Revista Presei – 25 martie.“În Romănia, mitul stocării de energie este de fapt un mecanism de speculație …..”
| 25/03/2026 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
“Energie electrică – salt al prețurilor pe piața angro din Europa. România, printre țările cu cel mai mare preț Criza energiei electrice revine în atenția publicului, după ce prețul angro la curentul electric a crescut luni în Grecia la 147,74 euro/MWh, înregistrând o creștere de 74,22% față de ziua precedentă. …. La nivel european, se înregistrează creșteri pe aproape toate piețele, confirmând caracterul generalizat al crizei. Cel mai mare preț este înregistrat de Italia cu 164,33 euro/MWh, urmată de Ungaria cu 159,38 euro/MWh, Austria cu 156 euro/MWh și România cu 155,42 euro/MWh, Bulgaria cu 151 euro/MWh, Grecia cu 147,74 euro/MWh și Germania cu 141,91 euro/MWh. În Franța, prețul este semnificativ mai mic, 86,31 euro/MWh, în timp ce cele mai mici prețuri din Europa se înregistrează în Spania și Portugalia, unde prețul en-gros este de doar 33,81 euro/MWh. …..” Integral: https://hotnews.ro/
“Prim-viceguvernatorul BNR, după noul șoc petrolier: „România trebuie să investească în infrastructura energetică” .… Ceea ce trăim acum nu este un episod izolat, ci continuarea unei serii de crize energetice care se întind pe ultimele cinci–șase decenii, cu Strâmtoarea Ormuz și comportamentul țărilor exportatoare de petrol din nou în rol principal. Din acest unghi, faptul că economia mondială rămâne vulnerabilă, în esență, la aceiași factori ca în anii ’70 pare greu de acceptat. Din șocurile anilor ’70 la lecțiile de azi În anii ’70, OPEC a acționat ca un cartel al exportatorilor de petrol, folosind producția ca instrument de presiune economică și politică. Limitarea deliberată a ofertei și embargourile – în special cele declanșate în 1973, în contextul războiului de Yom Kippur, și în 1979, pe fondul Revoluției iraniene – au detonat două crize petroliere majore. Prima a generat scumpiri abrupte, inflație ridicată și stagnare economică, iar a doua a amplificat instabilitatea pieței energetice printr‑o reducere severă a livrărilor. Aceste episoade au arătat limpede cât de dependent era Occidentul de energia importată și au forțat schimbări de politică: diversificarea surselor, constituirea de rezerve strategice, accent pe securitatea energetică și pe eficiență. …. Ce este diferit acum: lovitura directă în infrastructura de energie Criza actuală din Orientul Mijlociu adaugă un element nou, spune prim-viceguvernatorul: deteriorarea fizică a capacităților de producție și export. Potrivit declarațiilor directorului QatarEnergy, Saad al‑Kaabi, atacurile atribuite Iranului au scos din funcțiune aproximativ 17% din capacitatea de export LNG a Qatarului – circa 12,8 milioane de tone pe an, pentru o perioadă estimată la trei–cinci ani, cu pierderi de ordinul a 20 de miliarde de dolari anual. Au fost avariate atât instalații de lichefiere, cât și unități de transformare a gazului în combustibili lichizi, punând în discuție livrările către Europa și Asia. OPEC, între infrastructură avariată și tentația cartelului În aceste condiții, întrebarea cheie este ce strategie vor adopta țările din Orientul Mijlociu pe piața petrolului în următorii ani și cum se va poziționa OPEC, se întreabă Leonardo Badea. Istoria arată că ajustările voluntare ale producției au putut genera fluctuații mari ale prețurilor și efecte în lanț asupra piețelor financiare și a economiei mondiale. Astăzi, adaugă el, când sunt afectate atât capacitatea de producție, cât și rutele de transport, se pune problema dacă statele producătoare vor apela din nou la politici de tip cartel, menținând cotații ridicate pentru a transfera către clienți nota de plată a reconstrucției infrastructurii. Într‑un asemenea scenariu, puseul inflaționist indus de energie ar putea deveni mai persistent. …..” Integral: https://hotnews.ro/
