Revista Presei – 6 mai.„Cum a ajuns Europa un „vasal economic” al Statelor Unite: regulile stricte și birocrația care au vulnerabilizat companiile europene…..”
| 06/05/2026 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
“Reformele fără de care România nu poate rezolva problema deficitului, anunțate de economiști: „Oricine poate mări impozitele” ….„Reformele sunt mai stringente decât aerul, pentru România, fără ele nefiind capabili să reducem deficitul bugetar. Doar prin tăieri semnificative de cheltuieli și prin eliminarea unor ‘găuri negre’ din economie vom putea face cu adevărat ca deficitul bugetar să scadă de la 6,2% în 2026 și la sub 5%. E o misiune aproape imposibilă pentru politicienii de vârful țării”, a declarat Negrescu, pentru Ziare.com. ….„Oricine poate mări impozitele. Eu aș fi vrut să văd o reducere a cheltuielilor inutile, nenecesare, aș fi vrut o reformă administrativă, o astupare a găurilor – apropo, unde se scurg banii, o privatizare a firmelor care generează pierderi bugetului de stat (n.r. – care au datorii neachitate). Să ne aducem aminte de domnul Tăriceanu, care în vremea în care era premier a dublat numărul de angajați la stat, care nu și-a revenit pe partea de eficiență”, a explicat profesorul universitar, pentru Ziare.com. …. „Trebuie să te concentrezi pe competitivitate, pe creșterea capacității de producție. Să ne uităm la Dacia: preferă să asambleze în Maroc pentru că acolo, condițiile fiscale sunt mai bune, sunt taxe mai mici. Costurile cu energia sunt mai mici, de asemenea. Deci antreprenorii preferă să plătească acolo. O reformă înseamnă să reduci toate barierele care stau în calea afacerilor și a propriei inițiative. Putem vorbi despre birocrație, factura de energie, unde avem vreo șapte taxe, pe lângă prețul efectiv al energiei – care e jumătate din valoarea facturii. Dacă nu vom încuraja producția, să nu ne așteptăm că statul va avea bani și peste trei-cinci ani. Instituțiile internaționale spun asta negru pe alb: nu avem cum să scădem deficitul sub cinci și ceva, până în 2031. Ne lovim de un zid. Astfel, datoria publică va continua să crească”, a explicat Glăvan, pentru Ziare.com. …..” Integral: https://ziare.com/
“Iar vă plângeţi? V-aţi pus ”oamenii de încredere experţi în economie” la Cotroceni, la Victoria, la Parlament – şi iar vă plângeţi? ”Oamenii de încredere experţi în economie” nu au facut nimic pentru că nu ştiu să facă nimic A inceput valea plangerii in mediul de afaceri. Deocamdata sotto voce, sa vedem cine o sa vina…. Dar aceleasi teme de vaicareala. Sunt vremuri foarte grele. Nu putem planifica nimic. Fiscalitatea este tot mai apasatoare. Taxele, impozitele si contributiile sunt mult prea mari. Nu stim unde o sa ajungem. Si favoritul tuturor: ”nu avem plan de tara”….. Repetitiv si previzibil, din cand in cand, mediul de afaceri incepe sa se vaicareasca pentru conditiile grele in care se face business in tara. Mediul de afaceri si-a pus ”oamenii de incredere experti in economie” la Cotroceni, la Victoria, la Parlament. ”Oamenii de incredere experti in economie” nu au facut nimic pentru ca nu stiu sa faca nimic. Cand nu ai o zi intr-o fabrica care produce, pe un santier de infrastructura sau intr-o ferma de porumb nu ai de unde sa stii pe ce parte intra si pe ce parte iese business-ul. Nu sunt de vina Nicuşor Dan, Ilie Bolojan, Sorin Grindeanu sau Mircea Abrudan pentru evolutia economiei, sunt de vina ”oamenii de incredere experti in economie” pe care mediul de afaceri i-a pus La Cotroceni, la Victoria, la Parlament, sa-i consilieze. Crestere economica din consum umflat cu steroizii inflatiei este irationala, mai ales la noi, cand consumul vine din import. Crestere economica din imobiliare, importuri si divertisment, este imposibila. Crestere economica intr-o logica ca anumite sectoare fac munti de bani si celelalte strang cureaua, este o himera. Crestere economica prin pomeni date la mediul de afaceri care, asa cum s-a vazut, nu au adus nici un fel de valoare adaugata, este o himera. Crestere economica fara un plan de tara privind reindustrializarea si internationalizarea, fabrici, uzine si combinate cat vezi cu ochii, este o utopie. Ne ascundem de adevaruri care ne sar in ochi. Criminalitatea fiscala pana in cele mai adanci unghere. Coruptie monumentala. Companii de stat pe pierderi care fac competitie neloiala. .….” Integral: https://www.zf.ro/
