Revista Presei – 17 februarie.“Energia – bomba socială a României: Liderii tac, poporul plătește! …..”
| 17/02/2026 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
“Inflația rămâne foarte sus, la 9,6%. Ce alimente s-au scumpit cel mai mult În ianuarie 2026, rata anuală a inflației a fost 9,62%, față de 9,69 în decembrie 2025, a anunțat luni Institutul Național de Statistică. Începând cu luna ianuarie 2026, jocurile de noroc sunt incluse în calculul IPC (indicii prețurilor de consum), acestea scumpindu-se cu 2,6% față de decembrie. În ianuarie 2026, rata anuală a inflației, comparativ cu luna similară a anului precedent, a fost 9,62%, cele mai mari creșteri de preţuri înregistrându-se la servicii, 11,59%. În acelaşi interval de timp, preţurile mărfurilor nealimentare s-au majorat cu 9,99%, iar cel al mărfurilor alimentare cu 7,86%. Unde au fost cele mai mari scumpiri La alimente, cele mai mari majorări de preţuri au fost în acest interval la cafea, prețul acesteia majorându-se cu 24,66%. Fructele proaspete s-au scumpit cu 17,14% față de anul trecut, în vreme ce fructele și conservele din fructe sunt mai scumpe cu 12,75%. Prețurile din grupa produselor din zahăr, produse zaharoase și miere de albine au crescut cu 13,83%. Alte creșteri substanțiale se constată și la laptele de vacă, 10,95%, la pâine, 9,91%, și la carnea de bovine, 11,99%. Ouăle şi-au mărit tariful în acest interval cu 13,06%. La categoria băuturi alcoolice, prețul berii s-a majorat, în ultimul an, cu 7,37%, iar cel al vinului cu 6,16%. Altă majorare importantă a tarifelor se constată și la carnea de pasăre, 8,91%, la ulei, 10,52%, la citrice, 8,38%, iar carnea de porc s-a scumpit cu 4,32%. ….În categoria serviciilor, cele mai mari creșteri de prețuri în ianuarie 2026 comparativ cu luna similară din 2025 s-au consemnat în cazul biletelor CFR, acestea majorându-se cu 24,40%, urmate de cele de igienă și cosmetică, cu 17,75% și cele ale altor servicii cu caracter industrial cu 16,84%. ….. Dintre mărfurile nealimentare, scumpirile cele mai însemnate din ianuarie continuă să se mențină cele ale tarifului energiei electrice, care s-a majorat cu 59,33%, după eliminarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor energiei electrice. Alte majorări ale tarifelor în această categorie au mai fost consemnate la energia termică (15,61%), la cărți, ziare, reviste (10,10%), detergenți (9,10%), tutun și țigări (7,25%). Nu în ultimul rând, și medicamentele și-au majorat prețurile în ianuarie cu 4,09%, iar combustibilii cu 3,46%. ……” Integral: https://hotnews.ro/
“Energia – bomba socială a României: Liderii tac, poporul plătește! Tensiuni pe piața energiei – Între reglementare și concurență neloială Tentativa de a limita adaosul furnizorilor, dublată de extinderea subvențiilor până în 2027, pare mai degrabă o perdea de fum pentru a proteja profiturile uriașe ale companiilor energetice de stat și furnizorilor. Cu un stat care deține 70% din producția de energie electrică și controlează în mare parte piața gazelor (prin Romgaz și Petrom), „piața liberă” devine un concept teoretic…….Este esențial să nu confundăm cele două circuite existente între producător și consumator. Pe de o parte, avem lanțul tehnic, care cuprinde producția, transportul, distribuția și, mai nou, stocarea energiei. Pe de altă parte, avem lanțul comercial, unde producătorii și furnizorii ar trebui să interacționeze pe piețele organizate: platforma OPCOM pentru energia electrică, respectiv OPCOM și Bursa Română de Mărfuri (BRM) pentru gaze naturale. Butaforia ”pieței libere” de energie electrică La sfârșitul anului 2022, statul a instaurat plafonarea prețurilor și subvenționarea consumului pentru gaze și energie electrică, intervenind astfel într-o piață care devenise, în mare măsură, liberă. ....Realitatea din piață a contrazis însă așteptările autorităților: producătorii au diminuat brusc cantitățile de energie oferite prin OPCOM, preferând să direcționeze fluxurile de energie către contracte bilaterale netransparente, încheiate în afara pieței centralizate. ….