Revista Presei – 1 iunie.„Sorin Pâslaru, ZF: Pe ce am cheltuit 10 miliarde de euro din PNRR dacă Gara de Nord şi Aeroportul Otopeni sunt vraişte, 500.000 de bucureşteni îngheaţă iarna de frig, iar redresarea despre care era vorba în plan s-a transformat în recesiune economică? …..”
| 01/06/2026 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
“Sorin Pâslaru, ZF: Pe ce am cheltuit 10 miliarde de euro din PNRR dacă Gara de Nord şi Aeroportul Otopeni sunt vraişte, 500.000 de bucureşteni îngheaţă iarna de frig, iar redresarea despre care era vorba în plan s-a transformat în recesiune economică? În vara anului 2020, preşedintele Iohannis spunea cu emfază: Avem la dispoziţie în următorii opt ani 80 de miliarde de euro din fonduri structurale, din Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi alte fonduri de la Uniunea Europeană. Ne vor da banii afară din casă. Astăzi mai avem 3 luni până când mai pot fi folosiţi banii din PNRR, avem doar 10 miliarde de euro luaţi din cele 30 de miliarde de euro puse la dispoziţie şi nici nu ştim practic ce am făcut cu banii. …. Cine a scris acest minunat program PNRR de se încheie şi Gara de Nord e la fel de jalnică precum în 2020, Aeroportul Otopeni a ajuns aproape o autogară, iar o soluţie pentru modernizarea încălzirii centralizate în aşa-zisul cel mai bogat oraş al ţării, Bucureşti, nu a putut fi găsită? Despre starea generală a căii ferate, cu viteze medii mai mici decât în 1989, ce să mai vorbim? Noroc cu câteva vagoane şi locomotive modernizate, dar abia în 2026. Că au avansat lucrările de autostrăzi în vitregita Moldovă, pe A7, cu bani din PNRR. Foarte bine, dar puteau foarte bine să vină aceşti bani şi din aşa-numitul POIM – programul naţional pentru infrastructură mare. Banii aceştia din PNRR, în loc să meargă exact acolo unde avea dificultăţi statul să se angajeze – strict pe marile programe de infrastructură – au fost împrăştiaţi în mii de proiecte al căror impact iată că nu se vede aproape deloc în economie. Exact ca şi cum ai da mâncare la găini din avion. O risipă, cheltuieli nenecesare – spre exemplu mobilier şcolar în şcoli şi licee unde acum elevii se plâng că noile bănci sunt de fapt prea mici, incomode şi cele vechi erau în stare bună. Sute de milioane de euro aruncate fără ca nimeni să răspundă. Piste de biciclete între comunele din Bărăgan, instalaţii nefuncţionale de colectare separată pentru deşeuri. …..Aşa cum în ţară spre exemplu nu judeţele îşi fac bucăţile de autostradă ci guvernul se ocupă, la fel Comisia ar trebui să-şi asume marile proiecte de infrastructură, inclusiv protecţie specială pentru marii producători de oţel, de îngrăşăminte, rafinării – activele strategice industriale, de la un capăt la altul al UE. Nu pierde doar România când se închid Sidex şi Şantierul Naval Mangalia, pierde fiecare european. …...Unde sunt spitalele, unde sunt şcolile, unde este autostrada şi linia de cale ferată de mare viteză de la est la vest şi de la nord la sud? ….” Integral: https://www.zf.ro/
“Capcana în care au căzut antreprenorii români | Valentin Lazea, economist-șef BNR: „Au susținut cu frenezie forțarea creșterii economice” Valentin Lazea, economistul-șef al Băncii Naționale a României (BNR), atacă una dintre cele mai populare idei din economia românească: aceea că o creștere economică mai mare este automat un lucru bun. Economistul susține că România a depășit etapa dezvoltării accelerate și că încercările de a menține artificial ritmuri de 5-6% prin deficit și consum riscă să destabilizeze economia. …. „Antreprenorii români și străini, sectorul de business în general, au susținut cu frenezie acest tip de forțare a cresterii economice, crezând (în mod eronat) că o creștere economică este cu atât mai bună, cu cât