Revista Presei – 8 iulie.„Gazele din Marea Neagră nu vor aduce automat prosperitate României. Avertismentul unui expert din energie …..”
| 08/07/2026 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
“Economistul Adrian Mitroi avertizează că am ajuns să plătim “dobânzi de Burundi”: “Trebuie să ne ajustăm nivelul de trai substanțial în jos” ….Profesorul universitar arată că actuala clasă politică nu mai deține controlul asupra mecanismelor financiare interne, țara fiind complet dependentă de capitalul extern scump. „România nu mai poate ieși din criză. Nu mai avem loc de soluții. România este condusă de cifre. În raportul BNR nu puteți vedea așa ceva, pentru că ei vorbesc frumos și elegant, dar eu vă traduc ce cred eu: România este în corzi, România nu are soluții decât cele dureroase, substanțiale de ajustare a prosperității în jos”, a spus economistul Adrian Mitroi la Antena 3 CNN. Prosperitatea cumpărată pe credit și declinul producției Analistul explică faptul că nivelul de trai din ultimii ani nu a fost corelat cu randamentul real al forței de muncă, fiind vorba despre o bulă artificială alimentată de datorii. „Noi mai avem de ajustat în această situație de ciocan și nicovală a unui nivel de trai probabil câștigat pe nedrept, fără competitivitatea muncii, probabil cumpărat cu credit scump, care are un randament de creștere economic aproape negativ.” …..” Integral: https://ziare.com/
“Sorin Pâslaru, ZF: Cei mai buni economişti ai ţării se întreabă în aceste zile cum putem trece de la modelul unei economii de import bazate pe creşterea de datorie la modelul unei economii de producţie, cu valoare adăugată. Crede cineva că e întâmplător că avem o criză de model economic conjugată cu o criză politică, cu o criză a actului de a conduce ţara? …. Toate datele arată că singurul care ar putea să spună stop-joc şi să ceară un guvern valabil este capitalul privat românesc. Acum însă ce se întâmplă? De ce nu spune? Nu spune, sau spune cu amortizare, pentru că aşa cum este astăzi modelată economia românească este o economie de import şi consum şi nu o economie de producţie şi export. Dacă ai avea industriaşi români care să spună: construim noi fregatele de 2-3-400 milioane de euro, nu turcii sau germanii, facem noi 5.000 de caroserii de maşini de luptă, şi eventual ne batem cu alţi fabricanţi pentru pieţe externe, atunci ai avea şi sursa care să dea energie sistemului de guvernare să stea pe picioare. Atâta timp cât nu ai creat şi nu ai de apărat interes suficient, nu ai nici reacţie sau contra reacţie la această situaţie. Dacă din calcule nu reies pierderi de pieţe, de vânzări, ci dimpotrivă istoric, că aşa a fost, capitalul actual este mai mult dependent de consum şi import decât de producţie şi export, dependenţa nu doare. Retailul, serviciile medicale, horeca, construcţiile – sunt dependente de consum, de expansiunea capitalului străin sau de cheltuielile guvernului. Să vină, este foarte bine că vine capitalul extern. România are nevoie de modernizare, de know-how, de includerea în lanţurile de valoare strategice internaţionale şi de accesul cât mai la vârful acestor lanţuri, unde se află valoare adăugată mai mare. România s-a schimbat fundamental prin privatizare şi atragerea de investiţii străine directe după 1999-2000, iar acum începe chiar să exporte capital. …. Cine are ce să-şi protejeze aici va realiza mai devreme sau mai târziu că nu va mai putea sta deoparte şi va trebui să pună pe masă interesul, să-l manifeste. Şi o să apară în curând aceste interese şi manifestarea lor, pentru că investiţiile în producţie în unele sectoare precum industria alimentară capătă masă critică. Interesul naţional este suma intereselor locale, aici este sursa stabilităţii şi a găsirii soluţiilor şi pentru o nouă administraţie, şi pentru un nou model de creştere economică, şi pentru dezvoltarea viitoare a României. ….” Integral: https://www.zf.ro/