În prezent, deși OPCOM gestionează șapte piețe pentru energia electrică, doar pe cinci dintre acestea se realizează tranzacții efective. …. Toate datele prezentate demonstrează că avem un stat slab, că legislația nu se respectă și că intervențiile artificiale ale statului în mecanismele pieței nu fac decât să genereze creșteri aberante de prețuri. În final, principalii beneficiari ai acestor distorsiuni sunt furnizorii și companiile de stat, în timp ce echilibrul pieței libere este grav compromis. Criza curajului politic în piața energiei: Cum statul român își sabotează propriii producători și consumatorii Guvernul României pare să fi epuizat orice urmă de curaj politic atunci când vine vorba de confruntarea directă cu furnizorii privați de energie electrică. …..Prețurile ridicate la energie au devenit un detonator social: orice majorare suplimentară riscă să scoată oamenii în stradă, așa cum s-a întâmplat deja în alte țări europene confruntate cu crize similare. În loc să atace problema la rădăcină, autoritățile au preferat să construiască mecanisme indirecte, aparent ingenioase, dar în realitate șubrede și derutante pentru cetățeanul obișnuit. Cel mai elocvent exemplu al acestei abordări este modul în care Hidroelectrica – cel mai mare producător de energie ieftină din țară, cu costuri de producție printre cele mai reduse din Europa – a fost transformată, prin decizie strategică, într-un furnizor concurent pe piața casnică. Compania de stat și-a creat o divizie proprie de furnizare, permițându-i astfel să ofere populației prețuri semnificativ mai mici decât media pieței. ….. Decidenții ori nu înțeleg care este situația reală pe piață, ori apără furnizorii care cumpără energia de la companiile de stat și apoi o revând mult mai scump. Nu înțeleg de ce marii consumatori industriali nu se revoltă! Nu înțeleg de ce patronatele din industrie nu se revoltă! Nu înțeleg de ce ministrul economiei nu se revoltă! Nu înțeleg de ce primul-ministru (sfătuit de fostul ministru al energiei) nu pricepe că tocmai piața OPCOM face energia scumpă. ……” Integral: https://www.contributors.ro/
“România și politicile „Green Deal” ale UE. Economist: „A sosit timpul să renunțăm la aceste ambiții faraonice” …. Uniunea Europeană a rămas singură în direcția politicilor energetice „verzi”. În opinia doctorului în economie și inginerie, măsurile de tip „Green Deal” nu-și mai justifică aplicarea. „După cum se vede, în Uniunea Europeană nu există o gândire unitară pentru energie, cu excepția elementelor de reduceri de emisii, dar care încep să nu mai fie atât de importante, din moment ce Uniunea Europeană emite sub 6% din emisiile globale. Ce să mai reduci? Începi să intri în niște chestiuni legate de securitatea sistemelor de energie și a aprovizionării de energie”, a explicat expertul în energie, pentru Ziare.com. ……„Am fost co-autor al unui raport anul trecut, privind securitatea aprovizionării cu energie în Uniunea Europeană. Evident, aici vorbim despre o diferență majoră de prețuri între Europa de Vest și Europa de Est, în cadrul UE, lucru care în mod normal, la noi ar trebui să se traducă printr-o reglementare back-to-back a prețurilor energiei în România, cu prețurile energiei din Germania: dacă cresc acolo, cresc și la noi, de exemplu. ….Dar când la noi nivelul prețurilor e mai mare și o serie a profiturilor din energie sunt expatriate către companiile care fac asemenea profit, din Germania, Franța și Austria, e foarte clar că noi finanțăm prețurile mici din țările respective. În consecință, trebuie gândit un mecanism care să asigure eficient și echitabil prețurile energiei în toată Uniunea Europeană”, a completat analistul. …. „Este evident că ne taxăm, ne dăm în cap singuri. Problema pe care o pun este: care e finalitatea? Un lucru este clar: planeta nu o vom răci în acest fel. Europa emite un procent infim a emisiilor de carbon, la nivel mondial, sub 10%. Putem înceta cu totul să folosim benzina și motorina, că planeta tot nu o vom răci. …. „Costurile Green Deal sunt uriașe și în