Europa: 6 noiembrie 2012 / Alegeri Americane
| 06/11/2012 | Autor theophyle Categorii: Stiri Europene |
Urmează ziua cea mai lungă pentru America. Astăzi şi mâine vom afla deznodământul celui mai aşteptat eveniment de pe scena politică a lumii, alegerile preşedenţiale din SUA, în care ambii concurenţi, preşedintele Barack Obama şi republicanul Mitt Romney, intră, spun statisticile, cu şanse egale. 
Dacă în SUA cursa este foarte încinsă, nu încape îndoială pe cine preferă europenii. Pe bătrânul continent Obama are rate de aprobare gigantice încă din campania electorală din 2008, cu toate că este dificil de spus dacă Europei i-a fost mai bine cu el la Casa Albă. Dar nici Romney n-ar aduce schimbări semnificative în relaţiile bilaterale cu europenii, scrie presa internaţională. În afară de “lecţii” ocazionale date liderilor europeni despre nevoia de a-şi pune lucrurile în ordine pentru a nu lăsa problema datoriilor suverane din zona euro să degenereze, SUA s-au implicat marginal în rezolvarea crizei şi în dezbaterea austeritate-stimulare economică. Americanii au preferat să îndemne la acţiune, ei recomandând stilul american de atac, rapid, masiv şi în forţă, adică investind mulţi bani, scrie EUObserver. În cursul celor trei confruntări electorale directe dintre Obama şi Romney, Europa a fost menţionată doar în trecere. Un stat european, Polonia, a fost şi el menţionat, de Romney, care l-a acuzat pe Obama că a greşit în relaţiile cu aliaţii SUA. Candidatul republican i-a reproşat preşedintelui că a abandonat programul scutului antirachetă, unele dintre elementele acestuia urmând să fie instalate în Polonia.[…] Dincolo de laude, relaţiile dintre Germania lui Merkel şi SUA lui Obama nu au fost niciodată rele sau presărate cu neîncredere, notează Süddeutsche Zeitung, care atrage atenţia că relaţiile lui Obama cu alte state nu urmează modelul tradiţional. “Obama nu se înconjoară cu favoriţi, aşa cum făcea preşedintele anterior, George W. Bush, un om care împărţea lumea doar în prieteni şi duşmani. Obama este un om modern şi foarte realist care urmăreşte doar un scop: interesul ţării sale, unde lucrurile nu merg prea bine. SUA sunt copleşite ca forţă a ordinii globale”, scrie publicaţia germană. Integral aduce Ziarul Financiar.
Sume fabuloase, în campania electorală din SUA. Cheltuielile electorale americane pentru alegerile din acest an ating cifre faraonice. Se estimează că ar fi vorba de şase miliarde de dolari, dintre care o mare parte s-a “dus” pentru 
campaniile celor doi candidaţi la şefia Casei Albe. Numai în publicitatea televizată s-a injectat un miliard de dolari. Cifrele evocate de Center for Responsive Politics sunt de-a dreptul halucinante. Numai pentru campania prezidenţială din acest an s-au cheltuit 2,6 miliarde de dolari. Chiar dacă pare enormă, suma este mai mică decât cea din 2008, când s-au cheltuit 2,8 miliarde, dar atunci, e adevărat, avuseseră loc alegeri preliminare şi la democraţi. Din suma de mai sus, cei doi candidaţi, Barack Obama şi Mitt Romney, au cheltuit două miliarde de dolari. Restul s-a “dus” pe convenţiile celor două partide sau provin de la diverse organizaţii externe. Acest lucru este de altfel noutatea sezonului electoral, aşa-zisele PAC, comitete de acţiune politică ce permit din 2010 încoace firmelor, sindicatelor şi particularilor să aibă o contribuţie, să finanţeze fără nici o limită. Lucru care a dat naştere şi la Super PAC-uri uriaşe, dotate cu sute de milioane de dolari. Astfel, câţiva miliardari au putut face donaţii importante, precum magnatul din Las Vegas, Sheldon Adelson, care a investit 40 de milioane de dolari în campania lui Romney. Micii donatori sunt însă şi ei importanţi, întrucât dacă 30% din fondurile obţinute de Obama provin de la persoane care au dat mai puţin de 200 de dolari, totalul reprezintă totuşi aproape 220 de milioane de dolari. Aceste comitete PAC, teoretic, nu au nici o legătură directă cu echipele de campanie. În realitate, însă, ele sunt braţul lor armat