este mai mare”, a afirmat economistul. Într-o prezentare dedicată PIB-ului potențial al României, Lazea a avertizat că economia locală are un potential de a avansa sustenabil cu doar 2,5%-3% anual, iar orice depășire consistentă a acestui ritm produce dezechilibre: inflație, importuri mai mari și deteriorarea deficitului extern. …. Pentru a explica studenților de la FEAA Iași ideea de „supraîncălzire” economică, Lazea a folosit și o metaforă. El a comparat economia cu un obuzier militar proiectat să tragă un anumit număr de proiectile. Dacă este forțat să funcționeze peste capacitatea pentru care a fost construit, obuzierul începe să se strice sau chiar să explodeze. „La fel este și cu creșterea economică”, a sugerat Lazea. El a mai spus că, atunci când economia este împinsă artificial peste PIB-ul potențial, efectele nu mai apar în producția internă, ci în inflație și dezechilibre externe. Practic, românii ajung să consume mai mult decât poate produce economia locală, iar diferența este acoperită prin importuri și deficit extern. ….. Economistul spune că sunt două mari probleme care frânează creșterea economiei românești. Prima este legată de forța de muncă. În prezentarea lui au fost enumerate explicit sporul natural negativ, emigrația, educația precară și participarea redusă la economia formală. Datele prezentate de economist arată că aportul forței de muncă la PIB-ul potențial a devenit negativ în multe perioade, ceea ce înseamnă că demografia începe să tragă economia în jos. A doua problemă este încetinirea productivității.……Potrivit oficialului BNR, România nu mai poate merge pe modelul bazat pe consum și deficit, iar dezvoltarea economică va depinde mai mult de productivitate, investiții, reforme și folosirea mai eficientă a forței de muncă. .….” Integral: https://www.ziaruldeiasi.ro/
“Planul de restructurare al CE Oltenia este deconectat de nevoile energetice și climatice ale României România a cerut renegocierea planului de restructurare al Complexului Energetic Oltenia. Noua variantă riscă să crească și mai mult consumul de combustibili fosili, să pună în pericol un jalon PNRR și nu garantează sustenabilitatea financiară a companiei. În locul acestui plan dezastruos, CE Oltenia ar putea redirecționa banii către mai multe proiecte de energie regenerabilă și reconversie pentru angajați, dacă ar vrea. România a trimis la Bruxelles modificări la planul de restructurare al Complexului Energetic Oltenia pe 23 decembrie 2025. Planul inițial, în valoare de 2,7 miliarde de euro și aprobat la 26 ianuarie 2022, a înregistrat întârzieri și nu pare că se va realiza prea curând. În urma acestor modificări, Direcția de Competitivitate a Comisiei a deschis o investigație aprofundată care este încă în desfășurare pentru a înțelege motivul întârzierilor. Detalii despre modificările propuse le-am aflat doar din decizia Comisiei, publicată la finalul lunii martie. Noul plan nu a fost comunicat în niciun fel, nici de către companie, nici de către Ministerul Energiei, deși sunt informații de interes public major. Ce au cerut Comisiei?
- Decalarea planului cu patru ani, până la 30 decembrie 2029, pentru a termina investițiile în centrale pe gaze.
- Ținerea în funcțiune a cinci unități pe cărbune (1650 MW) până în 2030, față de trei unități (990 MW) în planul inițial.
- Ținerea în funcțiune a tuturor carierelor de cărbune care nu au intrat încă în proces de ecologizare.
- Solicitarea a 200 de milioane de euro în plus din Fondul pentru Modernizare pentru a finanța centralele pe gaz care în contextul economic și politic înregistrează costuri în creștere.
- Mai important poate este însă ce nu s-a negociat: CEO nu a cerut nimic pentru reconversia angajaților sau pentru protecția socială a acestora.