creștere. Ele au fost ignorate sau subestimate deliberat, au fost ascunse în moduri creative, dar acum populația le constată. Cu siguranță există măsuri benefice în Green Deal, dar interzicerea motoarelor cu combustie internă nu este una dintre ele. Nici închiderea de capacități de producție de energie înainte de a avea alternative funcționale. Preocuparea pentru mediu este una legitimă. Știu acest lucru deoarece am copilărit în Baia Mare, un oraș care, în acea perioadă, era unul dintre cele mai poluate din țară. În același timp, ecologia nu poate fi deconectată de realitățile economice, ea se supune analizei cost-beneficiu, în caz contrar ea trece în domeniul misticului”, a punctat cadrul didactic……” Integral: https://ziare.com/
“Bugetul central a transferat administraţiei locale, în 2025, peste 100 mld. lei, dar nu deţine controlul asupra cheltuirii lor Administraţia locală a cheltuit, în 2025, 169 de miliarde de lei, adică 21% din toate cheltuielile statului ♦ Dar controlul unor astfel de sume este foarte slab. Iar primarii cheltuiesc banii adesea cum vor, în ciuda faptului că 80% din sume înseamnă transfer de la bugetul de stat ♦ Pe investiţii s-au dus, în 2025, în administraţia locală, 49 de miliarde de lei (35% din toate investiţiile statului): 17 miliarde de lei din PNRR şi 32 de miliarde de lei au fost cheltuieli de capital (bani transferaţi din bugetul de stat) ♦ Premierul Ilie Bolojan spune că bugetul de stat este la limită şi nu-şi permite majorări de transferuri, cum vor primarii ♦ Aşa ceva nu mai merge, spune premierul: “Capacitatea guvernului de a creşte transferurile este scăzută” ♦ România cheltuieşte pentru investiţii 7% din PIB: 3% din PIB din aceste investiţii se fac prin administraţia publică locală, dar nu din banii acesteia. Este cel mai mare procent de transfer din UE, spune premierul. Guvernul central dă bani administraţiei locale, dar nu are decât un control vag asupra costurilor. Comunităţile locale sunt slabe şi nu au forţa să-i întrebe pe primari sau să întrebe consiliile locale unde se duc banii. Nu există o „grilă“ care să fie impusă primăriilor astfel încât acestea să nu mai cheltuiască banii pe ce le trece prin cap şi apoi să întindă mâna la guvern pentru bani de salarii. Această anomalie trebuie corectată înainte de orice discuţie despre reforma administrativă. În România sunt 3.282 de unităţi administrativ-teritoriale (UAT-uri), organizate la nivel local şi judeţean: 41 de judeţe, municipiul Bucureşti (cu 6 sectoare), 103 municipii, 320 de oraşe şi 2.859 de comune. Toate cu primarii lor, cu consiliile lor locale. Sunt prea multe UAT-uri, dar ori de câte ori s-a pus problema comasării lor, rezistenţa a fost acerbă. De asta nici anunţata reformă a administraţiei locale care ar urma să fie promvată în Parlament săptămâna viitoare nu vorbeşte de „comasare”, deşi sunt comune în care nu au mai rămas nici 1.000 de oameni. Ieri, 1.300 din aceste comune au fost în „grevă de avertisment”, nemulţumite că banii vor fi mai puţini şi că proiectul vorbeşte de „disponibilizări” acolo unde schema este supradimensionată. …..” Integral: https://www.zf.ro/
“Radu Magdin, analist geopolitic şi CEO Smartlink Communications. România şi reflexul de a merge mai departe ca până acum: Mugurii crizei şi riscul de a-i ignora …. Cele două mesaje, european şi local, spun acelaşi lucru: fără competitivitate, restul discuţiilor devin secundare. Echitatea, sustenabilitatea, coeziunea socială—toate acestea sunt obiective legitime, dar imposibil de atins fără o economie competitivă care să le susţină. Europa începe să înţeleagă asta dureros. România are încă timp să înveţe lecţia înainte de a o trăi. Europa redescoperă economia reală—prea târziu? Ani la rând, Uniunea Europeană a crezut că poate compensa lipsa de competitivitate prin reglementare, redistribuire şi stabilitate instituţională. A funcţionat o vreme, în special când SUA era mai puţin concentrată strategic, iar China încă învăţa. Astăzi însă, între americanii care investesc masiv prin Inflation Reduction Act şi chinezii care