Revista Presei – 23 februarie.“Oraș cu 11.000 locuitori dă 1.000.000€ pe salarii și 750.00€ pe ajutoare sociale. Primăria are 100 angajați…..”
| 23/02/2026 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de luni, 23 februarie! Temperaturile vor continua să crească în toată țara, astfel încât vremea va deveni mai caldă mai ales în regiunile vestice și sud-vestice. Valorile maxime vor fi cuprinse între 3 și 16 gr C. Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână în cea mai mare parte a țării, dar cu o abatere termică pozitivă mai accentuată în regiunile vestice și sud-vestice. Cerul va prezenta înnorări și se vor semnala precipitații în cea mai mare parte a țării, mixte în Maramureș și la munte, predominant sub formă de ploaie în celelalte regiuni. Bucuresti: 3/0 gr,C.
“Planul de relansare economică, aspru criticat de un doctor în economie: „Dacă ai nevoie de așa ceva înseamnă că ai băgat țara în gard” …. „E ridicol că guvernanții vorbesc despre o relansare economică. Dacă politica lor ar fi fost sănătoasă nu ar fi fost necesar un pachet de relansare. Dacă ai nevoie de relansare înseamnă că ai băgat țara în gard și vrei să o scoți. ‘Relansare’ – folosim un cuvânt mare pentru a descrie un purice. Impactul bugetar al unei astfel de politici va fi mic, de 2 miliarde de lei, aproape nimic. Când vorbim despre relansare, partidele au înțeles să facă noi măsuri intervenționiste, noi măsuri care creează grupuri speciale, noi măsuri prin care să ofere bani unor lobbyiști, noi cheltuieli publice pe ochi frumoși, exact genul de măsuri pe care nu ar trebui să le mai avem”, a declarat Bogdan Glăvan „În România sunt undeva la 500.000 de firme. Să ne imaginăm un scenariu în care aceste firme își măresc producția cu 10%. Al doilea scenariu, 400.000 de firme nu fac nimic, stau pe loc, 90.000 scad și 10.000 își dublează producția – în România s-ar putea să avem același rezultat. Mulți vorbesc despre PIB și creștere economică, dar puțini înțeleg despre ce vorbesc. Putem avea o creștere economică incluzivă, organică, care să se reflecte în creșterea nivelului de trai a întregii populații, ori putem avea o creștere economică ce are în spate sau care maschează un proces de redistribuție, un proces intervenționist prin care veniturile cresc doar într-un anumit sector, în anumite oaze, poli ai societății”, a menționat economistul…...Primarii, familiile lor, patronii de firme de construcții, oamenii lor de încredere sunt cei care se îmbogățesc. 10% o duc bine și marea majoritate nu simt ‘mare brânză’. Deci da, avem creștere economică, dar e o creștere economică ce maschează o redistribuție a fondurilor de de avuție în societate. Noi trebuie să renunțăm la acest model, care creează resentimente, frustrări, violență, apelul către demagogi. Nu toate lucrurile se rezumă la PIB. Trebuie să înțelegi ce se întâmplă în societate, în ansamblu”, a explicat cadrul didactic. …..” Integral: https://ziare.com/
“Economistul șef al unei mari bănci explică deciziile din ultimele zile ale BNR și spune la ce să ne așteptăm. „Mai important ca niciodată” …. Economia este într-o stare latentă de stagnare, cu un PIB în contracție în ultimele două trimestre din 2025, dar cu o performanță anuală ușor pozitivă (creștere PIB de 0,6%). O economie în recesiune tehnică și, în fapt, relativ blocată ciclic. Acceptarea „costului” unei creșteri marginale pentru recâștigarea controlului inflației, reflectă faptul că menținerea credibilității este un obiectiv esențial. Așteptările privind o scădere lentă a inflației în primul semestru al acestui an (eliminarea plafonărilor, efecte de bază etc), urmată de o scădere bruscă în a doua parte a anului, indică menținerea condițiilor monetare pe termen scurt sau până când procesul de dezinflație este clar și cert (cel mai probabil nu mai devreme de mijlocul semestrului al doilea al anului). …. Pe plan intern sunt subliniate unele necesități imediate precum:
- i) – ajustarea deficitului fiscal (factor determinant)
- ii) – atragerea fondurilor europene
- iii) – diminuarea incertitudinii vis-à-vis de ansamblul și impactul măsurilor de consolidare care urmează.