“În Romănia, mitul stocării de energie este de fapt un mecanism de speculație Se repetă obsesiv ideea că stocarea energiei electrice va duce la ieftinirea acesteia. Este una dintre acele teze convenabile, rostogolite în spațiul public fără o minimă analiză a modului în care funcționează, în realitate, piața. Din punct de vedere strict tehnologic, afirmația are o logică: stocarea permite absorbția surplusului de energie și reintroducerea lui în sistem atunci când producția scade. Într-un model ideal, acest mecanism ar netezi vârfurile de preț. Numai că piața energiei nu funcționează în laborator, ci într-un ecosistem comercial dominat de actori care urmăresc maximizarea profitului, nu optimizarea sistemului. Iar aici intervine ruptura fundamentală între teorie și practică. Stocarea trebuie analizată diferențiat: există stocare individuală (la nivel de prosumator, 230 V), stocare la nivelul rețelelor de distribuție (110 kV – 0,6 kV), realizată în principal cu baterii pe bază de litiu, și stocare la nivelul rețelelor de transport (peste 220 kV), unde singura soluție matură și validată economic rămâne hidrocentrala cu pompaj. România este, însă, departe de acest model. În afara stocării individuale, sistemul se bazează aproape exclusiv pe baterii, iar capacitatea totală instalată abia depășește 1.500 MWh. Este o cifră insignifiantă în raport cu necesarul estimat de circa 20.000 MWh. Cu alte cuvinte, nu vorbim despre un instrument sistemic, ci despre o nișă exploatată punctual. Și tocmai această nișă dezvăluie adevărul incomod. Pe lanțul comercial, capacitățile de stocare nu sunt operate în logica echilibrării sistemului, ci în logica arbitrajului de preț. Companiile care au investit în aceste active sunt conectate de furnizori puternici și operează cu o strategie simplă: cumpără ieftin și vând și de 20 ori mai scump. …. Ziua de 16 martie 2026 este un exemplu aproape didactic. În intervalul 07:00–17:00, energia produsă de fotovoltaice a coborât prețurile până în zona 11–26 euro/MWh. Exact în acest interval, capacitățile de stocare au absorbit energie. Nu pentru a stabiliza sistemul, ci pentru a o revinde ulterior. În orele de vârf – dimineața (06:30–08:00) și seara (17:30–21:15) – aceeași energie a fost reintrodusă în sistem la prețuri de 165–218 euro/MWh. Aceasta nu este o anomalie. Este modelul lor de business. În consecință, stocarea nu reduce prețurile pentru consumatorul final. Le redistribuie în timp și transferă valoare către cei care controlează aceste active. Cu cât volatilitatea pieței este mai mare, cu atât profitul din stocare crește. Iar ideea că acest mecanism va duce, în mod automat, la ieftinirea energiei este nu doar naivă, ci profund înșelătoare. În realitate, fără intervenții de reglementare sau fără o schimbare a arhitecturii pieței, stocarea riscă să devină exact opusul promisiunii inițiale: nu un instrument de echilibrare, ci unul de amplificare a diferențelor de preț. Concluzia este simplă și incomodă: nu tehnologia este problema, ci modul în care este integrată în piață. Iar atunci când decidenții continuă să promoveze stocarea ca soluție miraculoasă pentru ieftinirea energiei, nu mai vorbim despre o eroare de analiză, ci despre o mistificare deliberată. ……” https://www.contributors.ro/