planifică industrial pe orizonturi de decenii, Europa riscă să rămână o economie sofisticată, dar lentă—un muzeu economic admirabil, dar irelevant strategic. Lecţiile recente sunt brutale şi imposibil de ignorat. Stellantis, unul dintre giganţii auto europeni, a anunţat recent închiderea temporară a fabricilor în Italia şi reduceri masive de personal. Motivul nu este cerere scăzută, ci competitivitate erodată. Costurile de producţie în Europa au crescut exponenţial—energie scumpă, reglementări din ce în ce mai stricte fără suport pentru tranziţie, lipsa unei strategii industriale coerente. În timp ce Europa discută despre Green Deal, China produce baterii pentru maşini electrice la jumătate din cost şi îşi construieşte lanţuri de aprovizionare verticale integrate. …. Sectorul farmaceutic European, cândva lider global, pierde teren în faţa SUA şi Indiei. Producţia de medicamente generice, componente active farmaceutice şi chiar inovarea în biotechnologie migrează către jurisdicţii mai rapide, mai flexibile, mai puţin birocratice. Pandemia a arătat brutal cât de fragile au devenit lanţurile europene de aprovizionare farmaceutică. Europenii au descoperit că depind de India şi China pentru antibiotice de bază. Nu este vorba doar de cost, ci de viteza de aprobare, predictibilitatea reglementărilor şi capacitatea de a scala producţia. Toate aceste exemple au ceva în comun: nu vorbim despre industrii învechite care nu şi-au făcut temele. Vorbim despre sectoare strategice, unde Europa are expertiză, capital şi piaţă. Problema nu este lipsa de resurse, ci lipsa de viteză, claritate strategică şi asumarea costurilor competitivităţii. …..Agricultura românească are potenţial uriaş—pământ fertil, locaţie geografică favorabilă, tradiţie. Dar exportăm în continuare în principal materie primă—grâu, porumb, floarea soarelui. Procesarea, ambalarea, brandingul, distribuţia se întâmplă în mare parte în afara României. Exportăm potenţial, importăm produse finite. Acest model nu construieşte competitivitate pe termen lung. …..” Integral: https://www.zf.ro/
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/jacques-attali-foto-attali-associates1.jpg?resize=150%2C194&ssl=1)
“Jacques Attali, unul dintre cei mai influenți gânditori ai planetei: „România este pe cale să devină o țară puternică. Însă nu poate spera la un viitor puternic și la creștere economică revenind la un guvern populist cum era în vremea lui Ceaușescu” ….Jacques Attali: Cred că, indiferent de ce face Trump, noi, europenii, trebuie să știm că suntem singuri și că americanii nu mai sunt acolo să ne susțină. Chiar dacă nu ar fi fost Trump, ar fi fost la fel cu un alt președinte. Deci cred că este foarte important să găsim și să avem mijloacele de a rezista oricărei forme de agresiune externă, pur și simplu noi înșine, fără a depinde de un președinte american care se poate schimba și poate fi capricios. ….Cea mai mare slăbiciune este lipsa unei politici industriale și, în special, a unei industrii de apărare, pentru a ne uni și a crea condițiile necesare pentru competitivitatea externă. Joia viitoare va avea loc o reuniune importantă la Bruxelles pentru a analiza acest aspect. Există două strategii. O strategie ultraliberală ce constă în eliberarea energiilor în Europa prin eliminarea tuturor blocajelor birocratice și lăsarea pieței pentru a acționa. A doua ar fi o strategie mult mai dirijată ce constă în stabilirea unui tarif exterior comun ridicat pentru a proteja industriile noastre de concurență pentru o perioadă, până când se vor dezvolta. ….Ar fi trebuit Uniunea Europeană să-și arate ghearele mai devreme față de Donald Trump? – Dacă nu ai mijloacele să te aperi, nu are rost să îți arăți ghearele. Pentru că astăzi este foarte important să ai mijloace de represalii. Când americanii ne atacă, nu avem mijloace de represalii. De exemplu, americanii ne pot șantaja blocându-ne mijloacele de comunicare, cardurile de credit, internetul. Este un mijloc de șantaj foarte puternic. În timp ce noi nu avem mijloace de șantaj echivalente, cu