iar acestea concentrează active de peste 235 milioane de euro, reprezentând mai mult de 57% din totalul activelor companiilor de această dimensiune intrate în insolvenţă la nivelul economiei. Analiza CITR efectuată asupra a 3.700 de firme agricole cu active de cel puţin un milion de euro arată că 40% se află deja în zona unui risc financiar ridicat, 631 sunt în stare de insolvenţă iminentă, iar alte 855 au nevoie urgentă de restructurare operaţională şi financiară. Cu alte cuvinte, nu asistăm la câteva accidente antreprenoriale, ci la fisurarea fundaţiei economice a agriculturii româneşti. Datele CITR demontează explicaţia comodă potrivit căreia fermierul român cade numai atunci când nu plouă. România a înregistrat în 2025 cel mai bun an pentru grâu din 1997, însă ponderea agriculturii în totalul procedurilor colective a urcat de la 9,6% în primul trimestru din 2025 la 20,7% în primul trimestru din 2026. O recoltă bună nu a putut şterge pierderile acumulate în trei ani, creditele scumpe, datoriile rostogolite, moratoriile ajunse la scadenţă şi investiţiile realizate într-o perioadă în care utilajele, motorina, energia şi îngrăşămintele se scumpeau accelerat. Numărul procedurilor de insolvenţă din agricultură a crescut în primul trimestru din 2026 cu 181,8%, de aproape şase ori mai repede decât ritmul general al economiei, iar cele 31 de companii agricole ajunse în proceduri colective aveau împreună afaceri de aproximativ 1,68 miliarde de lei şi 953 de angajaţi. …..” Integral: https://www.bursa.ro/
“Mai mult decât îngrijorător: peste 85% dintre copiii români nu fac sport, nu stau corect în bancă și își fac temele în condiții improprii .… Rezultatele sunt îngrijorătoare: din cei peste 16.000 de elevi evaluați, reiese că lipsa mișcării și obiceiurile posturale greșite rămân principalele riscuri pentru sănătatea copiilor. Analiza obiceiurilor zilnice relevă o serie de factori care contribuie la apariția problemelor musculo-scheletale încă de la vârste fragede. Astfel:
- 76,2% dintre copii acuză dureri de spate;
- 84,6% dintre copii NU își fac temele într-un spațiu amenajat corespunzător;
- 85,7% NU cunosc poziția corectă în bancă;
- 89,1% NU țin corect caietul în timpul scrisului;
- 92,9% NU practică nicio activitate sportivă organizată.
Aceste rezultate evidențiază faptul că problemele de postură nu sunt generate doar de timpul petrecut la școală, ci și de obiceiurile dezvoltate acasă, de utilizarea excesivă și incorectă a dispozitivelor mobile și de nivelul redus de activitate fizică. Deși 82.5% dintre copiii evaluați au acces la telefon / tabletă, 93.4% dintre aceștia folosesc telefonul mobil într-o poziție incorectă. …..” Integral: https://republica.ro/
“Muncă patriotică pentru răcirea centralei de la Cernavodă! Suntem chemați să suflăm în reactor .…. Nuclearelectrica anunţă că va pune la dispoziţie autocare cu destinaţia Cernavodă, iar voluntarii care suflă cel puţin 8 ore în reactor vor fi recompensaţi cu o masă caldă şi un voucher de curent de 50 de lei. „Nu e mult, e mai degrabă simbolic. Adevărata recompensă e însuşi faptul că pufăi pe un simbol naţional ca să nu depăşească temperatura critică”, a declarat Geani Sârmov, director de PR al companiei de energie nucleară şi autorul sloganului „Din toţi bojocii pentru energie curată”. „Oricum suflu zilnic în mini-eoliana mea din curte ca să îmi încarc Dacia Spring. Nu e mare lucru să suflu câteva ore în reactorul nuclear, şi primesc şi o excursie gratis. Mă bag”, exclamă Ştefania, o programatoare de 33 de ani din comuna dâmboviţeană Afumaţii Colăceni. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“EXCLUSIV | Cine sunt cele două judecătoare de la Curtea de Apel București care au suspendat, la foc automat, 13 hotărâri ale Guvernului Bolojan / De ce par problematice aceste sentințe…..”
https://www.g4media.ro/cine-sunt-cele-doua-judecatoare-de-la-curtea-de-apel-bucuresti-care-au-suspendat-la-foc-automat-13-hotarari-ale-guvernului-bolojan-de-ce-par-problematice-aceste-sentinte.html
“Secarea Dunării scoate la suprafață slăbiciunile economiei României, arată o analiză a unei mari bănci….”
https://hotnews.ro/secarea-dunarii-scoate-la-suprafata-slabiciunile-economiei-romaniei-arata-o-analiza-a-unei-mari-banci-2317007