Revista Presei – 14 ianuarie.“Dragoş Damian, Terapia Cluj: Acordul MERCOSUR – Victorie! Nu am vândut carne, ouă, telemea, caş, urdă, horincă şi jinars la 500 de milioane de europeni dar o să vindem la 250 de milioane de sud-americani …..”
| 14/01/2026 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 14 ianuarie! Este în vigoare alt cod galben de ger, care vizează Maramureș, cea mai mare parte a Transilvaniei, jumătatea de nord a Moldovei și zona de munte. Aici, vremea se va menține geroasă. Vor fi temperaturi maxime în general între -9 și -3 gr și minime între -13 și -6 gr. Vântul va avea intensificări în zona montană înaltă, îndeosebi în Carpații Meridionali și în Carpații de Curbură, cu viteze de 70…80 km/h, viscolind zăpada. Intensificări ale vântului vor fi pe arii restrânse și în zonele joase din sud-vest, centru și nord-est. Bucuresti: -1/-4 gr.C.
“Consilier din BNR face o dezvăluire pozitivă în avans, legată de situația economică a României. „M-am săturat ca de mere pădurețe de Cassandrele care prevăd prăbușirea țării” …. Este important să vedem lucrurile în toată amploarea lor: Înainte de venirea guvernului Bolojan, economia României chiar era pe marginea prăpastiei. Un deficit de 9,3% din PIB într-un an fără nicio criză, de niciun fel, este doar măsura iresponsabilității guvernului țării, care ne-a adus efectiv în pragul unei prăbușiri totale, la începutul anului trecut. Ce înseamnă asta? Ar fi început cu rating-ul de țară dus la categoria „gunoi”, urmat imediat de închiderea totală a pieței de capital și de o fugă dramatică a investitorilor, inclusiv cei români. Am fi ajuns la o prăbușire adevărată și de lungă durată a economiei. În acest sens, toți lătrătorii la lună să vadă ce s-a întâmplat în Grecia, o țară din zona euro, susținută masiv de celelalte țări cu aceeași monedă. Cu toate acestea, nivelul de trai al locuitorilor Greciei a scăzut de-a lungul a două decenii, adică în perioada 2004-2024! La noi, în aceeași perioadă, a crescut cu 134%!!! Sau, cu alte cuvinte, nu programul de reducere a deficitului adoptat de guvernul Bolojan este rău, ci dezastrul de la care acest guvern a pornit! …. În această situație, reducerea imediată a deficitului bugetar era o prioritate absolută și inevitabilă. Un deficit care ar fi ajuns la 10-11% în 2025 era inaceptabil – nu neapărat pentru noi, ci pentru creditorii României. Trăiam cu mult, cu foarte mult peste cât produceam. Iar asta este o realitate dură și indiscutabilă. Să nu ne ascundem după degete: politicienii care critică decizia de strângere a curelei sunt fie complet ignoranți, fie fac jocul unor forţe, posibil externe, destabilizatoare. …..” Integral: https://hotnews.ro/
“Diferență uriașă între exporturi și importuri. România a înregistrat un deficit de aproape 30 de miliarde de euro în primele 11 luni România a înregistrat o diferență semnificativă între exporturi și importuri în primele 11 luni ale anului, potrivit datelor oficiale publicate de Institutul Național de Statistică. Dezechilibrul din comerțul exterior s-a tradus printr-un deficit de aproape 30 de miliarde de euro, în contextul în care importurile au continuat să depășească valoarea exporturilor. Exporturile României au scăzut ușor în noiembrie 2025, în timp ce importurile au înregistrat o diminuare semnificativă, conform datelor INS. În luna noiembrie 2025, exporturile FOB au însumat 8,372 miliarde euro, în scădere cu 0,1% față de aceeași lună din 2024, iar importurile CIF au scăzut cu 5,3%, ajungând la 10,633 miliarde euro. Deficitul comercial lunar a fost de 2,260 miliarde euro, relatează News.ro. ….INS a mai raportat că „ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deținute de maşini şi echipamente de transport (46,5% la export şi 36,8% la import) şi alte produse manufacturate (26,9% la export şi 28,4% la import)”. ….” Integral: https://www.libertatea.ro/