pentru a duce luptele publicitare negative, de exemplu. O sarcină cu atât mai uşoară şi eficientă, cu cât trebuie ştiut, aceste Super PAC-uri sunt conduse adesea de foşti colaboratori ai candidaţilor. Unul dintre comitete, favorabil republicanului Mitt Romney este pilotat de Karl Rove, eminenţa cenuşie a ex-preşeditelui George Bush jr. În total, dacă se iau în calcul toţi banii consacraţi alegerilor prezidenţiale şi cei pentru Congresul de la Washington în acest an, se ajunge la şase miliarde de dolari. Dintre care un miliard a fost investit numai în publicitate la televizor pentru sau contra celor doi candidaţi la Casa Albă. O adevărată mană cerească şi pentru reţelele de televiziune din America, unde anumite canale pur şi simplu nu au mai avut spaţiu publcitar de vânzare. RFI
Ameliorarea relaţiilor dintre SUA şi UE. Ce are Obama în comun cu Uniunea Europeană? Şi unul şi cealaltă au primit Premiul Nobel pentru Pace. Dar relaţiile transatlantice au loc de mult mai bine…În ciuda crizei actuale, i s-a 
dat premiul UE în semn de recunoaştere pentru cele şase decenii de asigurare a păcii şi prosperităţii. Obama l-a primit în primul său an de preşedinţie, în ciuda lipsei sale de experienţă în politica externă, ca încurajare pentru viitor. Din perspectiva actuală e greu de spus dacă Obama l-a meritat cu adevărat. La fel de greu de prevăzut este în ce măsură UE îşi va fi meritat înalta distincţie din unghiul următorilor ani. Premiile simbolizează speranţele mari puse în SUA şi UE. Cele două premii Nobel pentru Pace trimit la marile nădejdi pe care Comunitatea Internaţională şi le pune îndeobşte în America şi preşedintele ei precum şi în Europa şi statele membre ale Uniunii. Dar câte de justificate sunt oare aceste speranţe? Indiferent cine va câştiga alegerile prezidenţiale americane, atât SUA cât şi UE se vor confrunta în anii următori cu provocări similare. Ele se raportează la aceleaşi trei componente care sunt şi cele mai importante în sfera puterii de influenţare a relaţiilor internaţionale în lumea globalizată. E vorba de putere, de un scop şi de îndeplinirea lui practică. Bugete scăpate de sub control.Prima provocare vizează puterea, care este însuşi temeiul existenţei ca factor de luat în serios în relaţiile politice internaţionale. În chestiune e politica internă. Cum poţi oare perpetua creşterea economică şi prosperitatea, menţinând totodată sub control datoriile suverane şi bugetele debordante? Miza pentru UE e chiar supravieţuirea Uniunii, devreme ce în joc e tocmai întregul proiect al integrării europene. În context, e probabil că UE să aibă şanse bune de a absolvi cu succes acest test. Dacă bursele şi pieţele financiare vor paria împotriva ei, s-ar putea să piardă bani mulţi. În ce priveşte SUA, şansele lor nu sunt atât de clare, dar ele sunt independente de numele viitorului preşedinte. Pentru a pune sub control bugetul de stat american va fi nevoie de o înţelegere bipartizană. Dar soarta planului Bowles-Simpson, din 2010, de ameliorare a situaţiei . financiare a SUA nu constituie un semn de bun augur în privinţa capacităţii americanilor de a se confrunta cu această provocare şi de a îngropa securea războiului politic în interesul încheierii unui acord supra-partinic. Integral la Deutsche Welle
Miniștrii de finanțe ai G20 îi cheamă pe europeni şi Statele Unite să acţioneze contra crizei mondiale. Miniştrii de finanţe ai G20 i-au chemat, luni, pe europeni şi Statele Unite să pună în aplicare măsuri anticriză pentru a ridica incertitudinile ce ameninţă economia mondială, în declaraţia lor finală la 