Cărbunele împiedică modernizarea sistemului energetic România a renegociat deja jalonul PNRR aferent extinderii termenului pentru închiderea a 3750 MW pe cărbune în toamna anului trecut. Comisia a fost de acord cu etapizarea până în August 2026 pentru închiderea a 710 MW. Pentru unele dintre aceste capacități se cere acum nouă prelungire. O problemă este Turceni grupul 4, care a fost deja închis în martie pentru jalonul PNRR. Cu toate acestea, sub planul de restructurare rămâne ca rezervă de capacitate, adică poate fi repornit la nevoie. Comisia a criticat deja modul în care România a închis unitățile pe cărbune, prin reducerea parțială a puterii sau doar declarativ, fără retragerea licențelor de exploatare. …..” Integral: https://www.contributors.ro/
“Provocările din agricultură: când nu este secetă, lipsesc îngrăşămintele. O treime dintre fermierii români nu au putut cumpăra cantitatea necesară de îngrăşăminte Chiar dacă precipitaţiile nu au lipsit ca în alţi ani în iarna şi primăvara acestea, fermierii nu au reuşit să cumpere suficiente îngrăşăminte, mai ales pentru culturile de cereale păioase şi pentru rapiţă ♦ Rezultatul: producţii cu până la 20% sub potenţial. ….Ea explică şi motivul pentru care fermierii au rămas fără îngrăşăminte: au aşteptat prea mult până să le cumpere, din lipsă de finanţare. Ulterior, a început războiul în Iran, iar preţurile au crescut şi rutele de transport au fost blocate. România importă mai mult de jumătate din îngrăşămintele folosite în agricultură. După închiderea combinatului de îngrăşăminte chimice Azomureş, la finalul lui 2021 România şi-a pierdut jumătate din capacitatea de a acoperi necesarul agricol pentru cele aproape 9 milioane de hectare de teren arabil. Astfel, dependenţa de importuri a crescut în ultimii cinci ani. …..” Integral: https://www.zf.ro/
“Cine ar trebui să răspundă pentru miile de oameni care mor pe șosele din România. ”Trebuie schimbați toți administratorii de drum. Nu dau doi bani pe siguranța rutieră” Cu toate investițiile făcute în ultimii peste 30 de ani în infrastructura rutieră și toate fondurile europene absorbite pentru astfel de proiecte, România rămâne an de an în topul nesiguranței în trafic cu peste o mie de oameni care își pierd viața în accidente rutiere. Doar anul trecut, 1.293 de persoane și-au pierdut viața pe drumurile din România în urma accidentelor rutiere grave, iar media zilnică a acestora a depășit pragul de 10. De asemenea, țara noastră se află pe al doilea loc în Uniunea Europeană la rata deceselor rutiere, cu 68 de decese la un milion de locuitori, față de o medie europeană de 46 de decese, conform datelor preliminare pentru 2025 la nivel european. În funcție de fiecare situație în parte, cauzele pot fi multiple și țin atât de șoferi, cum ar fi viteza, neatenția sau agresivitatea în trafic, dar și de calitatea drumurilor pe care circulăm și responsabilitatea autorităților de a remedia problemele semnalate de șoferi. …. Într-o astfel de situație este și drumul E85 care leagă Capitala de Moldova și care de-a lungul timpului a ajuns să fie denumit ”Drumul morții” din cauza numărului mare de accidente soldate cu victime. Sute de oameni și-au pierdut viața pe acest drum de-a lungul anilor din cauza configurației atipice a șoselei, care are o bandă principală și un acostament consolidat lat de 2,5 metri. Deși este destinat opririlor de urgență sau vehiculelor lente, șoferii îl folosesc ca pe o bandă normală de circulație și fac manevre haotice, care de multe ori s-au sfârșit tragic. Alexandru Vîlvoi, fondator al asociației ”România fără gropi”, a explicat pentru Ziare.com că numărul mare de decese rutiere este cauzat atât de lipsa unei infrastructuri rutiere adecvate, cât și de proasta executare și administrare a drumurilor noi pe care am reușit să le facem în ultimii ani. ”Principala problemă este dezvoltarea infrastructurii rutiere și nemodernizarea acesteia. Ceea ce avem moștenire nu am întreținut, nu avem la standarde europene de siguranță rutieră și nici nu am modernizat. Între 1990 și 2026, numărul de autovehicule a crescut exponențial, iar numărul de kilometri de autostradă abia în ultimii ani a depășit o mie de kilometri. Problema este că și ceea ce s-a construit nou s-a construit slab calitativ. Inclusiv cu probleme de semnalizare rutieră la intrarea și ieșirea de pe autostrăzi. De aceea avem acele cazuri în care șoferul intră pe contrasens pe autostrada”, explică Alexandru Vîlvoi. …..” Integral: https://ziare.com/