“Revolta plătitorului de taxe | Ne luați bani cu ambele mâini, ne considerați pe toți hoți, deși cei mai mulți ne achităm dările la centimă, ne complicați munca cu birocrație excesivă, schimbați legile de la o zi la alta, ne supra-taxați munca la cel mai înalt nivel din UE, ne impozitați proprietățile ….. Două poziționări din ultimele 24 de ore demne de observat – una este a primarului Craiovei, care susține că marea parte a creșterii se va duce la bugetul central (asta le-ar fi transmis primarilor, potrivit Olguței Vasilescu, premierul Ilie Bolojan). A doua, a vicepreședintelui PNL, un personaj influent, dar și controversat al formațiunii, Hubert Thuma, care-l critică public, dar voalat (fără să-i rostească numele) pe premierul Bolojan (șeful său de partid), susținând că nu primarii au decis creșterea nivelului impozitelor, că vina aparține Guvernului și că lucrurile pot fi făcute în România și fără astfel de indexări – ci prin creșterea cotelor din impozitele care merg de la local la centru (din afacerile care-și desfășoară activitatea în UAT-uri) și atragerea fondurilor UE. ….. Una dintre măsurile cele mai contestate este acea obligație a acționarilor/ asociaților societăților comerciale de a semna contracte de fideiusiune prin care acceptă să le fie executate bunurile personale atunci când aplică pentru eșalonări la plata taxelor și impozitelor către bugetul de stat, în caz că acestea nu sunt achitate conform graficului. Numai cine nu a încercat antreprenoriatul în România nu știe cât de greu este să faci afaceri aici, cât de mare este costul cu angajații, cât de greu se mișcă banii, cât de răspândită este neplata la timp a facturilor, cât de abuziv se comportă statul român cu mediul de afaceri, cât de dese sunt modificările fiscale și așa mai departe, cât de greu se recuperează TVA-ul sau cum se comportă statul ca plătitor, în relația cu privatul. …..Statul, prin instituțiile sale, pleacă de la premisa că toți antreprenorii sunt hoți, că toți cei care cer eșalonarea taxelor și impozitelor sunt evazioniști. Și face asta dintr-o foarte vizibilă impotență – pentru că nu a reușit ani la rând și nu reușește să-i prindă pe cei care au abuzat de toate facilitățile, care închid și deschid societăți comerciale pentru a le îngropa în datorii (un comportament recurent de evaziune) și a le vinde cerșetorilor (vezi ”Rețeaua albanezul”, în care inclusiv baronul liberal de Prahova e suspectat că a îngropat firme cu datorii) – iar statul ia măsuri anti-business. Cu alte cuvinte, pentru că nu are puterea și voința de a prinde hoții de buzunare și călătorii frauduloși din autobuze, închide linia cu totul plecând de la premisa că toți călătorii din autobuz sunt fie hoți, fie merg fără bilet. România are degeaba multe structuri (vamă, ANAF, servicii, poliție etc). …..” Integral: https://republica.ro/
“Mercosur, explicat calm, fără patimă și fără panică ….. Pe scurt
- Acordul UE–Mercosur a fost negociat aproape 25 de ani și a fost deblocat politic în 2025, fără consens deplin în Consiliu.
- Decizia reflectă o schimbare de context global, în care comerțul este tratat tot mai mult ca instrument de securitate.
- UE câștigă acces tarifar extins pentru exporturile industriale și își consolidează poziția investițională în America Latină.
- Costurile politice și sociale sunt concentrate în interiorul UE, în special în sectorul agricol.
- Urmează o etapă procedurală complexă, cu semnare, posibilă aplicare provizorie, vot în Parlamentul European și ratificări naționale.