excepția câtorva lucruri de care americanii nu se pot lipsi. De exemplu, ei nu pot renunța la motoarele de avion pe care companiile franceze le vând către Boeing. Nu sunt multe lucruri. Dar trebuie să avem mijloace de represalii pentru a ne putea apăra. Altfel, a arăta ghearele fără a avea mijloace de atac nu servește la nimic. …. Avem nevoie de o industrie de apărare care să ne protejeze și care să nu depindă de americani. Trebuie să renunțăm la aceste mijloace de apărare pe care americanii le pot întrerupe. ….. Nu putem folosi armamentul american dacă americanii nu vor să îl folosim. Este cazul avioanelor, de exemplu. Trebuie să cumpărăm produse europene și să dezvoltăm o producție europeană de mijloace de apărare. Suntem foarte buni în multe domenii. Suntem foarte buni la tancuri, la avioane de vânătoare, foarte buni în domeniul naval. Dar nu ne-am unit eforturile. …. Cel mai mare risc este să fim atacați de Rusia fără ca americanii să ne apere. Și fără a avea mijloacele necesare pentru a reuși. Dacă Rusia invadează România sau Letonia, nu sunt sigur că americanii vor veni să ne apere. ….De ce, în opinia dumneavoastră, administrația Trump consideră Uniunea Europeană o amenințare? – Acest lucru nu este specific administrației Trump. Acest lucru a fost întotdeauna valabil pentru toți președinții americani. Toți președinții americani au considerat că Europa trebuie să fie divizată. Că o Europă unită este periculoasă, deoarece creează un rival. Ei nu au înțeles că au nevoie de un al doilea pilon pentru a apăra aceleași valori comune. Cu Trump, este puțin mai caricatural, dar nu este ceva nou. Am construit Uniunea Europeană împotriva americanilor. Ei nu au vrut asta. Am reușit să creăm euro pentru că ei au crezut că nu vom reuși. ….Europa este în mare măsură independentă de Statele Unite, cu excepția domeniului digital. Este foarte important să avem carduri bancare europene. Franța are. Este important și să avem un internet european. Să avem mijloace diferite. Trebuie să creăm centre de date europene. Trebuie să renunțăm treptat la dependența de americani. În prezent, nu avem rețele sociale europene. Nu avem internet european. Nu avem suficiente centre de date europene. În afară de Franța, nimeni nu are carduri bancare europene. Asta trebuie categoric schimbat. …..” Integral: https://www.libertatea.ro/
“Lagarde trage alarma: comerțul nu mai e doar economie, ci a devenit securitate. Mișcarea surpriză a BCE .... Comerțul ne-a adus prosperitate — dar acum ne face vulnerabili În ultimele decenii, țările s-au legat tot mai mult unele de altele: cumpărăm piese, energie, materii prime și produse din alte țări. Mult timp, asta a fost considerat un lucru bun, pentru că aducea stabilitate. Dar acum, Lagarde spune că această dependență a devenit o vulnerabilitate:
- pandemia a arătat cât de ușor se pot bloca livrările
- unele state folosesc dependențele economice ca armă politică
BCE a analizat produsele care sunt greu de înlocuit și greu de adus din altă parte. Concluzia transmisă de Lagarde: dacă aprovizionarea din țări “îndepărtate geopolitic” scade brusc cu 50%, producția industrială a Europei ar pierde cam 2–3% din valoarea adăugată, mai ales în: echipamente electrice, produse chimice și electronice Europa e cea mai deschisă mare economie — și de aceea e mai expusă Europa trăiește mult din comerț. Suntem una dintre cele mai conectate economii din lume, spune șefa BCE. Dar tocmai de aceea, Europa trebuie să facă tranziția către ceea ce se numește „autonomie strategică”. …. Lagarde spune clar: Strategiile generale, aplicate peste tot, nu funcționează. Dacă aplici aceeași rețetă tuturor sectoarelor, fie: plătești costuri inutile, fie ratezi exact punctele critice reale Soluția: analiză detaliată, pe industrii și pe produse. ….. Problema: într-o criză, lumea ar putea fugi de euro Într-o perioadă de panică, investitorii ar putea vinde masiv active în euro. Asta ar putea crea o problemă serioasă: BCE ar avea mai greu control asupra politicii monetare (adică asupra dobânzilor și condițiilor de creditare). De aceea, BCE vrea ca cei care folosesc euro în lume să aibă încredere că, dacă apare o criză, euro nu „se blochează”. …..” Integral: https://hotnews.ro/