“Ați aflat „unde sunt rușii”? Nu cred. Pentru că cea mai mare viclenie a Diavolului e să ne convingă că nu există .... Avem aceeași apărare șvaițer care nu vede dronele decât atunci când e prea târziu și care, chiar dacă le vede, le lasă în plata Domnului, „ca să nu escaladăm”. Însă unde am involuat dramatic în acești ani este în capacitatea noastră de a identifica pericolul și a ne activa instinctul de supraviețuire. Este efectul războiului zilnic pe care Rusia îl poartă împotriva României pe rețelele sociale. Succesul operațiunii rusești de „formatare” a minților românilor cred că a depășit cele mai optimiste predicții ale laboratoarelor de la Kremlin. Nu credeți? Acum 4 ani, 71 la sută dintre români spuneau că agresorul în acest război este Rusia. Azi doar 55 la sută mai cred acest lucru. E dovedit statistic: veți vedea, poate, că aproape 4 din 10 cititori ai acestei postări vor găsi argumente să dea vina pe alții, nu pe Rusia – pe Ucraina, pe Europa, pe UE, pe America sau chiar pe România (vezi sondajul). Prin urmare, nu mă miră că atât de mulți români autodeclarați „suveraniști” emit cele mai aberante explicații ale atacului rusesc de la Galați, doar-doar l-or dezvinovăți pe Putin. Avem chiar doi lideri de partide parlamentare (Grindeanu și Simion), care s-au ferit să pronunțe „Rusia” în cazul atacului de la Galați. După 4 ani avem, din păcate, mai puțini oameni lucizi și mai mulți autodeclarați „patrioți”, care le-ar deschide oricând barbarilor porțile cetății. Ei sunt ceea ce în mod curent se cheamă „idioți utili” sau „trădători de țară”. …..” Integral: https://republica.ro/
“Ce trebuie să facă Europa după drona căzută la Galați Drona care a lovit un bloc de locuințe din Galați a mutat dezbaterea europeană despre apărarea anti-dronă din zona documentelor strategice în realitatea unei străzi locuite. Autoritățile române au transmis că aparatul era o dronă rusească Geran-2, care a lovit acoperișul unui bloc de zece etaje, a rănit două persoane, a provocat un incendiu și a dus la evacuarea a aproximativ 70 de locatari. Reuters a relatat că acesta este primul caz cunoscut, în timpul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, în care o dronă produce răniți civili într-o zonă dens populată din România, stat membru al Uniunii Europene și al NATO. …. Prima cale de reacție pentru România este consultarea politică și militară în cadrul NATO. Articolul 4 din Tratatul Atlanticului de Nord permite oricărui aliat să solicite consultări atunci când consideră că integritatea sa teritorială, independența politică sau securitatea îi este amenințată. NATO descrie consultarea ca parte centrală a procesului decizional al Alianței și ca instrument de diplomație preventivă, prin care aliații pot aduce rapid o problemă de securitate pe agenda Consiliului Nord-Atlantic. Articolul 4 nu declanșează automat o acțiune militară. El oferă României mecanismul formal pentru a cere evaluare aliată, întărire și coordonare. Această distincție este importantă pentru că incursiunile de drone pot rămâne sub pragul unui atac convențional, dar pot crea risc direct pentru civili și infrastructură publică. ….Pentru România, agenda operațională este clară: mai multă supraveghere pe axa Dunăre-Marea Neagră, integrarea mai rapidă a datelor de air policing, detecție mai bună la joasă altitudine, unități mobile anti-dronă și reguli mai clare de acțiune atunci când dronele se îndreaptă spre zone populate. …. Reuters a relatat că executivul european a propus cele patru proiecte-fanion în octombrie 2025, în cadrul efortului mai larg de a face Europa capabilă să se apere până în 2030, European Drone Defence Initiative și Eastern Flank Watch fiind considerate cele mai urgente elemente. …..Întrebarea pentru UE este dacă finanțarea, achizițiile și coordonarea industrială pot avansa suficient de repede pentru a proteja regiunile expuse. …..” Integral: https://republica.ro/
