Revista Presei – 19 noiembrie.“România, cea mai mică pondere în PIB din Uniunea Europeană a cheltuielilor alocate asistenței medicale …..”
| 19/11/2025 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 19 noiembrie! Va ploua în Oltenia, Muntenia și Dobrogea unde se vor acumula cantități de apă de 20…30 l/mp. În Transilvania și Moldova vor fi precipitații mixte, va ninge și local se va depune strat de zăpadă cu grosimi de 2…6 cm și izolat de 10…12 cm. La munte vor predomina ninsorile și se va depune strat de zăpadă, în special pe creste unde va depăși 15 cm. Local și temporar vântul va avea intensificări pe parcursul zilei în estul, sud-estul și centrul teritoriului, iar noaptea în regiunile sudice, cu rafale în general de 40…60 km/h. Temperaturile maxime se vor situa între 4 și 11 gr. C. Bucuresti: 6/5 gr.C., ploi.
“Românii au 59 de ani „sănătoşi”, fără probleme majore de sănătate sau mişcare. Media europeană trece de 63 de ani .… Un român trăieşte în medie 59 de ani fără probleme majore de sănătate, care i-ar limita posibilitatea de mişcare, spre exemplu. În regiune, România este cel mai jos la acest indicator, în contextul în care Bulgaria are o medie de 68 de ani, polonezii au 63 de ani în care nu au probleme serioase de sănătate, iar Ungaria ajunge tot la 63 de ani. Datele sunt extrase din raportările biroului Eurostat şi se referă la anul 2023. În ultimul deceniu, România a stat cel mai bine în 2019, când a depăşit cu puţin pragul de 60 de ani. Spre deosebire de speranţa de viaţă la naştere, care în România a ajuns la 76,6 ani, anii sănătoşi de viaţă arată perioada în care oamenii nu au limitări de mişcare sau de activitate, adică nu se confruntă cu probleme serioase de sănătate. …. Media în Uniunea Europeană la acest indicator privind anii sănătoşi este de peste 63 de ani, cel mai bine situându-se Italia, dar şi Bulgaria, Grecia, Belgia, Irlanda. De altfel, Italia şi Grecia sunt două dintre ţările unde există „zone albastre”, numite aşa pentru că oamenii trăiesc cel mai mult la nivel mondial (peste 100 de ani) şi ratele bolilor cronice sunt cele mai scăzute. …..” Integral: https://www.businessmagazin.ro/
“România, cea mai mică pondere în PIB din Uniunea Europeană a cheltuielilor alocate asistenței medicale …. România are cea mai mică pondere din Uniunea Europeană, alături de Luxemburg, cu mult sub media blocului comunitar. Asta deși țara noastră a înregistrat în perioada 2014 – 2023 cea mai mare creștere a cheltuielilor totale cu sănătatea din UE. Ponderea în PIB din Germania, mai mult decât dublă în comparație cu România Germania a înregistrat cel mai ridicat nivel al cheltuielilor curente pentru sănătate dintre țările UE, evaluate la 492 de miliarde de euro în 2023, potrivit datelor publicate de Eurostat. A fost urmată de Franța (325 de miliarde de euro), Italia (179 de miliarde de euro) și Spania (138 de miliarde de euro). Uniunea Europeană a cheltuit în 2023 suma de 1.720 de miliarde de euro pentru asistență medicală, echivalentul a 10% din produsul intern brut (PIB) al blocului comunitar, potrivit sursei citate. Raportat la PIB-ul său, Germania a înregistrat și cea mai mare pondere, cheltuielile curente cu sănătatea fiind echivalente cu 11,7% din PIB. Celelalte cele mai mari ponderi au fost înregistrate în Franța (11,5%), Austria și Suedia (ambele cu 11,2%). În schimb, la polul opus, cheltuielile curente cu sănătatea au reprezentat mai puțin de 7% din PIB în 4 țări ale Uniunii Europene: Luxemburg, România (ambele cu 5,7%), Ungaria (6,4%) și Irlanda (6,6%). …. România este singura țară din UE care în 2023 a cheltuit în medie cu asistența medicală mai puțin de o mie de euro pentru o persoană. În timp ce în țara noastră suma a fost de 971,52 euro, în Slovenia suma a fost de 2.804,82 euro pentru o persoană, Cehia a alocat 2.461,83 euro pentru o persoană, Slovacia a alocat 1.677,80 euro, în Polonia suma a fost de 1.463,08 euro, în Croația de 1.446,67 euro, în Ungaria 1.313,96 euro pentru o persoană, în Bulgaria de 1.163,34 euro, pentru o comparație cu țările din zonă. …..” Integral: https://ziare.com/
“România are a doua cea mai mare viteză de creștere a datoriei din UE, arată un raport. Bolojan admite că ”ne-am împrumutat accelerat în ultimii 5 ani. Avem credite de peste 200 de miliarde de euro” ”Pe fondul împrumuturilor pe care le-a înregistrat România, am ajuns să avem credite de peste 200 de miliarde de euro şi ne-am împrumutat aproape în fiecare an între 20 şi 30 de miliarde de euro. Chiar dacă astăzi România are un grad de îndatorare de 60%, problema noastră este că dobânzile pe care le plăteşte România sunt duble decât cele pe care le plătesc alte ţări”, a explicat şeful Executivului. Bolojan a mai afirmat că, în mare, ”noi am plătit dobânzi care s-au situat în ultimii ani între 7 şi 8% iar acum le-am coborât foarte puţin sub 7%, ceea ce înseamnă că, practic, dobânzile