După un sfert de secol de negocieri intermitente, relansări fără finalitate și blocaje recurente, acordul nu a avansat pentru că divergențele ar fi dispărut. A avansat pentru că evenimentele globale, de la pandemie la războiul din Ucraina și până la fragmentarea accelerată a economiei mondiale, au demonstrat că lipsa acțiunii poate deveni mai riscantă decât compromisul. Mercosur nu este o victorie clasică a politicii comerciale europene. Este, mai degrabă, o decizie luată într-un sistem global în care comerțul nu mai funcționează ca un spațiu neutru. După atacuri hibride, drone și război tehnologic, Europa intră într-o nouă fază de confruntare: una economică, vizibilă direct pe piețe și la raft. Mercosur nu marchează sfârșitul acestor tensiuni, ci începutul unei perioade în care deciziile comerciale vor fi judecate nu doar prin prisma eficienței economice, ci și a capacității de a gestiona riscuri sistemice. Decizia nu a fost rezultatul unui consens larg, ci al unui calcul politic rece în interiorul Consiliului de miniștri al Uniunii Europene. ….. Germania a fost principalul motor al deblocării. Poziția Berlinului a fost constantă: Mercosur este un acord industrial și geopolitic, nu unul agricol. Pentru economia germană, accesul tarifar la piețe mari pentru automobile, utilaje și produse chimice a fost considerat prioritar, mai ales într-un context de competiție globală intensificată și presiuni crescute asupra lanțurilor de aprovizionare. Spania și Portugalia au susținut acordul din motive structurale, legate de relațiile economice profunde cu America Latină și de prezența extinsă a companiilor iberice în regiune. Economiile nordice și statele Benelux au fost, la rândul lor, favorabile, invocând beneficiile generale ale deschiderii comerciale și mecanismele de salvgardare incluse în acord. În opoziție, Franța a rămas principalul pol de rezistență. Argumentele Parisului nu au fost tehnice, ci profund politice: protejarea agriculturii, presiunea fermierilor și temerile legate de concurența produselor sud-americane. Austria a adoptat o poziție similară, inclusiv prin rezoluții parlamentare explicite împotriva acordului, iar Irlanda a exprimat rezerve ferme, motivate aproape exclusiv de impactul asupra sectorului bovin. Între aceste două tabere s-au aflat statele care au decis, în final, soarta dosarului. Italia, Polonia, România și alte economii din Europa Centrală și de Est nu au fost promotori ai acordului, dar nici nu au ales să îl blocheze. Pentru aceste state, Mercosur a fost un dosar ambivalent: agricultură sensibilă, dar și interes pentru investiții, industrie și acces la piețe externe. Decizia lor de a nu se alătura unei minorități de blocaj a fost momentul-cheie al deblocării politice. …..Datele oficiale ale Consiliului UE arată clar dimensiunea mizei economice. Comerțul de bunuri dintre Uniunea Europeană și Mercosur depășește 110 miliarde de euro anual, relativ echilibrat între exporturi și importuri. UE este al doilea partener comercial al Mercosur, după China, iar Mercosur se situează între primii zece parteneri comerciali ai UE. Structura schimburilor avantajează în mod clar Europa în sectoarele în care este competitivă: mașini, echipamente industriale, produse chimice și farmaceutice. În servicii, UE înregistrează un excedent semnificativ, exportând de peste două ori mai mult decât importă. De asemenea, Uniunea este principalul investitor străin în Mercosur, cu un stoc de investiții directe de aproape 400 de miliarde de euro. Din această perspectivă, acordul consolidează poziția economică externă a UE și reduce riscul politic pentru investițiile europene într-o regiune strategică. .…..” Integral: https://republica.ro/