“APCE: Prosumatorii din România, blocaţi de bariere administrative .... Potrivit APCE, deşi legislaţia europeană încurajează producţia descentralizată de energie şi implicarea cetăţenilor în sistemul energetic, în România persistă obstacole administrative şi legislative care îngreunează dezvoltarea acestui model. Asociaţia susţine că statul şi marile companii energetice continuă să controleze în mare parte producţia, transportul, distribuţia şi furnizarea de energie pentru aproximativ 9 milioane de consumatori. APCE arată că numărul prosumatorilor a crescut accelerat în ultimii ani, în principal ca reacţie la evoluţiile din piaţa energiei. Dacă în 2022, după începutul războiului din Ucraina, în România existau aproximativ 22.000 de prosumatori, în prezent numărul acestora depăşeşte 300.000, cu o capacitate instalată totală de peste 3.400 MW. Potrivit asociaţiei, această creştere a fost determinată în special de majorarea preţurilor la energie şi de creşterea tarifelor de transport şi distribuţie incluse în facturi. În acest context, tot mai mulţi consumatori au ales să îşi producă singuri energia pentru autoconsum, se arată într-un comunicat remis redacţiei. APCE susţine însă că dezvoltarea prosumatorilor a fost însoţită de numeroase obstacole legislative şi administrative. În opinia organizaţiei, unele iniţiative politice şi reglementări adoptate în ultimii ani ar fi avut efectul de a încetini sau descuraja dezvoltarea acestui segment. Asociaţia critică şi modul în care este remunerată energia livrată în reţea de prosumatori. În prezent, plata pentru energia injectată în sistem se face la 24 de luni după facturare, iar în practică există situaţii în care furnizorii nu emit facturi timp de doi sau chiar trei ani. Astfel, spun reprezentanţii APCE, veniturile pentru energia livrată pot fi încasate chiar şi după patru sau cinci ani de la momentul injectării în reţea. …..” Integral: https://www.bursa.ro/
“Ce impact pot avea măsurile de criză impuse de guvern la prețul carburanților? „Riscă să arunce România într-o penurie de motorină” Analiștii critică dur măsurile pe care Guvernul a anunțat că le va adopta marți pentru a contracara scumpirile de la pompă. Plafonarea marjelor va duce direct la penurie, pentru că „nimeni nu este prost să-și transforme afacerea, pe pierdere, în agent fiscal al statului”, consideră profesorul de economie Cristian Păun. El avertizează că măsurile Guvernului ar putea duce în curând la raționalizarea consumului de carburanți. ….„Dacă tu plafonezi adaosul la 50%, dar menții neatinsă acciza pe litru la un nivel aproape dublu față de nivelul minim de 1,8 lei cât ai agreat cu UE, dacă tu nu lași companiile să exporte produse petroliere la prețuri mai bune ca la tine în țară dar nu te atingi de suprataxa aplicată companiilor din domeniu, dacă nu îi lași să pună mai mult ulei de rapiță în diesel dar nu te atingi de taxa pe stâlp aplicată petroliștilor, înseamnă că habar nu ai de ce prețul e mare și ajunge mare repede dacă se scumpește materia primă. Înseamnă că ești habarnist sau rău intenționat”, spune Cristian Păun, într-o postare pe Facebook. …. „Nimeni nu este prost să își transforme, pe pierdere, afacerea în agent fiscal al statului. Scopul unei afaceri nu este să încaseze prin preț cât mai multe accize, taxe pe stâlpi sau TVA. Următorul pas logic va fi raționalizarea consumului. Fie cu cartelă, fie cu restricții legate de folosirea mașinii pentru uz personal. Și, evident, când se va întâmpla asta, vom vitupera contra petroliștilor. Va fi tot vina lor, nu a ta, ca politician. Habarnist sau rău intenționat”, a continuat Păun. El a criticat și faptul că, în perioada anterioară, finanțele publice au fost devalizate, ceea ce face acum imposibilă sau extrem de costisitoare orice reducere de taxe. …..” Integra;l: https://hotnews.ro/