/https%3A%2F%2Fwww.g4media.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F02%2FID245566_INQUAM_Photos_Saul_Pop-scaled.jpg?resize=145%2C82&ssl=1)
“Armand Goșu: ”Putin se pregătește să escaladeze / E disperat să obțină un succes militar / Fereastra de oportunitate deschisă Kremlinului de administrația Trump s-ar putea închide în toamnă, după alegerile de la jumătatea mandatului” ..…”Putin se pregătește să escaladeze. Doar așa crede el că poate obține o victorie în Ucraina sau măcar o situație care să-I permită să încheie această fază a războiului fără să fie evident eșecul, pe care Kremlinul va trebui să-l deconteze. Evoluțiile de pe front sunt nefavorabile Rusiei, care se vede cu resursele sunt tot mai puține. Putin are puține scenarii la dispoziție. Ca să continue războiuil trebuie să mai facă o mobilizare, fie ea și parțială pentru că are nevoie urgentă de 300-400 de mii de oameni pe front și militarizează complet economia și societatea. Ceea ce presupune ceva riscuri pentru regimul său. De asta are nevoie de pretexte. Și poate să obțină un pretext doar dacă escaladează. Fie o operațiune în zona Balticii, poate Estonia, poate Letonia. Care să lase fără replică Occidentul. Câțiva zeci de “civili” înarmați să atace un oraș de graniță, Narva, Tartu… putem găsi și alte orașe, și atunci Putin arată că umbrela americană de securitate și NATO nu mai funcționează. Fie, rușii mai dau cu rachete balistice Oreșnik în Ucraina, ca să fluture amenințarea nucleară. Astea sunt rachete care poartă câte 5-6 focoase ghidate individual. Racheta este construită pentru a purta încărcătură nucleară. Fie, pur și simplu aruncă o bombă atomică tactică. Obiectivul lui Putin este să oblige Occidentul să nu mai susțină Ucraina, iar atunci – fără ajutor din Vest – aceasta s-ar prăbuși, ar capitula și astfel Putin și-ar atinge obiectele. Măcar o parte a lor. Fereastra de oportunitate deschisă Kremlinului de administrația Trump s-ar putea închide în toamnă, după midterm election, în cazul unei victorii majore a democraților. De aceea, Putin este disperat să obțină în aceste luni un succes militar care să poate căpăta înfățișare de victorie în războiul împotriva Ucrainei. ….. ” Integral: https://www.g4media.ro/
“Iranul: teocraţia şi şantajul nuclear Tensiunea dramatică de azi este, în cele din urmă, efectul deceniilor de ezitare din politica externă americană. Asemeni Federaţiei Ruse, Iranul a fost încurajat, prin inacţiune şi concesii, să meargă mai departe pe un drum al agresiunii. Barack Obama şi Joe Biden sunt responsabili pentru eşecul acestei strategii: acordurile încheiate şi aplicate au oferit Iranului ocazia de a se întări şi de se înarma. Iranul nu este un regim oarecare, ci un stat totalitar revoluţionar, a cărui raţiune de a fi, încă de la fondare, a fost expansiunea imperială şi militantismul islamist. Iranul este parte din coaliţia ce vizează eliminarea hegemoniei americane, iar solidaritatea cu Rusia şi cu China este motivată de nucleu comun revizionist al politicii lor externe. Iată de ce negocierea cu acest regim este doar o manieră de a amâna inevitabilul. Eşecul tratativelor este provocat, în cele din urmă, de însăşi natura regimului de la Teheran. Întemeiat ideologic şi menţinut prin teroare, el nu se poate modera sau normaliza, de vreme ce aceasta ar însemna sfârşitul mandatului ce îi conferă legitimitate.