“De ce primesc fermierii subvenţii de peste 1,5 miliard de euro/an dacă ajungem să importăm lapte cu un 1 leu/litru? … În acest context, se pune întrebarea de ce România acordă anual 1,5 -2 mld. euro subvenţii pentru zootehnie şi producţia vegetală dacă nu ne-am securizat producţia internă de lapte şi ajungem să importăm anual de 175 de milioane de euro? Mai mult, datele statistice arată că şeptelul de vaci de lapte a scăzut în ultimii zece ani. Astfel, în 2025 datele Institutului Naţional de Statistică arată că erau aproape 1,1 milioane de vaci de lapte, faţă de 1,2 milioane în 2015. Producţia de lapte, de unde excludem consumul vacilor, în anul 2024 a fost de 36,3 milioane de hectolitri, conform datelor de la INS, adică cu peste 6 milioane de hectolitri faţă de 2015, conform calculelor făcute de ZF. Practic, România are mai puţine vaci şi produce mai puţin lapte, deşi schemele de ajutor pentru fermieri s-au diversificat, iar subvenţiile s-au mărit în ultimii ani. Iar producţia de lapte riscă să piardă şi mai mulţi fermieri în contextul acestei crize. „Sunt multe ferme mici mai ales şi chiar mijlocii care nu mai au unde să predea laptele. E un haos în ceea ce priveşte preţul laptelui. Din afară, din câte ştim, se aduce lapte şi undeva pe la un leu litrul. În România, cam pe la 1,5 leu este preţul cel mai mic, dar sunt şI cazuri fericite în care preţul este şI de 2 lei“, a spus Mihai Horvat, fermier şi preşedinte al Cooperativei Agricole Someş-Arieş. …..” Integral: https://www.zf.ro/
“Fermier francez, mutat în România: De ce vin legume mai ieftine din Franţa sau Olanda, de la 2.500-3.000 km, decât cele pe care le producem noi? Noi avem teren şi climă mai bune, dar ei au competenţe. Educaţia rezolvă 90% din probleme România importă mai mult de jumătate din legumele pe care le consumă, iar în 2025 a plătit pentru ele 820 de milioane de euro, cu 200% mai mult decât acum zece ani, pe de o parte din cauza creşterii preţurilor, iar pe de altă parte a scăderii suprafeţelor cultivate. ….„Sunt producător de grâu, orz, rapiţă, soia, floarea-soarelui şi porumb, toate irigate (circa 3.000 ha – n. red.). Am făcut şi cartofi, şi cartofi dulci. Când am investit în cartofi, ideea din start era: am potenţial agricol, am irigaţii, am teren cu parcele mari, nu am cum să fiu mai slab decât francezul, care are parcele mici, este la 2.500 km distanţă şi are costuri logistice. Totuşi, am fost mai slab, pentru că nu suntem organizaţi, nu avem specialişti. Am avut probleme cu viermele sârmă, nu a fost nimeni să mă ajute, pentru că nu avem un institut tehnic, nu am ştiut ce soi de cartofi să aleg pentru terenul meu, cum să recoltez, cum să stochez, cum să vând şi, încet-încet, abia echilibram cheltuielile cu veniturile şi m-am oprit“, a spus Arnaud Perrein, prezent la conferinţa „ZF/BT Agricultura în 2026: provocare, adaptare, oportunităţi“, organizată la Constanţa. ….” Integral: https://www.zf.ro/