“Cât de în urmă au rămas drumurile de fier față de cele cu asfalt. Ce s-a ales de promisiunile din PNRR. Feroviarul „riscă să piardă trenul, definitiv”, avertizează experții În timp ce autoritățile române au învățat, târziu, dar vizibil, mânate mai ales de presiuni geopolitice și interese electorale să împingă înainte infrastructura rutieră, feroviarul a rămas prins într-o combinație toxică de subfinanțare, lipsă de presiune politică și blocaje administrative care par să se reproducă la infinit, așa cum reclamă analiștii din domeniu. Nominal, rețeaua de autostrăzi și drumuri expres a ajuns la 1.416,3 kilometri în exploatare la început de 2026, cu încă sute de kilometri contractați sau aflați în licitație, în timp ce Asociația Pro Infrastructură estima la începutul anului că România are doar aproximativ 730 de kilometri de cale ferată modernizată după anul 2000 și că rutele feroviare rapide sunt cam la jumătate față de drumurile de viteză. Chiar și premierul Ilie Bolojan a admis public, în martie, că „calea ferată a rămas în urmă”, într-o declarație care, pentru sectorul feroviar, a reprezentat o nouă confirmare a unei realități vechi cu care se confruntă țara noastră și care ne ține pe loc din foarte multe puncte de vedere, de la mobilitate redusă a forței de muncă și a pasagerilor în ansamblu, la pierderi economice de fond, deosebit de greu de cuantificat și o conectivitate deficitară în aproape toată țara. ….Puseul imens pentru feroviar ar fi putut fi asigurat de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care conținea inițial modernizarea a 315 kilometri de cale ferată, inclusiv implementarea ERTMS, investiție care, de altfel, ar fi trebuit să aibă un orizont de finalizare completă până la 30 iunie 2026. Pe lângă aceasta, există și proiectele de tip Quick Wins și alte lucrări de reînnoire menite să repună în circulație segmente afectate de restricții cronice. Numai că, așa cum arată și analizele API din ianuarie, februarie și martie, termenul-limită al PNRR s-a lovit de mai multe blocaje birocratice, chiar și acolo unde constructorii s-au mișcat bine pe anumite loturi, iar în rest, porțiuni lungi de cale ferată au rămas înghețate, uneori chiar și cu șantiere în lucru. …..” Integral: https://ziare.com/
“Milioane de români s-au stabilit în străinătate. Banii trimiși acasă au depășit investițiile străine directe Peste 2,3 milioane de români s-au stabilit în străinătate în ultimele două decenii, potrivit unui studiu de specialitate, care arată că bani trimiși acasă în 2024 au fost cu 67% mai mulți decât investițiile străine directe. …. În România, emigrarea a fost accelerată după 2008, afectând în special tinerii și profesioniștii calificați din sectoare precum IT, inginerie și servicii profesionale. Motivele principale includ căutarea unor oportunități mai bune în străinătate, salarii superioare și condiții de viață mai bune. În 2024, 229.180 de persoane au emigrat, o creștere de 13% față de 2022. Această pierdere a creat deficite acute de forță de muncă, presiune asupra sistemelor de pensii și sănătate, dar a generat și cash flow-uri spre România, care susțin nu doar familiile celor emigrați, dar și economia în general, spun autorii studiului. Spre deosebire de alte țări est-europene, precum Polonia, care implementează programe de repatriere cu stimulente financiare, locuințe și locuri de muncă, în România încă nu sunt create și aplicate politici coerente de reintegrare, deși importanța diasporei (aproape 6 milioane de români trăiesc în afara granițelor) este, evident, recunoscută, notează specialiștii EY. Comparativ, în Europa, emigrarea este parte a unui context mai larg de migrație netă pozitivă, determinată de îmbătrânirea populației și nevoia de forță de muncă. …..” Integral: https://adevarul.ro/
:format(webp):quality(92)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2025/03/muncitori-bangladesh-58676584939-630x420.jpg?resize=165%2C93&ssl=1)