“Cristian Păun: Salariul minim, crescut ca să-i ajute pe cei mai săraci, îi va lăsa fără job chiar pe aceştia .... Păun a explicat Newsweek România că oricum sectorul privat este sub o presiune uriașă, în acest an, iar majorarea salariului minim, de la 1 iulie, reprezintă un factor de stres economic în plus, pe umerii antreprenorilor. Această evoluţie economică riscantă are loc într-o ţară în care majoritatea economiei este una de lohn. Concret, firmele autohtone produc doar pe comandă pentru branduri străine, folosind materie primă importată și mână de lucru locală ieftină. Sintetic, asta înseamnă: valoare adăugată mică, profitul pleacă integral în afară și o vulnerabilitate uriaşă în fața concurenței regionale. …. Cristian Păun explică faptul că România continuă să aibă o economie de lohn, unde valoarea adăugată, adică acel „câştig în plus” rezultat din procesul de producție, este extrem de mică. Statul, mărind artificial salariul minim, aduce încă un cost greu de suportat în contabilitatea firmei, care în România se bazează tocmai pe exploatarea de forţă de muncă ieftină şi bine calificată. “Și acum, vine peste toate astea statul și spune: Trebuie să-ți mai cresc un cost, salariul minim, cu care tu îți plătești angajații! Salariul minim are o altă poveste complicată în ea, pentru că, în general, lovește în acele zone de business, care sunt intensive în muncă. …..” Integral: https://newsweek.ro/
“Gazele din Marea Neagră nu vor aduce automat prosperitate României. Avertismentul unui expert din energie Exploatarea gazelor din Marea Neagră oferă României o oportunitate istorică, însă succesul nu va depinde de cantitatea de gaze extrasă, ci de modul în care statul va folosi veniturile obținute. Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, avertizează că numeroase state bogate în resurse naturale au rămas vulnerabile tocmai pentru că nu au reușit să transforme această bogăție în dezvoltare economică. În opinia sa, România are șansa de a redeveni cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, ceea ce ar reduce importurile, ar îmbunătăți balanța comercială și ar aduce venituri importante la buget. „Resursele nu creează automat prosperitate. Diferența este făcută de instituții, investiții și de capacitatea statului de a transforma avantajele naturale în avantaje economice și tehnologice”, afirmă Dumitru Chisăliță, potrivit Digi24. ….. Printre prioritățile pe care le indică se numără dezvoltarea infrastructurii energetice, extinderea capacităților nucleare, investițiile în energia regenerabilă, digitalizarea rețelelor și susținerea unei noi politici industriale. În același timp, Chisăliță critică dezbaterea publică pe tema energiei, pe care o consideră blocată în opoziții artificiale, precum „gaz sau regenerabile”, „nuclear sau solar” ori „stat sau piață”. Potrivit acestuia, un sistem energetic modern are nevoie de toate aceste componente, fiecare având un rol diferit: energia nucleară pentru stabilitate, hidrocentralele pentru flexibilitate, regenerabilele pentru reducerea costurilor și emisiilor, iar gazul natural ca sursă de tranziție și echilibrare a sistemului. …..” Integral: https://spotmedia.ro/
/https%3A%2F%2Fwww.g4media.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F07%2Fdreamstime_m_6218273.jpg?resize=197%2C111&ssl=1)
“Apa dulce a României, sub presiune: România a înregistrat cel mai ridicat nivel de stres hidric din UE în 2023. Monica Ioniță Scholz: „Mitul că România este bogată în apă trebuie deconstruit” România a înregistrat în 2023 cel mai ridicat indice de exploatare a apei (WEI+) din Uniunea Europeană, ajungând la 47,4%, un nivel care indică stres hidric sever și plasează țara aproape la egalitate cu Cipru, deși statul mediteranean are un climat mult mai arid. Valoarea arată că aproape jumătate din resursele anuale de apă dulce regenerabilă ale României sunt consumate, în timp ce schimbările climatice și seceta prelungită amplifică presiunea asupra rezervelor de apă, arată cercetătoarea Monica Ioniță Scholz într-o analiză publicată de platforma InfoClima. …. Din datele europene, valoarea de 47,4% înregistrată de România în 2023 depășește pragul de 40% stabilit de Agenția Europeană de Mediu pentru stres hidric sever și reprezintă cea mai ridicată valoare din Uniunea Europeană în acel an. …. Deși percepția publică este că țara dispune de resurse abundente de apă, o mare parte din debitul care traversează teritoriul național provine din afara granițelor, în special prin Dunăre, care aduce apă din Germania, Austria, Ungaria. Aceasta nu este apa României, ci apa care trece prin România. În același timp, principalele râuri interioare – Olt, Siret, Argeș, Ialomița, Prut sau Vedea – au debite relativ reduse și sunt foarte vulnerabile în perioadele de secetă, iar într-un an uscat, „unele dintre ele pur și simplu seacă”. Astfel, reducerea debitelor Dunării afectează direct disponibilitatea resurselor de apă ale țării, iar râurile interne, cu debite mici, sunt extrem de sensibile la secetă. …..” Integral: https://www.g4media.ro/