“Scenariu negru pentru România. Producția de țiței a scăzut semnificativ și suntem tot mai dependenți de importuri, la tarife tot mai mari ….. România a produs, în primele două luni din 2026, o cantitate de țiței de 379.700 de tone echivalent petrol (tep), cu 35.700 tep mai mică (-8,6%) față de cea înregistrată în perioada similară din 2025, arată datele centralizate de Institutul Național de Statistică (INS). Importurile de țiței au depășit, în intervalul analizat, 1,256 milioane tep, cu 271.700 tep sub cele consemnate în ianuarie – februarie 2025 (-17,8%). Conform ultimei Prognoze a echilibrului energetic, publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP), producția de țiței ar urma să scadă, până în anul 2027, cu un ritm mediu anual de 2,5%. Astfel, pentru 2026, CNSP estimează o cantitate de țiței de 2,68 milioane tep (-2,2%, comparativ cu anul anterior) și pentru 2027, de 2,63 milioane tep (-1,9%). ….Importul de țiței este preconizat în urcare cu 7,4% în 2026, la 7,52 milioane tep, respectiv cu 7,8%, în 2027. ….” Integral: https://ziare.com/
“Bucla Apocalipsei: Cum băncile lumii și-au legat soarta de aceeași datorie care le poate îngropa .… În ultimii ani, atât băncile din Europa cât și cele americane și-au mărit semnificativ deținerile de obligațiuni guvernamentale, reaprinzând îngrijorările cu privire la stabilitatea sistemului financiar, scrie presa elenă. Nu este o coincidență faptul că directorul general al JPMorgan, Jamie Dimon, a tras recent un semnal de alarmă, avertizând că creșterea explozivă a datoriei publice ar putea duce la o criză a pieței obligațiunilor dacă factorii de decizie nu acționează rapid. Pentru băncile de pe Wall Street, precum JPMorgan, Bank of America, Citigroup și Goldman Sachs, situația este semnificativ diferită de cea din zona euro. Băncile americane dețin obligațiuni guvernamentale între 1,5 și 2 trilioane de dolari, conform celor mai recente date disponibile, în timp ce în zona euro suma echivalentă este aproape de 3 trilioane de euro. Deși SUA are o piață a datoriei guvernamentale extrem de profundă, în valoare de peste 30 de trilioane de dolari, băncile dețin o cotă proporțional mai mică, deoarece o parte semnificativă se află în mâinile Fed, ale băncilor centrale străine și ale fondurilor pieței monetare. În Europa În zona euro, băncile rămân strâns legate de guvernele lor – o relație descrisă ca o „buclă a apocalipsei”. Într-un astfel de scenariu, o deteriorare a ratingului de credit al unei țări duce la o scădere a valorii obligațiunilor sale, provocând pierderi băncilor, care, la rândul lor, pot avea nevoie de sprijin guvernamental, punând presiune și mai mult pe finanțele publice. ….Între iunie 2022 și iunie 2025, băncile din Franța, Germania și Spania au reprezentat aproximativ 60% din creșterea de aproape 700 de miliarde de euro a deținerilor de obligațiuni guvernamentale, cel mai ridicat nivel de la începutul pandemiei. Tendința este parțial legată de programul de înăsprire cantitativă al BCE, care determină instituțiile de credit să înlocuiască excesul de lichiditate cu active lichide de înaltă calitate, cum ar fi obligațiunile guvernamentale, potrivit Reuters. …. Băncile europene și-au mărit deținerile de obligațiuni guvernamentale cu 14% în ultimul an, o evoluție care ar putea amplifica riscurile în cazul unor presiuni fiscale. Creșterea reflectă, de asemenea, nevoile sporite de împrumut ale guvernelor, deoarece acestea se împrumută mai mult și la rate ale dobânzii mai mari pentru a finanța apărarea și alte cheltuieli, ceea ce face ca obligațiunile să fie mai atractive pentru creditori. Deși creșterea randamentelor este considerată în prezent gestionabilă, un nou episod de volatilitate nu poate fi exclus, deoarece o creștere bruscă a ratelor dobânzilor sau o încetinire economică ar putea reduce valoarea portofoliilor băncilor și ar putea reînvia scenariul „bucla catastrofală”, a avertizat un oficial EBA. …..” Integral: https://hotnews.ro/