Şantaj şi mesianism Noile scenarii ce includ un memorandum de înţelegere sunt inseparabile de eliberarea strâmtorii Hormuz. Pentru Iran, închiderea acestei artere vitale este instrumentul cu care exercită un şantaj la adresa tuturor naţiunilor civilizate. Iranul de acum repetă scenariul imaginat în anii de război cu Irakul. Blocada americană este un răspuns spectaculos, dar unul care nu conduce la redeschiderea comerţului internaţional. …. Un Iran nuclear ar fi încunarea parcursului care debutează la 1979. Un Iran nuclear ar fi, în fine, capabil să exercite, în impunitate, şantajul regional şi global. Un Iran nuclear ar fi, o dată cu acest pas, un bastion inexpugnabil, imposibil de atacat. Un Iran nuclear ar reproduce, în Orient, scenariul apocaliptic al Coreii de Nord. În cele din urmă,doar înlăturarea definitivă a acestui regim poate elimina riscul înarmării nucleare: continuitatea islamismului totalitar înseamnă continuitatea programului nuclear şi balistic. Şantajul va fi pârghia de care se serveşte teocraţia, spre a supravieţui. ….Cei care cred că se poate ajunge la un compromis rezonabil cu Iranul pregătesc viitorul la capătul căruia se află dobândirea armei nucleare. Iar în acest viitor niciuna dintre naţiunile noastre nu m va mai fi la adăpost. Continuitatea islamistă este prima pagină din lunga cronică a unei alte, viitoare, înfruntări. …..” Integral: https://www.contributors.ro/
“Studiu. Dacă s-ar legaliza marijuana am vorbi toți ca Georgescu ….. „Cercetările efectuate pe un eșantion de 30 de studenți, cărora li s-a administrat o țigară de marijuana și au fost monitorizați vreme de 6 ore au arătat că aceștia încep să dezvolte un comportament bizar. 28 din cei 30 de subiecți au început să vorbească exact ca Călin Georgescu, explicând structura monoatomică a aurului, cum viața poate fi prelungită până la 160 de ani sau energia specifică din apa de izvor”, explică Decebal Popescu, omul de știință care a coordonat studiul. Aceste descoperiri pun într-o nouă lumină efectele nebănuite ale consumului de marijuana. Chiar și așa, autorii studiului spun că nu trebuie trase concluzii imediate și că mai trebuie făcute teste cel puțin încă 6 luni până termină toată rezerva de iarbă aflată la dispoziția institutului de cercetare. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“Nicușor Dan a publicat poze cu rămășițele dronei prăbușite la Galați și a anunțat concluziile raportului tehnic. „Singurul responsabil e Rusia”…..”
https://hotnews.ro/nicusor-dan-a-explicat-cum-au-stabilit-autoritatile-ca-drona-de-la-galati-era-ruseasca-concluzia-fara-dubiu-2260253
“Trump asemănat cu Ceaușescu, îi aduce „un omagiu strident”. „Este corupt și lacom”
Președintele SUA a creat un fond de 2 miliarde de dolari pentru a da despăgubiri celor care au fost la revoltele din 6 ianuarie 2021. Acum, noile reguli înseamnă că declarațiile sale financiare anterioare și ale fiilor săi nu pot fi auditate. Pe clădirile publice din Washington au apărut panouri uriașe cu chipul lui Trump, într-un gest care pare a fi un omagiu strident adus stilului lui Ceaușescu, afirmă într-o analiză jurnalistul britanic Jon Sopel.Analistul spune că Trump este „corupt, vanitos și lacom”. El spune că propunerea Secretarului Trezoreriei, Scott Bessent, de a marca cei 250 de ani de la proclamarea independenței SUA cu o bancnotă cu chipul lui Donald Trump reflectă perfect cel de-al doilea mandat al președintelui american, potrivit Independent. Combină perfect toate elementele vitale: felul în care această președinție este doar pentru bani și îmbogățire personală, apelul la vanitate, servilitatea cabinetului său care se lingușește pentru a-i face pe plac și lăcomia. Sincer, ar fi de ajuns să-l facă pe Ludovic al XIV-lea să roșească „l’état c’est moi” („Statul sunt eu”)……”
https://ziare.com/donald-trump/presedintele-sua-asemanat-ceausescu-aduce-omagiu-strident-este-corupt-lacom-2015810