“Dragoş Damian, Terapia Cluj: Acordul MERCOSUR – Victorie! Nu am vândut carne, ouă, telemea, caş, urdă, horincă şi jinars la 500 de milioane de europeni dar o să vindem la 250 de milioane de sud-americani Ultima dată am fost în Brazilia în octombrie, am fost la discuţii sub umbrela acordului MERCOSUR care urmăreşte ca ţările participante să adopte un sistem de înregistrare a medicamentelor similar cu cel din Uniunea Europeană pentru a facilita accesul produselor fabricate în Europa. Deocamdată însă este greu de ajuns în America de Sud, fac eforturi de 5 ani să înregistrez acolo medicamente – este greu de intrat, ştiţi de ce? Aţi ghicit, îşi protejează proprii producători. Aşadar, dacă este adevărat ce se spune, nu pot decât sa mă bucur că fermierii români vor vinde carne, ouă, telemea, caş, urdă, horincă şi jinars celor 250 de milioane de locuitori din MERCOSUR, într-un acord care începe în 2026. Păcat că nu au reuşit să vândă mai multa carne, ouă, telemea, caş, urdă, horincă şi jinars in Uniunea Europeană la 500 milioane de locuitori, într-un acord care s-a semnat in 2007. Aşadar. Acordul MERCOSUR, pentru care negocierile au început acum peste 20 de ani, când lumea era un loc mult mai prietenos. Tămbălău mare al politicienilor pe Acordul MERCOSUR, asta este bine. Când a fost adoptată UWWTD în legislaţia din România nici un politician nu s-a agitat, nu-i interesa că directiva face praf fabricile de medicamente din ţară. Dar nu sunt de vină politicienii. Sunt de vină directorii marilor fabrici de medicamente din România, nişte narcisişti flămânzi de publicitate care, în loc să se bată cu toate resursele împotriva UWWTD, s-au ascuns pe unde au putut. Şi, desigur, sunt de vină ”directoraşii deştepţi” din MS şi CNAS care sunt cimentaţi pe poziţii de ani de zile şi sunt vânduţi trup şi suflet importatorilor de medicamente. De aia nu avem noi fabrici de medicamente în România. Dar, în fine, astea nu au legătura cu MERCOSUR, este doar ca să înţelegem preocuparea zero barat a politicienilor pentru economie în general, dacă nu au ei interese, sau despre o industrie strategică în special, dacă nu au ei interese. …..” Integral: https://www.zf.ro/
“Eventuala plecare a lui Radu Marinescu din fruntea Ministerului Justiției nu ar afecta procedura de numire a noilor procurori șefi, explică fostul magistrat Cristi Danileț Descoperirea că ministrul Justiției, Radu Marinescu, a recurs la plagiat în aproape jumătate din lucrarea sa de doctorat nu poate bloca procedura de numire a noilor procurori șefi, a scris, pe facebook, fostul magistrat, Cristi Danileț. El a arătat că procedura de intervievare a candidaților ar urma să aibă loc, conform calendarului, abia spre finalul lunii februarie, astfel că ar exista timp suficient pentru numirea unui nou ministru al Justiției: „Pentru cei preocupați că descoperirea plagiatului făcut de ministrul justiției ar bloca procedura de numire a procurorilor de la vârful Ministerului Public: nu fiți îngrijorați! Potrivit Legii nr. 303/2022 ministrul justiției conduce comisia de interviu (art. 146), apoi face selecția și propunerea candidatului ales (art. 147), care se trimite la CSM pentru aviz consultativ și în final la Președintele României pentru numirea efectivă. Or, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Justitiei, procedura de interviu al candidaților va avea loc tocmai în perioada 23-26 februarie 2026. Pâna atunci este timp să se numească un nou ministru. Oricum, dacă lipsește, un ministru este înlocuit, potrivit art. 59 din Codul administrativ, de un secretar de stat. Deci, procedura de numire a înalților procurori nu este niciun moment blocată. Odată lansată pe data de 8 ianuarie 2026 ea va continua cu sau fără Marinescu la MJ.” …..” Integral: https://www.g4media.ro/