“Feţele necosmetizate şi neştiute ale migraţiei lucrătorilor străini aduşi la muncă în ţară: pune presiune semnificativă asupra sistemului național de azil. Ia amploare migraţia mascată Creșterea contingentului de lucrători străini nou-admişi pe piaţa muncii a generat creșteri constante și semnificative ale numărului de cereri de azil depuse pe teritoriul României. Cererile de azil cu pondere mare, depuse în prezent în țara noastră, vizează categoria străinilor intrați legal, în baza vizelor de muncă, care fie nu au respectat scopul acordării vizelor, fie au depășit valabilitatea vizelor, ceea ce a generat presiune semnificativă asupra sistemului național de azil prin necesitatea procesării cererilor în termene foarte scurte specifice procedurii accelerate de azil, spun autorii Strategiei Naţionale privind Imigraţia pentru perioada 2026 – 2030, citite de Economica.net. …..52,6% din numărul total al depistărilor cu ședere ilegală înregistrate în anul 2024 vizează persoanele pentru care fusese emis un aviz de angajare în perioada 2020 – 2024. 30,4% din numărul total al cererilor de azil depuse în anul 2024 vizează străini care aveau emise pe numele lor cel puțin un aviz de angajare în perioada 2020 – 2024, spun autorii documentului citat mai sus. ….Contingentul de lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă a crescut de la 5.500 de oameni în anul 2014, la 30.000 în anul 2019. Din anul 2019 și până în prezent, contingentul de lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă a înregistrat o creștere accelerată şi a rămas stabil la o cotă anuală de 100.000 de oameni în perioada 2022 – 2025. …..” Integral: https://www.economica.net/
“De ce un final incert al războiului de acum din Iran nu ar fi decât preludiul altuia, încă şi mai devastator .…Departe de fi un război ivit dintr-o conspiraţie tenebroasă, conflictul cu Republica Islamică Iran este consecinţa, dramatică, a erorilor strategice întinse pe decenii. Timpul câştigat prin acorduri niciodată onorate a permis Iranului teocratic să atingă gradul de sofisticare şi de agresivitate de acum. …. Vocaţia Iranului teocratic a fost, încă de la fondarea sa, aceea de a fi un regim revoluţionar, la nivel regional, dar şi global. Naşterea unei întregi reţele de mişcări teroriste este efectul unei planificări minuţioase. În acelaşi timp, Iranul s-a alăturat unei coaliţii de state al cărei unic scop este contestarea hegemoniei americane. „Axa răului”, cea care adună laolaltă Rusia, China comunistă şi Coreea de Nord, nu este himera unei imaginaţii conspiraţioniste, ci o realitate geopolitică a vremurilor noastre. Iată de ce, în grade diferite, Rusia şi China sunt aliatele, deloc discrete, ale regimului criminal şi terorist de la Teheran: politica lor este unitară şi se raportează la lumea noastră ca la un singur teatru de operaţiuni militar şi economic. Dronele şi rachetele cu care Iranul atacă sunt parte din acest efort de înarmare al unei coaliţii revizioniste. …. Ceea ce Iranul teocratic ambiţionează este crearea haosului care să conducă la paralizie şi la capitulare. Pentru Iran definiţia victoriei înseamnă păstrarea posibilităţii regimului de a se reface în viitor. Un final incert al războiului de acum nu ar fi decât preludiul altuia, încă şi mai devastator. Un Iran teocratic care ar trece de sfârşitul luptelor cu structura sa internă şi internaţională încă viabilă şi eficientă ar fi un pericol mortal pentru cei care i se opun. Suprapunerea dintre programul balistic şi cel nuclear este simbolică. Focoasele atomice ar viza Israel, Europa şi Statele Unite. Perspectiva unui Iran nuclear, capabil să exercite un control asupra fluxului energetic prin strâmtoarea Ormuz – iată ceea ce nu putem accepta, în momentul în care privim istoria în mişcare din jurul nostru. Iranul teocratic este una dintre acele ameninţări care necesită, spre a fi eliminată, hotărâre, răbdare şi curaj. …..” Integral: https://hotnews.ro/