“Dragoş Dragoteanu, Euroest Invest: Mai există vreun produs 100% romanesc in RO? Automobilul Dacia (mai) este un produs romanesc? Poate era pe vremea lui Ceausescu, atunci cand intra apa pe la inchiderile usilor, daca ploua mai tare. Da, acum este produs in Romania, dar robotii şi multe componente sunt importate. În aceeaşi situaţie regăsim multe alte fabrici care realizeaza produse complexe, care se vând local sau se exporta. O parte din piesele din care sunt alcătuite au origini străine, de cele mai multe ori componentele de bază, care sunt şi cele mai scumpe. Acţionarii multor uzine şi fabrici locale sunt investitori străini. Profiturile produselor fabricate de ei si vândute la terti pleacă (normal) în străinătate. În România rămâne doar o parte din sumele încasate, care sunt plătite în mod special pe salarii si impozitele aferente. Aici înţeleg guvernul de ce nu scade costul salarizării, măcar cu atât să rămână de la investitorii straini care lasa numai maruntisul in Romania. Optimizarea fiscală la nivelul UE si international permite investitorilor straini să direcţioneze legal câştigurile în paradisuri cu taxe mici. Costurile unui produs se distribuie si la furnizori locali, dar grosul profitului pleaca in afara tarii. Tot globalizarea e de “vină”, chiar daca vrem sa ne batem cu pumnul in piept pentru produse locale. Poate, cea mai agresiva forma de globalizare a fost strategia unor companii externe care au cumparat fabricile si uzinele ce produceau acelasi gen de produs fabricat de ele in strainatate, ca mai apoi sa inunde piata cu respectivele produse, fara sa mai aiba concurenta locala. Atunci când decidem sa ajutăm economia romaneasca şi cumpărăm conştient ceva fabricat aici, in opinia mea, de fapt investim în fenomenul globalizării. Oare, stie cineva din tara noastră cate produse sunt/ au rămas 100% româneşti? Eu nu am gasit astfel de date. ….Alt exemplu… Mezelurile fabricate de companii romanesti, branduri locale de renume, folosesc carne şi ingrediente din import. Utilajele care le produc şi care le ambaleaza sunt, de obicei, din import. ….” Integral: https://www.zf.ro/
“Analiză România, țara care își exportă forța de muncă. Cum s-a schimbat piața joburilor de când am intrat în UE …. Astfel, între 2008 și 2024, populația ocupată civilă din România a scăzut cu aproximativ un milion de persoane, în timp ce numărul salariaților a crescut cu doar 600.000, ceea ce indică o schimbare structurală a pieței muncii. După aderarea la Uniunea Europeană, în intervalul 2008-2024, populația ocupată civilă a României s-a diminuat cu un milion de persoane, de la 8,7 milioane (2008) la 7,7 milioane (2024), se arată într-o analiză a evoluției populației ocupate din România în perioada 2008–2024, realizată de Monitorul Social, proiect al Fundația Friedrich Ebert. În același interval, numărul salariaților a crescut, de la 5,2 milioane la 5,8 milioane. Categoriile care s-au diminuat, procentual, cel mai mult au fost: lucrătorii familiali neremunerați (cu 72% mai puțini în 2024 decât în 2008) și lucrătorii pe cont propriu (cu 31% mai puțini). „Ponderea populației civile ocupate în întreprinderile proprietate publică a rămas constantă (16,6% în 2008, 16,5% în 2024), în timp ce ponderea populației ocupate în privat a crescut de la 79,9% la 81,8%”, menționează studiul FES, precizând că populația ocupată cuprinde toate persoanele care exercită în mod obișnuit o ocupație aducătoare de venit, fiind încadrate într-o activitate economică sau socială, în baza unui contract de muncă sau în mod independent, în scopul obținerii unor venituri sub formă de salarii, plată în natură sau alte tipuri de plăți. Conform INS, populația ocupată civilă nu cuprinde cadrele militare și persoanele asimilate acestora (personalul MApN, MAI, SRI), deținuții și salariații organizațiilor politice și obștești. …..Există variații semnificative între județe în ceea ce privește ratele de ocupare a populației în vârstă de muncă. Valorile cele mai înalte se înregistrează în județele Cluj (78%), Timiș (77%) și Sibiu (74%). În București, numărul persoanelor ocupate (1,3 milioane) este mai mare decât cel al populației rezidente în vârstă de muncă, datorită faptului că aici lucrează un număr semnificativ de rezidenți în județele limitrofe. Nivelurile cele mai mici ale ocupării sunt în județele Giurgiu (40%), Botoșani (41%) și Călărași (41%). ….” Integral: https://adevarul.ro/