“Când petrolul se ieftinește, iar carburanții se scumpesc – cazul unic al României în Europa Recent, Petrom a majorat prețurile carburanților cu 5 bani pe litru atât la benzină, cât și la motorină. La prima vedere, decizia pare greu de înțeles. În perioada respectivă, cotația petrolului Brent nu oferea un argument evident pentru o scumpire, iar cursul de schimb nu exercita presiuni semnificative asupra costurilor de import. În lipsa unor explicații convingătoare, mulți consumatori s-au întrebat firesc: de ce cresc prețurile când principalii indicatori ai pieței nu justifică o astfel de mișcare? Răspunsul s-ar putea afla tocmai într-o măsură guvernamentală care a fost prezentată drept un instrument de protecție a consumatorilor. Prin OUG nr. 19/2026, completată ulterior prin OUG nr. 24/2026, Guvernul a instituit o stare de criză pe piața carburanților și a impus plafonarea adaosului comercial la nivelul mediei anului 2025. Măsura a fost prezentată ca un mecanism menit să reducă prețurile la pompă cu aproximativ 5-15 bani pe litru și să împiedice eventualele speculații într-o perioadă de volatilitate internațională. Problema este că economia funcționează adesea diferit decât intențiile politice. În mod obișnuit, când costul materiei prime scade, concurența ar trebui să împingă prețurile în jos. Companiile care transferă mai rapid reducerea costurilor către consumatori câștigă cotă de piață, iar celelalte sunt obligate să le urmeze. Este mecanismul clasic prin care funcționează piața. Însă plafonarea adaosului comercial poate schimba subtil regulile jocului. Atunci când statul stabilește că adaosul maxim permis este cel practicat în medie în anul precedent, acel plafon încetează să mai fie doar o limită superioară. El poate deveni o referință de piață, o țintă spre care operatorii economici tind în mod natural. Orice marjă neutilizată reprezintă profit pierdut, iar orice companie listată la bursă are obligația față de acționari să maximizeze profitul în limitele legii. Astfel apare un paradox. Dacă prețul petrolului crește, plafonul poate limita extinderea marjelor și poate proteja consumatorii. Dar dacă prețul petrolului scade, companiile nu sunt obligate să transfere integral această reducere către clientul final. Dimpotrivă, ele pot avea interesul să mențină prețurile suficient de ridicate pentru a conserva adaosul comercial permis de reglementare. Cu alte cuvinte, ceea ce a fost conceput ca un plafon poate deveni un prag de referință. …..” Integral: https://republica.ro/
“Platformele crypto nu pot fi autorizate de ASF România pentru a funcționa în UE conform regulamentului european MiCA, pentru că nu avem lege internă De la 1 iulie 2026, platformele de tranzacționare a criptomonedelor au nevoie de autorizare MiCA pentru a funcționa cu drepturi depline în Uniunea Europeană, iar aceasta se poate obține într-unul dintre statele membre UE. În România, însă, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) nici nu poate primi cereri de autorizare de la operatorii crypto, pentru că țara noastră nu are aprobată legislația națională de punere în aplicare a Regulamentului european pentru piața criptoactivelor (MiCA). Reamintim că Binance, cea mai mare platformă de tranzacționare de criptomonede la nivel mondial, a încercat să obțină în Grecia licența MiCA, pentru a putea opera în Uniunea Europeană. În cele din urmă, Binance a anunțat că și-a retras cererea de autorizare de la Comisia Elenă pentru Piețele de Capital (HCMC), precizând că va încerca într-un alt stat UE. Momentan, ASF de la București nici nu poate fi luată în considerare, pentru că, la noi, nici instituția în sine nu a primit prerogativele necesare pentru aplicarea regulamentului MiCA. …..” Integral: https://startupcafe.ro/