Altfel spus, cadrul macroeconomic echilibrat și stabil este mai important ca niciodată cel puțin pentru că politica monetară nu mai poate compensa/substitui politica fiscală. Între provocările mediului extern care generează impulsuri de risc asupra economiei românești se regăsesc conflictele geopolitice, politica europeană de apărare (creșterea cheltuielilor la nivelul UE) și tensiunile de natură comercială manifestate la nivel global. …..” Integral: https://hotnews.ro/
“De ce nu învățăm niciodată nimic din crizele economice trecute? Pentru că oamenii nu învață economia precum matematica. O învățăm la fel cum un copil învață ce e durerea. Iată 8 argumente pentru care oamenii repetă aceleași greșeli – chiar și după ce au avut loc crize spectaculoase: Fiecare criză pare „unică” în felul ei În cărțile de istorie, în dreptul anului 2008 se va scrie: „anul crizei economico-financiare globale”. Dar în 2006, arăta ca anul unei „noi inovații financiare care face ca prețurile locuințelor să crească constant”. …. Majoritatea oamenilor nu au fost loviți de ultima criză Cei care învață cu adevărat sunt cei care: și-au pierdut locurile de muncă, și-au pierdut economiile, li s-au cerut să ramburseze creditele bancare rapid sau au avut o ipotecă care a intratr brusc sub apă. Lecția: Dacă nu ai fost afectat personal, criza e mai degrabă o poveste, nu o lecție. …. Memoria este scurtă, stimulentele sunt imediate Politicienii se gândesc la ciclurile electorale. Directorii generali se gândesc la câștigurile trimestriale. Investitorii se gândesc la randamentele din acest an. Crizele explodează repede – iar oamenii nu sunt atenți la pericolele lente care se acumulează. Momentul exploziei bulei îi prinde mereu în off-side. Succesul te adoarme și creează încredere excesivă După câțiva ani buni de succes, oamenii nu se mai gândesc la riscuri și încep să gândească „Mamă, cât de deștept sunt”. …. Câștigătorii rescriu istoria Într-un boom, toată lumea are o strategie genială. Influencerii laudă, presa face la fel, se crează un fals cerc virtuos. Apoi vine explozia. După care toți spun că a fost ceva ce nu putea fi anticipat. De regulă, putea fi . Nu există prânz gratuit, să fim bine înțeleși. Restul sunt povești. Creierul uman nu este construit pentru riscuri secundare Înțelegem multe: furtunile, foametea, atacurile urșilor…Nu înțelegem în mod natural: leverajul, spirala lichidității, contagiunea, riscul corelat și subestimăm evenimentele cu „probabilitate scăzută, impact ridicat”. ….Pe scurt: dacă pariul funcționează: eu primesc bonusul / profitul / promovarea. Dacă pariul eșuează: altcineva își asumă pierderea (acționari, contribuabili, angajați, clienți, „economia”). …..” Integral: https://hotnews.ro/
“Oraș cu 11.000 locuitori dă 1.000.000€ pe salarii și 750.00€ pe ajutoare sociale. Primăria are 100 angajați Reforma administrației locale propusă de Ilie Bolojan este blocată. În acest timp, orașul Simeria plătește 1.000.000 euro salarii și 7500.000 euro ajutare sociale pe an. În vară, trupa Voltaj a cântat la zilele orașului, care are datorii de 1.500.000 lei. Orașul Simeria din județul Hunedoara are 11.000 de locuitori. Avea aproape 14.000 în urmă cu 10 ani. Populația s-a redus cu 25%, dar cheltuielil de funcționare ale