“S-au făcut că nu pricep .…. Preşedintele, miniştrii, toţi marii oameni ai naţiei ne-au explicat că suntem în siguranţă, că nu are ce ni se întâmple. A fost de ajuns ca Iranul să lanseze două rachete cu rază lungă de acţiune în direcţia bazei Diego Garcia din Oceanul Indian pentru ca această iluzie să se spulbere. Mai rău este altceva. Toţi politicienii şi “serviciile” care îi păpuşează tac cu privire la capacităţile nucleare ale Iranului. Iată ce ştim, mulţumită Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică. Iranul are 440 de kilograme de uraniu fisionabil 235, îmbogăţit la 60 la sută (ceea ce înseamnă că restul este uraniu 238). Nu există absolut nici o justificare civilă pentru ca Iranul să fi ajuns la acest grad de îmbogăţire. Iranienii au pretins că uraniul a fost îmbogăţit într-un program civil. Problema este că pentru aplicaţii civile este necesar uraniu îmbogăţit la cel mult 5 la sută. Cu 60 la sută Iranul este fără nici o îndoială, angajat în cursa pentru arma nucleară. Ne priveşte asta? Desigur. Din cantitatea pe care AIEA a găsit-o se pot face aproximativ zece bombe atomice. Iar acum ştim sigur că Iranul are cu ce să le trimită până în Europa. Altfel spus, clericii de la Teheran pot ordona transformarea în cenuşă radioactivă a Berlinului, a Romei, a Parisului sau a Bucureştiului. Rezultă, pentru orice minte logică, faptul că România are, alături de toate celelalte state europene, un interes clar ca regimul de la Teheran să fie şters de pe hartă. Şi atunci de ce ecranele televizoarelor sunt pline de politicieni şi de foşti generali din “servicii” care susţin că trebuie să stăm şi să nu spunem şi să nu facem nimic? Aceeaşi tovarăşi au închis ochii şi la existenţa programului de rachete şi de drone al Iranului. Am realizat proporţiile acestui program când am aflat, acum circa doi ani, că Iranul a început să livreze drone şi tehnologie Rusiei. Probabil că ei au produs mai multe drone decât regimul lui Vladimir Putin. Iar Iranul nu a avut ezitări să intervină direct într-un teatru de război european (în Ucraina), ceea ce Persia nu a făcut de circa 2500 de ani încoace. Vasăzică există motive să sprijinim Statele Unite şi Israelul. În acest caz, de ce ministerul de Externe pretinde că “România nu este parte în conflict”? …..” Integral: https://www.bursa.ro/
“A apărut Biblia sub formă de integrame. Rezolvă toate cele 30.000 de versete! .… Astfel, la editua „Rebus Creștin” a apărut prima ediție a Bibliei sub formă de integrame, un volum imens de peste 3500 de pagini. ….Teologii spun că rezolvarea de integrame biblice este o formă foarte eficientă de a arăta smerenie, mai ales când nu știi o definiție și întrebi un alt enoriaș și, în plus, asigură învățarea conceptelor mult mai ușor decât cititul de pe foaie. Pentru enoriașii avansați este în pregătire și o biblie cu integrame cu litere chirilice, cu definiții luate din versiunea Bibliei de la București, cea realizată cu sprijinul domnitorilor Constantin Brâncoveanu și Șerban Cantacuzino. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“n plină criză bugetară, Academia Română înființează o nouă structură instituțională …..”
https://share.google/NthEa5ANV3T6NlhXi
“Un aparat RMN de 700.000 de euro a fost pus în funcțiune după ce a stat trei ani în depozit. Motivul: nu încăpea pe ușă …..”
https://share.google/QQHTFZbEGlr0ITiKw
“În România nu a fost reformă, ci revanșă. Ce ar trebui să învățăm din referendumul pe justiție respins în Italia…..”
https://hotnews.ro/in-romania-nu-a-fost-reforma-ci-revansa-ce-ar-trebui-sa-invatam-din-referendumul-pe-justitie-respins-in-italia-2201515