“Femicidul, o problemă națională. Cum protejăm femeile, într-o țară care crede că „a făcut ea ceva”? ….. În timp ce Marea Britanie introduce în școli module despre respectul față de femei, România se confruntă cu o criză sistemică. Datele pentru anul 2025 (până în luna noiembrie) arată o realitate alarmantă: peste 50 de cazuri de femicid au fost confirmate, ceea ce înseamnă că, în medie, o femeie este ucisă în fiecare săptămână, de cele mai multe ori de către un partener sau fost partener. În România, termenul de “femicid” nu este încă definit oficial în Codul Penal ca infracțiune distinctă, deși există inițiative legislative recente (octombrie 2025) care propun acest lucru. În state precum Italia sau Belgia, acest pas a fost deja făcut pentru a permite pedepse mai aspre, inclusiv detenția pe viață pentru uciderea partenerului. La noi, lipsa unei încadrări specifice diluează gravitatea fenomenului în statistici și în percepția publică. Marea Britanie face din respectul față de femei o parte integrantă a programei. În România, educația pentru relații sănătoase rămâne, în mare parte, la stadiul de proiect sau de activitate opțională. Un proiect de lege depus în iunie 2025 propune introducerea disciplinei obligatorii “Educație pentru nonviolență și relații sănătoase” în gimnaziu, dar drumul de la proiect la aplicare în fiecare clasă este lung și blocat adesea de rezistențe conservatoare. O diferență majoră este modul în care statul protejează victimele înainte de crimă. În primele luni ale anului 2025, în România au fost emise peste 11.000 de ordine de protecție, însă aproape 4.000 au fost încălcate. Această cifră demonstrează că, fără o monitorizare agresivă a agresorilor (brățări electronice, supraveghere reală), legea rămâne doar o foaie de hârtie. Dacă școala britanică își asumă rolul de formator de valori, de ce în România orice tentativă de a introduce educația de gen sau emoțională în școli este etichetată rapid ca „ideologie”, în timp ce rata violenței crește? …..” Integral: https://republica.ro/
“Dacă aș crede în Dumnezeu, aș fi foarte nemulțumit de politicienii care se folosesc de numele Lui și caută „mântuire la vrac” Dacă aș crede în Dumnezeu, aș fi foarte nemulțumit de felul în care politicienii se folosesc de numele Lui. Aș fi revoltat când i-aș vedea cum molfăie, cu prefăcută pioșenie, cuvinte precum credință, familie, Biserică, când îi văd că se închină fariseic la icoane, aprind lumânări, participă la slujbe în primele rânduri, să-i vadă lumea, sau organizează farsa aia sinistră intitulată mic dejun cu rugăciune. Dacă aș crede în Dumnezeu, aș fi foarte sceptic în momentul în care politicienii ar da bani bisericilor. Ei nu susțin credința, își cumpără mântuire la vrac. Aș întreba ce altceva mai vor de la mine. Supunere? Încredere? Iertare? Numele Atotputernicului în gura unui politician este o blasfemie, o impietate concupiscentă, în spatele căreia se ascunde rânjetul hâd al minciunii și intereselor meschine. Dacă aș crede în Dumnezeu, m-aș feri ca de dracu’ de politicienii care vor să-L apere. Câtă trufie și prefăcătorie se ascund în cei care pretind că luptă în numele Lui! Câtă aroganță să crezi că Atotputernicul are nevoie de protecția unui trepăduș exaltat, care pretinde că îl apără pe făcătorul cerurilor și al pământurilor, al tuturor celor văzute și nevăzute. Câtă orbire spirituală să fie în mintea unui creștin să nu vadă că așa-zișii dușmani ai Preaputernicului sunt, de fiecare dată, tocmai cei pentru care L-a trimis pe Fiul său în lume, pentru a-i mângâia și a le transmite Vestea cea Bună. Cei săraci, cei bolnavi, cei neajutorați. Dacă aș crede în Dumnezeu, m-aș feri de politicienii care îi strigă numele de la microfon. Aș fugi de profeții mincinoși, de cei care își sfâșie hainele în văzul tuturor, lamentându-se ipocrit de dragostea Lui. …..” Integral: https://republica.ro/