orașului sunt în continuare mari. De aceea, nu e de mirare că Simeria înregistrat anul trecut o datorie de 1.500.000 de lei la ANAF. …. Potrivit planului de cheltuieli pe anul 2025, primăria Simeria a alocat pentru salarii suma de 5.116.000 lei, adică 1.000.000 de euro. Cheltuielle cu ajutoarele sociuale din oraș sunt de 3.700.000 de lei, adică 750.000 de euro. Asta în condițiile în care Simeria se află la doar 10 kilometri de Deva unde se mai găsește de muncă. În plus, Simeria este un nod important de cale ferată și are un mare angajator – compania feroiviară Reva. …..” Integral: https://newsweek.ro/
“Judecător cu 26.000 lei salariu spune de ce pensiile speciale nu trebuie tăiate. „Nu avem alte venituri” Judecătorul Bogdan Mateescu explică de ce nu ar trebui tăiate pensiile speciale. El spune că judecătorii nu au alte venituri decât cele din salarii. Și totuși, judecătorul are salariu de 25.000 lei. Nu se descurcă cu el? CCR a decis tăierea pensiilor speciale. Pensiile speciale medii ale magistraților au ajuns la 25.400 de lei net. Din simulări reiese că pensia specială medie va ajunge în timp la 17.000 de lei. Pensiile în plată nu se taie. ….Judecătorul Bogdan Mateescu a declarat că pensiile speciale nu ar trebui tăiate. pentru că judecătorii nu pot avea și alte venituri. …. Ce nu spune Mateescu este că nu magistrații nu și-ar putea lua o a doua slujbă ca să îți rotunjească veniturile. Asta în condițiile în care el a câștigat, în 2024, suma de 26.000 de lei net lunar. Adică de peste 5 ori salariul net. Pensia specială medie va scădea la 17.000 lei după tăierea de la CCR. Vor fi și pensii speciale de 30.000 lei ….. Ce pensii ar urma să ia membrii CSM Fănel Mihalcea, fost prim-procuror la Parchetul Brăila, are un salariu de 43.000 de lei net. Ar primi 30.000 de lei net pensie specială. Judecătorul Liviu Odagiuare un salariu de 50.000 de lei net pe lună. Calculăm 70% din ultimul salariu și înseamnă 35.000 de lei net pensie specială. Judecătorul Claudiu Drăgușin a avut un venit de 55.000 de lei net pe lună. El ar rămâne cu o pensie de 38.500 de lei net. Judecătorul Alin Ene are 39 de ani și a avut un venit de 51.000 de lei pe lună. Ar primi o pensie de 35.700 de lei net care reprezintă 70% din ultimul salariu. …..” Integral: https://newsweek.ro/
“Cât te costă să-i plătești pensia unui „special”? Obosit și stresat, acesta iese la pensie la 48 de ani Am pornit în calcul de la valoarea de astăzi a pensiei medii plătită unui magistrat: 25.000 lei / lună, echivalentul a 5.000 Euro / lună. Am luat în considerare că magistratul, obosit și stresat de prescrierile din dosarele sale, măcinat de probleme de conștiință, iese la pensie la 48 de ani. Conform INS, speranța medie de viață în România este de circa 73 de ani la bărbați și de 80 de ani la femei. Atât mai pot trăi în medie magistrații care se pot pensiona astăzi cu pensie de 5.000 de Euro / lună. Asta înseamnă, pe scurt, un plus de 25 de ani de pensie pentru bărbați și de 32 de ani la femei. Să facem acum un calcul simplu:
– Pentru un magistrat bărbat, pensia medie plătită în total de noi acestuia pentru prescrierile de care s-a îngrijit ireproșabil în anii de trudă în sistemul de justiție este de 1.500.000 Euro = 25 ani x 12 luni x 5000 Euro / lună.