Ciudad de Mexico. “Creşterea mondială rămâne modestă şi riscurile sunt încă mari”, afirmă principalele ţări bogate şi emergente la sfârşitul unei reuniuni de două zile, potrivit Agerpres. Ele citează în special “posibilele întârzieri în punerea în aplicare complexă” a deciziilor luate în ultimele luni de zona euro, o eventuală înăsprire fiscală foarte “importantă” în Statele Unite, precum şi o “creştere mai lentă în unele pieţe emergente”. Potrivit declaraţiei, “Statele Unite vor calibra cu atenţie ritmul consolidării lor bugetare pentru a se asigura că finanţele publice sunt sustenabile pe termen lung, evitând în acelaşi timp o înăsprire excesivă în 2013”. Acest lucru depinde de un acord la care democraţii şi republicanii ar trebui să ajungă până la sfârşitul anului. La rândul lor, europenii îşi reafirmă calendarul pentru instituirea treptată a unei uniuni bancare de anul viitor.Forumul marilor puteri îşi reafirmă angajamentul pentru reducerea deficitelor, dar insistă asupra “termenului mediu”. În lumina slabei creşteri mondiale”, “ritmul de consolidare bugetară trebuie să fie adecvat pentru a sprijini redresarea”, afirmă forumul, sugerând că unele ţări ar urma să-şi încetinească sau să pună în paranteze politicile de reducere a deficitului, notează AFP.Adevarul
Der Spiegel: Un ajutor european pentru Cipru ar favoriza banii murdari din Rusia. Un ajutor european pentru Cipru ar avantaja în special oligarhii ruşi şi mafioţii care spală bani prin această ţară, potrivit unui raport al 
serviciilor secrete germane (BND), citat de revista Der Spiegel. “Bogătaşii Rusiei, care au plasat bani murdari în insula mediteraneană, vor profita de ajutorul european”, a scris luni Der Spiegel, subliniind opoziţia social-democraţilor germani pentru aprobarea unui plan de salvare destinat statului cipriot. Numeroşi oameni de afaceri ruşi au plasat sume importante în băncile cipriote, atraşi de nivelul redus al impozitelor, chiar dacă Cipru a mai pierdut puţin din reputaţia de paradis fiscal după aderarea la Uniunea Europeană în 2004, potrivit revistei germane. În total, 21 de miliarde de euro au fost investite în Cipru în 2011, de către oligarhi ruşi, sumă care depăşeşte PIB-ul anual al insulei, de 17,8 miliarde de euro, conform cifrelor BND. Un purtător de cuvânt al guvernului de la Nicosia, Stefanos Stefanou, a denunţat raportul instituţiei germane, considerat defăimător şi destinat să aducă atingere reputaţiei ţării în faţa investitorilor străini. “Cipru a adoptat şi a pus în practică un cadru instituţional de înalt nivel pentru combaterea activităţilor de spălare de bani, conform legislaţiei UE”, a spus Stefanou în faţa jurnaliştilor. Potrivit der Spiegel, ruşii sunt atraşi în Cipru nu doar de vreme, ci şi de căsuţele poştale anonime, de păstrarea secretului bancar şi de nivelul scăzut al impozitelor. Un alt factor atractiv este uşurinţa de a obţine cetăţenie cipriotă.”Un plan de ajutor pentru Cipru ar putea primi critici serioase”, a avertizat un membru al guvernului german, care a subliniat că clemenţa europeană contrastează cu severitatea faţă de Grecia. Un purtător de cuvânt al Ministerului german de Finanţe a declarat luni că problema spălării banilor va fi abordată în negocierile Ciprului cu troica creditorilor, pentru obţinerea unui ajutor de 10 miliarde de euro. Reprezentanţii Băncii Centrale Europene şi ai Comisiei Europene au refuzat să comenteze. Articol original, aduce Mediafax.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Buna dimineata!
Buna Dimineata 🙂
o zi buna sa avem!
O zi buna 🙂
Cipru….cat de mult s-a umflat in pene Corlatean cu ajutorul oferit/ce va fi oferit Romaniei inclusiv ptr. aderare la Schengen.
mar,
ce pretentii poti sa ai de la un stat in care Presedintele este (si probabil a ramas) comunist. In cipru nu este ca in Italia, in care nu deranjeaza presedintele si el un fost comunist (ma refer la Giorgio Napolitano). La ei presedintele este sefu
din cea am citit, rusii nu mai sunt o minoritate a Ciprului…au inclusiv strazi cu nume moscovit, scoli si biserici si primar cu studiile facute la Moscova. Putem spune ca o “particica” a Rusiei, este membra a UE
Mda,
Au ei grija sa aiba un port in estul Mediteranei daca pier Siria 🙁
Resalut
In Cipru (partea greceasca ) sint inregistrate si o gramada de srl mioritice . Poate vom avea surprize cind se vor decide sa cerceteze mai atent relatia rusi -romani in cadrul acestor srl . 🙂