“Apel fără precedent al șefilor armatei din UK și Germania: Trebuie să vă prevenim. Securitatea noastră nu a fost niciodată atât de incertă! … Șefii armatelor din Marea Britanie și Germania au lansat un apel comun fără precedent către populație, cerând sprijin pentru reînarmare și pentru pregătirea în fața amenințării unui posibil război cu Rusia. Mareşalul Richard Knighton, șeful Statului Major al Apărării din Marea Britanie, și generalul Carsten Breuer, șeful apărării din Germania, au publicat un articol comun în The Guardian și în cotidianul german Die Welt, la scurt timp după Conferința de Securitate de la München. …. “Ca lideri militari, vedem în fiecare zi din informații clasificate și din surse deschise care arată că postura militară a Rusiei s-a schimbat decisiv spre vest. Forțele sale se reînarmează și învață din războiul din Ucraina, reorganizându-se în moduri care ar putea crește riscul unui conflict cu țările NATO. Aceasta este o realitate pentru care trebuie să ne pregătim. Nu putem asista pasivi”, se arată în apelul celor doi. Dezvoltarea militară a Moscovei, combinată cu disponibilitatea de a face războaie pe continentul nostru, așa cum s-a dovedit dureros în Ucraina, reprezintă un risc crescut care necesită atenția noastră colectivă şi o schimbare majoră în domeniul apărării și securității, mai spun semnatarii. „Există o dimensiune morală a acestui demers. Reînarmarea nu este instigare la război; este acțiunea responsabilă a unor state hotărâte să-și protejeze cetăţenii și să mențină pacea. Forța descurajează agresiunea. Slăbiciunea o invită”, au scris cei doi. ….Cei doi pledează pentru o „apărare la nivelul întregii societăți”, care să includă infrastructură rezilientă, investiții private în cercetare și dezvoltare și instituții naționale pregătite să funcționeze sub presiuni crescute. “Istoria ne învață că descurajarea eșuează atunci când inamicul simte dezbinare și slăbiciune. Dacă Rusia percepe Europa în acest fel, s-ar putea să fie încurajată să-și extindă agresiunea dincolo de Ucraina. Ştim că intențiile Moscovei se întind mai mult decât conflictul actual. …..” Integral: https://spotmedia.ro/
“Rusia și-a făcut propriul Starlink și l-a denumit Stalink în onoarea lui Stalin Încă o dată Rusia demonstrează că nu are nevoie de celelalte popoare. Savanții ruși au creat un sistem similar cu Starlink al lui Elon Musk și l-au denumit Stalink, în onoarea marelui lider Stalin. Noul Starlink va ajuta armata rusă să învingă nu doar Ucraina, ci și foamea, pentru că se vor coordona mai bine transporturile de hrană spre linia frontului. Stalink nu e doar o reușită a electronicii, este și primul sistem de sateliți corect ideologic, fără circuite alternative sau LGBT. Sistemul Stalink poate monitoriza toate discuțiile telefonice ale cetățenilor ruși, iar cei care nu sprijină regimul Putin vor primi un bilet de Transsiberian cu oprire într-un lagăr. De asemenea îi poate identifica pe cei care vor să plece din țară și să-i trimită direct în prima linie în război. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“Raportul SUA despre anularea alegerilor prezidențiale din România, desființat de o influentă senatoare democrată. “Un document ideologic, partizan, căruia nimeni nu îi acordă atenție”…..”
https://ziare.com/alegeri-prezidentiale-2024/raport-sua-alegeri-prezidentiale-romania-desfiintat-senatoare-democrata-1994855
Am citit un scurt eseu recent, apropiat de tema aceasta si de eveniment recent (Munchen):
“Trump Shits on Europe. Rubio Applies Perfume.”
“De ce îi este imposibil Curții Constituționale să accepte – decât cu riscul de a se umple de ridicol – cererea Liei Savonea de a sesiza Curtea de Justiție a UE…”
https://www.g4media.ro/de-ce-ii-este-imposibil-curtii-constitutionale-sa-accepte-decat-cu-riscul-de-a-se-umple-de-ridicol-cererea-liei-savonea-de-a-sesiza-curtea-de-justitie-a-ue.html
Arta, nu gluma…:
https://www.huffpost.com/entry/duesseldorf-carnival-donald-trump-epstein_n_69943609e4b018d15236ef9f?utm_source=flipboard&utm_content=huffingtonpost%2Fmagazine%2FNews+%26+Politics