“Cum se poate progresa în mod real în lupta anticorupție: o posibilă soluție ieșită din tipare Mai repede trec microbuzele electrice școlare achiziționate la suprapreț sau turbojetul către Nisa prin urechile acului, decât să vedem păpușarii invizibili ai legilor contorsionate în fața instanței. În urma dezvăluirilor Recorder din documentarul oglindă “Justiție capturată” care au șocat o țară întreagă, prim-ministrul, dl. Bolojan a inițiat și aprobat crearea unui Comitet pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul Justiției. Prima ședință a Comitetului a avut deja loc în 23 decembrie 2025. …. Așteptarea premierului Bolojan este ca la finalul lunii ianuarie, un termen foarte strâns, acest Comitet să pună pe masa guvernului propunerile și necesarele inițiative de actualizare a legilor existente în sfera Justiției. Propunerile urmează a fi analizate și evaluate la modul concret în coaliție, apoi selectate cele care vor beneficia de susținere politică, pentru a fi promovate în Parlament pentru legiferare. ….. Soluția extraordinară, ieșită din tipare, capabilă să ofere un nou început în sfera luptei reale împotriva corupției, constă în două inițiative complementare: 1. Aprobarea în Parlament cu celeritate a modificărilor legilor juridice ce rezultă din activitatea Comitetului. 2. Emiterea unei ordonanțe de urgență care să ofere amnistie tuturor persoanelor vinovate de acte de corupție, de îndată ce noile legi sunt publicate în Monitorul Oficial. Știu că sună ireal inițiativa de amnistiere, dar cumva trebuie să găsim ieșirea din acest labirint, cu pereți înalți, moi, alunecoși și foarte flexibili, denumit lupta anticorupție. Este evident că se poartă crâncene războaie subterane, nevăzute prin care se încearcă și de cele mai multe ori se reușește, prin metode administrative, dizolvarea probelor, reluarea proceselor de la zero, amânări interminabile, declanșarea prescrierii faptelor, eliberarea sau lipsa condamnării persoanelor vinovate sau acuzate de acte de corupție sau trafic de influență. …..” Integral: https://republica.ro/
“Justiția fără dreptate În ultimii 22 de ani, justiția și una din componentele sale, anticorupția, au fost, pe rând sau împreună, printre temele principale ale agendei publice din România. Principalii actori ai spectacolelor mediatice livrate periodic poporului român, cu aceste teme centrale, au fost prea puțin percepuți ca fiind animați de dorința sinceră și primordială de a servi interesul public. Interesul public este ca sistemul judiciar să ofere, oricui are nevoie, un serviciu public de calitate cât mai bună, un act al justiției înfăptuit rapid, predictibil și prin care dreptatea să fie împlinită în cel mai înalt grad posibil. Pe de altă parte, ce a părut că le-a animat pe principalele vedete ale spectacolelor mediatice despre justiție? Mai degrabă interesul propriu, egoist, manifestat fie prin: -parvenire fără merit în funcții înalte (nu pe bază de concursuri/interviuri transparente) -interesul material al lor și al unor apropiați ai lor -interesul politic al păpușarilor unora dintre aceste persoane, care le-au numit în diverse funcții, în urma unor negocieri politice și decizii netransparente. Care este rezultatul azi, în ianuarie 2026? O prăbușire incredibilă a încrederii poporului român în cinstea magistraților, o acutizare a sentimentului de nedreptate în România și o opinie tot mai larg răspândită în societatea noastră că nu prea ne mai putem găsi dreptatea în justiția din România. Și că ar fi mai bine nici măcar să nu mai sperăm și nici măcar să nu mai încercăm, atunci când am avea nevoie. Luptele care se dau din când în când între diversele grupări din politică/justiție, care doresc să devină stăpâne ale cătușelor, mai scot la suprafață câte un vârf al aisbergului corupției și mizeriei incredibile din justiția română (mai ales la nivelurile de conducere, pentru că marea majoritate a magistraților obișnuiți sunt de bună-credință). Cunosc personal cazuri de tineri cu vârste în jur de 23-24 de ani, care, deși la începutul studiilor lor la facultăți de drept serioase din București ar fi dorit să se facă magistrați, au renunțat între timp la acest gând, simțind că azi, în România, este mai degrabă o rușine să devii magistrat……” Integral: https://www.libertatea.ro/