“Cum a ajuns Europa un „vasal economic” al Statelor Unite: regulile stricte și birocrația care au vulnerabilizat companiile europene Europa se confruntă cu o dependență tot mai mare de companiile americane, o situație care ridică întrebări economice și geopolitice. Marile companii din Silicon Valley precum Apple și Google domină piața europeană, oferind servicii esențiale precum telefoane mobile, stocare în cloud și inteligență artificială, în timp ce Visa și MasterCard facilitează plățile între europeni. În plus, gazul natural lichefiat american a înlocuit în mare parte livrările rusești, asigurând alimentarea energetică a continentului. De ce nu poate Europa să construiască propriul Google? Regulile sufocante Această situație nu este doar rezultatul succesului economic american, ci și al deciziilor luate de Europa însăși. „De ce nu poate Europa să construiască propriul Google?” este o întrebare des întâlnită în discuțiile de la Bruxelles, dar răspunsul stă în reglementările stricte care au afectat competitivitatea firmelor europene. Potrivit unei analize a celebrei reviste de specialitate The Economist, aceste reguli complexe, deși bine intenționate, au îngreunat creșterea companiilor locale, favorizând giganții americani. Spre exemplu, Google sau OpenAI își permit să suporte costurile ridicate ale conformității cu reglementările europene, pe când rivalii europeni mai mici nu pot face față…..Sectorul tehnologic ilustrează cel mai bine dependența Europei de SUA. În afara excepției notabile a companiei olandeze ASML, care produce echipamente esențiale pentru fabricarea cipurilor, Europa nu are lideri globali în domenii-cheie precum inteligența artificială, tehnologia spațială sau computerele de înaltă performanță. Chiar și guvernele europene depind de servicii precum cele oferite de Microsoft, Amazon sau SpaceX. Încercările de a înlocui aceste soluții cu alternative europene au fost, adesea, sortite eșecului. ….Dependența de SUA este evidentă și în sectorul financiar În 2016, băncile europene au vândut sistemul de plăți „Visa Europe” către compania americană Visa, după ce reglementările UE au limitat profiturile în acest domeniu. În plus, Europa a ajuns să importe 85% din gazul său natural, iar peste un sfert din acesta provine acum din SUA. Potențialul de a exploata resurse interne de gaze și minerale critice este blocat de proceduri greoaie care pot dura decenii pentru a obține autorizațiile necesare. Efectul cumulat al birocrației europene a vulnerabilizat economic întregul continent Deși fiecare reglementare europeană în parte poate părea justificată, efectul cumulat este o birocrație excesivă care a vulnerabilizat economic continentul. În încercarea de a schimba această situație, Comisia Europeană intenționează să prezinte luna viitoare un pachet pentru „suveranitatea tehnologică” care are câteva prevederi majore: ….” Integral: https://www.libertatea.ro/