“Rectorul Politehnicii București îi critică pe ”cei care au făcut rost de o diplomă și care acum ne conduc” ….„În acești ani grei, școala este desconsiderată, este pusă la zid, este umilită în general de cei care nu au stat prea mult în ea, n-au prea petrecut mult timp în școală. De cei care au făcut rost de o diplomă și care acum ne conduc”, a declarat rectorul Politehnicii București, citat de Euronews.ro. …. „Lumea se schimbă și e dominată de prostie, ca să fiu mai clar, de lipsă de educație, care deja devine foarte periculoasă. Societatea este plină la toate nivelurile de oameni care știu tot și dau sentințe. Societatea, și mai ales așa zisă elită publică, nu doar politică, este plină de astfel de personaje”, a transmis rectorul UPB. În 2022, Costoiu a fost condamnat 3 ani de închisoare cu suspendare pentru că a închiriat în mod ilegal baza sportivă Cutezătorii către o fundație a lui Dinu Patriciu, pe vremea când era secretar de stat în Ministerul Educației. În 2023, ÎCCJ l-a scăpat de orice răspundere penală, odată cu prescrierea faptelor. …..” Integral: https://ziare.com/
“General: NATO învață prea încet din războiul din Ucraina. „Este nevoie de mai puțină aroganță și mai multă modestie” .… Ryan, care a comandat trupe la mai multe niveluri și a fost strateg în cadrul Statului Major Interarme al SUA, susține că experiența acumulată de ucraineni trebuie transpusă rapid în doctrinele NATO. Nu prin copiere fidelă, ci prin adaptarea lecțiilor la realitățile fiecărui stat aliat. …. „Întrebarea nu mai este dacă există lecții de învățat. La asta s-a răspuns convingător în ultimii patru ani și jumătate. Provocarea este cum iei ceea ce vezi în Donbas și adaptezi pentru granița Finlandei sau pentru alte regiuni”, afirmă Ryan. În opinia sa, tocmai aici armatele occidentale întâmpină cele mai mari dificultăți. „Avem nevoie de mai puțină aroganță și de puțin mai multă modestie din partea organizațiilor militare occidentale”, spune fostul general, criticând tendința unor armate de a considera că propriile doctrine sunt suficiente, fără a valorifica pe deplin experiența acumulată de Ucraina. …. Dronele nu înlocuiesc artileria Una dintre concluziile pe care Ryan le consideră greșite este ideea că succesul dronelor pe câmpul de luptă reduce importanța artileriei clasice. Potrivit acestuia, realitatea de pe front arată exact contrariul. „Dacă mergeți la orice brigadă ucraineană din prima linie, veți vedea unul sau două batalioane de artilerie și unul sau două batalioane de drone. Orice comandant ucrainean de brigadă vă va spune că ai nevoie și de drone, și de artilerie. Sunt complementare”, afirmă el. Generalul explică faptul că dronele nu pot opera întotdeauna în condiții de ceață sau vreme nefavorabilă, în timp ce artileria poate continua să lovească țintele. …. „Moartea tancului” este un mit Ryan respinge și teoria potrivit căreia tancurile și-ar fi pierdut relevanța pe câmpul de luptă din cauza dronelor. „Realitatea este că tancul nu a murit, dar este folosit diferit”, spune el. Potrivit fostului comandant, aproape fiecare brigadă ucraineană continuă să aibă o companie sau chiar un batalion de tancuri. Diferența este că acestea nu mai sunt utilizate în atacuri masive, ca în timpul Războiului Rece, ci integrate împreună cu drone, infanterie și alte sisteme de lovire. …..” Integral: https://spotmedia.ro/
“Un bărbat prins fără bilet a sunat la STB şi s-a dat drept Trump ca să îşi anuleze amenda …. „Simplu. Când am văzut că am de plătit 80 de lei, am pus mâna pe telefon, am sunat la STB şi le-am zis că sunt Donald Trump şi că dacă nu-mi şterg amenda îi invadez, îi anexez, îi ia mama dracu”, s-a lăudat Gogel în faţa prietenilor. Surprinzător, vicleşugul lui Gogel a funcţionat deşi acesta nici măcar nu ştie limba engleză. „A trebuit doar să le zic că sunt cel mai deştept călător din istoria 102-ului şi să urlu că de fapt Obama a făcut blatul. Erau topiţi că preşedintele SUA le vorbeşte în română. Nimeni nu s-a întrebat de ce pe Donald Trump îl mai cheamă şi Gogel Florescu. Mâine încerc asta şi la metrou”, a precizat şmecherul. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Donald Trump vrea din nou Groenlanda.
https://m.zf.ro/business-international/donald-trump-vrea-din-nou-groenlanda-inaintea-summitului-crucial-al-23190442