“2026, anul riscului existențial pentru Europa ….. În anul care urmează, erodarea constantă a normelor pe care Europa s-a bazat până acum va fi accentuată de slăbiciunea liderilor săi. Presiunea externă din partea Rusiei crește în Ucraina, China subminează baza industrială a UE, iar Statele Unite – care au ajuns să amenințe efectiv cu anexarea teritoriului unui aliat NATO – subminează regulile multilaterale ale Uniunii Europene, reguli care par tot mai depășite într-o lume mult mai tranzacțională și mult mai puțin cooperantă. Și nimic nu sugerează că aceste evoluții se vor tempera, arată o analiză Politico. Dimpotrivă, în anul care urmează, această eroziune a normelor va fi agravată de slăbiciunea conducerii europene, în special în așa-numitele state „E3” – Germania, Franța și Marea Britanie. …. Cu sprijinul Europei, Zelenski va continua să reziste presiunilor americane privind concesiile teritoriale și va intensifica atacurile asupra producției și exporturilor energetice ale Rusiei, pe lângă rezistența de pe linia frontului. Desigur, acest lucru va duce și la intensificarea atacurilor aeriene rusești asupra orașelor ucrainene și infrastructurii energetice. Totuși, creșterea cheltuielilor militare europene, achizițiile de armament american, finanțarea acordată Kievului și sancțiunile împotriva Rusiei – inclusiv asupra surselor de venit din energie – ar putea menține statu quo-ul din 2025. Dar acesta este, probabil, cel mai bun scenariu posibil. ….. Între timp, liderii europeni vor fi forțați să ignore public sprijinul Washingtonului pentru partidele de extremă dreapta – sprijin menționat explicit în noua strategie de securitate națională a SUA – în timp ce, în privat, vor face tot posibilul pentru a limita efectele unui eventual val anti-sistem la urne. Un test major vor fi alegerile din Ungaria, care vor arăta dacă mișcarea MAGA poate influența decisiv aliații săi ideologici din Europa. Premierul populist Viktor Orban pare să se confrunte, pentru prima dată în 15 ani, cu perspectiva reală a înfrângerii. Contracandidatul său, Péter Magyar – conservator și naționalist, dar fără stigmatul corupției – reprezintă o provocare serioasă, pe fondul unei economii stagnante și al creșterii prețurilor. …. Cei trei piloni de … instabilitate Toate aceste provocări sunt amplificate de slăbiciunea E3. Centrul politic european este în declin de peste un deceniu. Franța, Germania și Marea Britanie au intrat în 2026 cu guverne slabe, asediate de populismul de dreapta și de stânga și cu o administrație americană care le dorește căderea. Niciuna nu are alegeri generale programate în 2026, dar toate riscă paralizia politică sau chiar destabilizarea. Cel puțin un lider – britanicul Keir Starmer – ar putea cădea în urma unei revolte interne de partid. …..De acum înainte, relevanța Europei în noua ordine globală va fi definită de capacitatea sa de a răspunde agresiunii hibride a Rusiei, de a influența diplomația legată de războiul din Ucraina și de a-și îmbunătăți competitivitatea, gestionând totodată ascensiunea extremei drepte și amenințările existențiale la adresa economiei și securității sale venite din partea Rusiei, Chinei și Statelor Unite. …..” Integral: https://spotmedia.ro/