“La două luni de la începutul războiului din Iran, aproape toată lumea are de pierdut …. Tabăra perdanților Poporul iranian Ca în orice conflict, civilii sunt cei care plătesc cel mai mare preț. Iranienii se află sub asediu din două direcții: extern, prin loviturile SUA și Israelului asupra a mii de ținte (inclusiv infrastructură civilă), soldate cu peste 3.600 de morți; intern, prin represiunea brutală a regimului. Sub conducerea noului lider suprem, Mojtaba Khamenei, regimul a intensificat execuțiile și a impus o blocadă totală a internetului de peste opt săptămâni. Poporul libanez Libanul a fost atras din nou în spirala violenței după ce Hezbollah a atacat Israelul ca represalii pentru uciderea fostului lider suprem iranian, Ali Khamenei. Riposta israeliană a fost devastatoare: peste 2.500 de morți și sate întregi rase de pe suprafața pământului în sudul țării. Aproximativ 600.000 de libanezi au fost strămutați, fără perspectiva unei reveniri rapide la casele lor. Țările din Golf Statele din regiune, care s-au bucurat de decenii de stabilitate, sunt acum afectate direct. Emiratele Arabe Unite au devenit ținta predilectă a rachetelor iraniene, punând în pericol statutul lor de hub turistic și de afaceri. Totodată, închiderea Strâmtorii Ormuz de către Iran a blocat exporturile de hidrocarburi ale Irakului, Qatarului și Kuweitului, generând prognoze de contracție economică pentru acest an. Economia globală și consumatorii Inflația globală este în creștere, atingând pragul de 4,4%, conform FMI. În SUA, prețurile benzinei și al biletelor de avion au erodat încrederea consumatorilor. Impactul este resimțit acut în Asia, dependentă de importurile de petrol, dar și în Africa și America Latină, unde costurile ridicate ale energiei și îngrășămintelor pun presiune pe securitatea alimentară. ,,,, Beneficiarii de conjunctură China Beijingul pare să gestioneze criza energetică mai bine decât restul lumii, datorită stocurilor masive acumulate și tranziției rapide către energia regenerabilă. Din punct de vedere diplomatic, China profită de scăderea influenței SUA, poziționându-se ca un promotor al păcii și stabilității internaționale. Rusia Creșterea prețurilor la petrol și îngrășăminte a adus venituri suplimentare Kremlinului. Veniturile rusești din energie aproape s-au dublat în luna martie, ajungând la 19 miliarde de dolari, oferind Moscovei o gură de oxigen financiar în ciuda sancțiunilor occidentale. Companiile de combustibili fosili și industria de armament Giganții petrolieri (precum Exxon, Shell sau BP) estimează profituri cumulate de 94 de miliarde de dolari în acest an. În paralel, producătorii de armament înregistrează comenzi record, pe fondul unei creșteri a cheltuielilor militare globale care au depășit 2 trilioane de dolari. …..” Integral: https://ziare.com/
“Magazinele de pantofi, luate cu asalt! Acum că e liber la furat, toată lumea caută cutii Euro se prăbuşeşte, acţiunile se duc în cap dar cutiile de pantofi sunt aur curat zilele astea! La auzul veştii că moţiunea de cenzură PSD-AUR a trecut, mii de români au luat cu asalt magazinele de încălţăminte în căutare de cutii cât mai încăpătoare. „E liber la furat? Gata, e oficial? Aoleu, maică, sper că n-am aruncat cutia de la Skecherşii ăia! Auzi, nu era un magazin de pantofi la mall? Or mai avea cutii? Să sun să-mi ţină nişte cutii, că poate mă pun ăştia director pe undeva!”, spune Geani, un băiat din cartierul Pantelimon. …” Integral: https://www.timesnewroman.ro/
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“DOCUMENT. Cum a decis PNL să intre în opoziție. E definitiv? „Facțiunea Predoiu” a părăsit sala…..”
https://hotnews.ro/acum-ilie-bolojan-face-declaratii-dupa-sedinta-pnl-2238074
“Curtea de Apel București obligă Guvernul să plătească restanțele salariale ale magistraților, cu penalități de 1% pe zi de întârziere…..”
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/justitie/curtea-de-apel-bucuresti-obliga-guvernul-sa-plateasca-restantele-salariale-ale-magistratilor-cu-penalitati-de-1-pe-zi-de-intarziere-3757665
“În umbra moțiunii: Parlamentul discută un nou Big Brother pentru securitatea națională. Supravegherea în masă, fără control independent, cu algoritmi AI…..”
https://hotnews.ro/in-umbra-motiunii-parlamentul-discuta-un-nou-big-brother-pentru-securitatea-nationala-supravegherea-in-masa-fara-control-independent-cu-algoritmi-ai-2237551