– Pentru un magistrat femeie, pensia medie plătită în total de noi acesteia, evident tot pentru prescrieri cu stres și trudă enormă, este de 1.920.000 Euro = 32 ani x 12 luni x 5000 Euro / lună. …. Aș rotunji calculul, pe medie (bărbați și femei), fără să greșesc, la fix 2.000.000 Euro / magistrat. Nu este clar că nu vom avea niciodată vreo decizie favorabilă de la ei pe pleașca asta care nu există nicăieri în lume? Mai las doar asta ca să vă oftic: procentul adulților în lume care au avere mai mare de 1 milion de euro este de 1,5 / 1,6%.... Mai vreți să discutăm și despre ce salarii iau magistrații noștri pentru prescrierea generalizată a faptelor, până ies la pensia asta de milioane? .….” Integral: https://republica.ro/
“Dragoş Damian, Terapia Cluj: Constatare care merită Premiul Nobel în economie. Dacă te lăcomeşti fără măsura şi creşti preţurile până la cer, în cele din urmă, da, scade consumul. Apropo, aţi observat cum se înmulţesc magazinele second-hand în centrul localităţilor? Dezbateri fără oprire cu privire la scăderea consumului din ultimele 4-5 luni. Participa la ele, spre ruşinea lor, specialişti in economie, care ar trebui sa ştie mai bine. Dar ei probabil ştiu mai bine sa spună la televizor ceea ce le ordona şefii lor din partide si din companii. S-au triplat preturile in ultimii 5 ani, generând o inflaţie cumulata de peste 50% – inflaţie oficiala, ceea ce simţim cu toţii in coşul de cumpărături este triplarea preturilor. Triplarea preturilor nu are nici o legătura cu creşterea TVA (care a crescut doar începând din august), cu liberalizarea preturilor la energie (care reprezintă o componenta relativ mica a costurilor directe) sau cu creşterea altor taxe, impozite si contribuţii (astea vor avea impact doar din 2026). Scăderea consumului este pur si simplu expresia triplării preturilor la aproape toate bunurile si serviciile, iar triplarea preturilor este pur si simplu expresia unei lacomii fără seamăn a întregului mediu de afaceri. Ce-i drept, mediul de afaceri a observat ca românii au bani din creşterile de salarii si pensii, din toate pomenile electorale date in ultimii doi ani si din economia subterana. Cozi peste tot in ultimii doi ani, am tot scris despre asta. Cireaşa de pe tort: atunci când consumatorul român a consumat in 2025 un record de 10 miliarde de Euro pe vacanţe, mai ales afară, el va rezista la o noua şarjă de scumpiri, mai ales daca ele sunt camuflate frumos de scandalul creşterii taxelor, impozitelor si contribuţiilor. …..” Integral: https://www.zf.ro/
“Tudorel Andrei, preşedintele INS: Unu din şase copii s-au născut în străinătate în ultimii 10 ani. În perioada 2014–2024, numărul copiilor români născuţi în strainatate a fost de 364.000, reprezentând peste 16% din totalul nou-născuţilor înregistraţi în ţară în acest interval …. În prezent, populaţia Uniunii Europene include aproximativ 43 de milioane de persoane care trăiesc într-o altă ţară decât cea de domiciliu, fie aceasta din UE sau din afara spaţiului comunitar [Eurostat, 2025]. Acest număr reprezintă circa 10% din populaţia rezidentă a Uniunii Europene. Dintre cele 43 de milioane de persoane, 32,6% (aproximativ 14 milioane) au domiciliul într-un alt stat membru al UE, în timp ce 67,4% (circa 29 de milioane) provin din ţări din afara Uniunii. La nivel comunitar, în cinci state membre ponderea persoanelor care locuiesc pe teritoriul lor, dar au domiciliul într-o altă ţară, depăşeşte 18%: Luxemburg (47% din populaţia rezidentă), Malta (28%), Cipru (24%), Austria (19%) şi Estonia (18%). La polul opus se situează statele cu ponderi reduse ale acestei categorii de populaţie, printre care se numără România, alături de Polonia şi Slovacia, fiecare înregistrând valori de aproximativ 1%. …..În perioada 1990–2024, peste 808.000 de persoane au emigrat definitiv din România, în timp ce 646.000 de persoane şi-au stabilit domiciliul în România. În aceste condiţii, populaţia rezidentă a României s-a redus, ca urmare a migraţiei definitive, cu 162.000 de persoane. ….Începând cu anul 2011, fluxul anual al emigranţilor definitivi a intrat pe o nouă traiectorie, caracterizată de o creştere relativ continuă de la un an la altul. În acest context, în anul 2022, numărul plecărilor definitive a depăşit pragul de 30.000 de persoane, iar în 2024, după aproape trei decenii, România a atins din nou nivelul de 50.000 de plecări definitive într-un singur an. ….