“Istoricul Eric Storm: Imperialismul este noua ordine mondială …. Reporter: De fapt, Donald Trump s-a întors la putere promițând să facă America „din nou măreață”… Eric Storm: Dar nu se mulțumește să se întoarcă la un presupus trecut glorios al Americii; vrea să-l facă și mai măreț. De aceea, cere Venezuela, Groenlanda, Canalul Panama, Columbia și tot ce îi servește intereselor. Nu este singur. Putin gândește ca el, la fel și China. Renașterea naționalismului a adus cu sine revenirea imperialismului, care este noua ordine mondială cu care ne confruntăm. O îmbracă în retorică naționalistă pentru a-și asigura sprijinul intern, așa cum s-a întâmplat la începutul secolului XX, dar este imperialism pur și simplu. …. Reporter: Oamenii care nu mai au încredere în progres pentru că se simt abandonați de sistem au găsit alinare în retorica impregnată de nostalgie naționalistă. Sunteți expert în istoria contemporană a Spaniei, unde ne este greu să distingem între conceptele de națiune, stat și naționalitate. Cum ne vedeți? Eric Storm: Franța are și ea multe minorități, dar Parisul concentrează segmentul cel mai bogat și mai puternic și, în cele din urmă, a prevalat asupra restului țării. În schimb, în Spania, două dintre cele mai dezvoltate regiuni, Catalonia și Țara Bascilor, se află la periferie și îmbrățișează retorica naționalistă. Adevărul este că Spania este o țară extrem de descentralizată, mai mult decât majoritatea statelor europene. Poate că ar putea trece la un model federal, dar asta nu garantează că această tensiune va dispărea. Belgia, de exemplu, este un stat federal, dar cele două regiuni care o alcătuiesc trăiesc izolate. Pericolul federalismului este că federațiile devin adesea închise. …..” Integral: https://www.g4media.ro/
“Ministrul Justiţiei şi-a transferat doctoratul de la Universitatea Craiova la Concordia Chiajna ….. Întrebat despre motivul transferului, ministrul Justiţiei a negat că gestul său ar avea vreo legătură cu acuzaţiile de fraudă. „Pur şi simplu m-am săturat de Universitatea Craiova, e o situaţie complicată acolo, mă înţelegeţi, practic acuma sunt două Universităţi, una a primăriei, una a lui Mititelu, nu ştii care-i care.” „E ca şi cum aş avea doctoratul la FCSB, n-aş şti ce să trec în CV, că ba e Steaua, ba nu e Steaua.” În plus, spune Marinescu, Concordia Chiajna e mult mai aproape de Academica Clinceni, unde şi-a făcut masteratul cu mulţi ani în urmă. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul

“Amenda pentru derapaj: consumul scade brutal în noiembrie, cu aproape 5%, dar încasările din TVA cresc cu 20% an la an. Cea mai dură lecţie a anilor 2024 şi 2025 este că degeaba arunci bani cu nemiluita în economie şi ai deficite bugetare de peste 8% din PIB dacă nu ai capacitate locală de producţie să răspunzi acestei cereri suplimentare, care se duce în import……”
https://www.zf.ro/opinii/amenda-derapaj-consumul-scade-brutal-noiembrie-aproape-5-incasarile-23012178
“Bolojan: Angajamentul României, care a fost luat în anii anteriori şi care este condiţionare în PNRR, e să aducă impozitele la valoarea de piaţă a clădirilor. Acum, de exemplu, s-a considerat că un metru pătrat în zona de urban este undeva la 500 de euro…..”
https://www.news.ro/politic-intern/bolojan-angajamentul-romaniei-luat-anii-anteriori-conditionare-pnrr-e-aduca-impozitele-valoarea-piata-cladirilor-acum-exemplu-s-considerat-metru-patrat-zona-urban-undeva-500-euro-1922400913042026012322307746
https://www.g4media.ro/de-ce-este-perfect-plauzibil-ca-judecatorul-dacian-dragos-sa-fie-extras-din-componenta-curtii-constitutionale-dar-mihai-busuioc-sa-ramana-ce-este-bizar-la-acest-dosar.html
“…Așadar, cu sau fără voia ei, judecătoarea Crețeanu este în situația de a arbitra disputa de putere din sânul Curții Constituționale pe delicatul dosar privind pensiile magistraților. Dacă respinge ambele acțiuni ale Silviei Uscov, lucrurile rămân ca până acum: 5-4. Dacă le admite pe ambele, amândoi judecătorii CCR sunt suspendați și raportul de forțe devine 4-3….”
Actiune hibrida a orcilor din si pe justitie.