În anii 2023 şi 2024, România a revenit la un sold negativ al migraţiei internaţionale definitive, ceea ce a contribuit la diminuarea populaţiei rezidente cu peste 41.000 de persoane. Mai mult, conform piramidelor vârstelor prezentate în graficul din figura 1 şi datelor din tabelul 1, cel puţin la nivelul anului 2024, s-a înregistrat un număr mare de copii cu vârsta mai mică de 14 care au emigrat definitiv. Numărul acestora este aproape 12700 persoane şi reprezintă aproape un sfert din numărul total de plecări definitive din ţară la nivelul acestui an. …..” Integral: https://www.zf.ro/
“O imagine care spune tot: așa arată Capitala, sfâșiată de 6 primari. Zăpada (a se citi „responsabilitatea”) e aruncată de pe stradă pe trotuar, de pe trotuar pe stradă și înapoi în stațiile STB Fotografia a fost realizată vineri dimineață, pe o stradă foarte circulată din București, situată la câteva minute cu mașina de Piața Unirii. Aceasta este capitala, sfâșiată de 6 primari de sector care pun borduri și panseluțe la suprapreț și au tocat în ultimul deceniu miliarde de euro ca să vopsească gardurile pe afară. Nu-i mai pomenim pe Sorin Oprescu și Gabriela Firea, care au îngropat Bucureștiul în datorii și i-au diminuat șansele de a se dezvolta. Un scaun îmbrăcat în cartoane, așezat într-o groapă ca să semnalizeze pericolul- poți să-ți rupi, la propriu, mașina. Mă gândesc la curierii pe motorete, astfel de capcane pot fi mortale. Vă dați seama cam cât se poate fura în București, dacă după câteva episoade de zăpadă și frig au apărut cratere peste tot. Din ce o fi realizat covorul asfaltic? Apă cu nisip, niște scuipat de proastă calitate și lipici folosit la grădiniță? ….Pe la semafoare, trec din când în când imbecili/nesimțiți cu 60-70 de kilometri la oră, de la înălțimea unui posesor de SUV. Îi stropesc pe toți cei care se află în zonă cu zoaiele din aceste gropi. Acești indivizi ar trebui să rămână fără permise de conducere pe loc. …. Ieri, plugurile mutau zăpada de pe străzi și bulevarde lângă bordurile trotuarelor. Apoi veneau angajații firmelor de salubritate cu lopețile și mutau munții de zăpada înapoi pe stradă, fără să le pese că încurcau traficul. STB, acest mamut plin de directori și directorași care molfăie ca lăcustele resursele companiei, nu a fost în stare să se organizeze decât sporadic. …. Există refugii pentru tramvaie cu gheață și zăpadă de câțiva centimetri, pe unde nu a trecut nimeni. În alte locuri, vrei să cobori din autobuz sau troleu, calci fie într-o groapă cu apă, fie într-un morman cu zăpadă până la genunchi. ….E despre haos, furt, lipsa procedurilor și/sau neaplicarea legii. Asociațiile de locatari, proprietarii de spații, magazinele și firmele în general nu au curățat așa cum ar trebui în fața sediilor, s-au rezumat la a face câte o cărare pe care nu pot merge 2 persoane simultan; STB nu-și face treaba, iar cei de la firmele de salubritate iau banii degeaba tot anul pentru deszăpezit, ca să nu miște nimic în cele câteva zile de iarnă. …..” Integral: https://republica.ro/
“De ciudă că îi scade pensia, o judecătoare a condamnat un corupt în loc să-i dea drumul …. Acuzat de abuz în serviciu, mită, fals, uz de fals, tâlhărie, înşelăciune, proxenetism, profanare de morminte, trafic de mitraliere, tulburarea ordinii publice şi înaltă trădare, consilierul local G. F. riscă acum până la 2 ani de închisoare dacă nu va câştiga recursul. „Doamna magistrat Cornişoiu şi-a pierdut cumpătul, se mai întâmplă când primeşti o veste proastă”, s-au scuzat colegii de la Judecătoria Mizil. „Avem încredere că îşi va reveni curând, după un concediu în Bali şi un masaj vârtos cu ulei de lavandă.” ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro/
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul

“Decizia finală privind taxele și TVA pe 2026, prinsă în bugetul României. Anunțul ministrului de Finanțe ….”
https://ziare.com/taxe-si-impozite/decizia-finala-bugetul-romaniei-anunt-ministru-alexandru-nazare-1996016
“Românii au început să plece din țară în același ritm ca după intrarea în UE. De ce pleacă deși, „pe hârtie”, țara o duce incomparabil mai bine decât acum 20 de ani …..”
https://ziare.com/demografie/migratie-romani-strainatate-val-emigranti-aderare-ue-perioada-2024-2025-1995759