totale pe care le plătim sunt ca şi cum am avea un grad de îndatorare dublu”. ….. ”Asta înseamnă că anul viitor, dar şi anul acesta, dobânzile pe care le plăteşte şi le va plăti România sunt la aproape 3% din PIB-ul României. Deci dobânzile pe care le plătim sunt anul acesta de aproximativ 55 de miliarde de lei, respectiv 11 miliarde de euro, iar anul viitor se vor duce către 12 miliarde de euro. Din deficitul de 6,5%, practic jumătate este ocupat doar cu plata dobânzilor. Dacă nu le vom scădea, indiferent cine va fi la guvernare în anii următori, aceste cheltuieli cu dobânzile, nu avem cum să scăpăm din această chingă, ne vom duce într-o fundătură. De aceea, atingerea ţintelor de deficit este foarte importantă!”, a spus premierul. …..” Integral: https://hotnews.ro/
“Creșterea economică a României va fi jumătate din media UE, în acest an / Care sunt ultimele prognoze ale Comisiei Europene Previziuni economice de toamnă publicate luni de Comisia Europeană arată o creștere mai lentă a PIB-ului României. Comisia Europeană a redus la 0,7%, de la 1,4%, în primăvară, estimările privind creșterea economiei românești în acest an. Pentru anul viitor este prognozată o creștere economică de 1,1%, iar pentru 2027 de 2,1%. Creșterea din acest an este sub media UE. Comisia se așteaptă la o creștere de 1,4% la nivelul UE, în acest an și anul viitor, și de 1,5% în 2027. ‘Creșterea PIB-ului României ar urma să rămână redusă, la 0,7% în 2025, 1,1% în 2026 și 2,1% în 2027, deoarece necesara consolidare fiscală afectează consumul privat și public, care, la rândul său, este afectat de creșterea inflației”, se arată într-un document al Comisiei, citat de Agerpres. Anul trecut, creșterea PIB a fost de 0,9%. „Totuși, economia continuă să crească datorită unei redresări graduale a investițiilor private, a accelerării cheltuielilor cu fonduri europene și îmbunătățirii semnificative a exporturilor nete. În 2027, Creșterea PIB-ului României ar urma să accelereze peste 2%, în urma atenuării ritmului consolidării fiscale’, precizează Comisia Europeană. …..” Integral: https://hotnews.ro/
“Statul evită reorganizarea teritorială, deși suntem în dezastru administrativ Doar 151 de comune (din 2862) și 5 orașe mici (din 216) îndeplineau în 2023 toți indicatorii minimali prevăzuți de lege pentru încadrarea în rangul de unitate administrativ-teritorială deținut, conform unei analize a Curții de Conturi referitoare la performanța acestor tipuri de UAT-uri. Analizați individual, niciunul din cei opt indicatori stabiliți pentru comune nu era îndeplinit în proporție de 100%, iar urbanul mic a bifat integral doar doi indicatori din 17, arată datele din Raportul intitulat sugestiv „Comunele și orașele mici din România, în căutarea unui nou model de organizare”. …. La indicatorul principal, numărul locuitorilor, comunele și orașele mici glisează tot mai departe de lege Pragul minim pentru constituirea orașelor este de 10.000 de locuitori, iar pentru comune – 1.500 de locuitori. Realitatea:
- 119 orașe, din totalul de 216, adică 55%, nu îndeplineau criteriul demografic de minimum 10.000 de locuitori. Aceste localități sunt considerate orașe mici.
- 432 de comune (15% din numărul total de 2.862) aveau mai puțin de 1.500 de locuitori
Cea mai mare comună are mai mulți locuitori decât cel mai mare oraș mic Este interesant că 53 de comune aveau o populație mai numeroasă decât unele orașe mici sau chiar municipii, datorită evoluțiilor economice ale unor orașe ce au influențat concentrarea de populație în localități rurale de la periferie. …..” Integral: https://spotmedia.ro/
“Câți pensionari trăiesc în sărăcie la pensie? Doar 900.000 de pensionari au un trai decent în România …..Pensionarii din România au o pensie medie de 2.818 lei. Acestă pensie nu le asigură un minim confort la pensie. Coșul minim pentru un trai decent este de 3.800 de lei. ….Aproape 20% din populația României are peste 65 de ani și 38% dintre seniori sunt în risc de sărăcie sau excluziune socială, a precizat europarlamentarul Victor Negrescu în mesajul transmis luni cu ocazia Congresului Național pentru Îmbătrânire Activă. …. Aproape 20% din populație are peste 65 de ani. Numărul pensionarilor depășește cu peste un milion numărul copiilor iar 38% dintre seniori sunt în risc de sărăcie sau excluziune socială, cel mai mare procent din Uniunea Europeană”, a spus europarlamentarul. …..” Integral: https://newsweek.ro/
“Magistrații: În toată Uniunea Europeană există pensii speciale acordate magistraților. Să nu cumva să vă atingeți de pensiile noastre speciale! Mituri despre magistrați și realitatea privilegiilor din justiție #1: Magistrații: Noi nu avem voie să ne facem firme, nu avem voie să intrăm în politică. Astfel că cerem pensii speciale. De fapt: – Magistrații au voie să participe la orice fond privat de pensii, fond privat de investiții, pot participa la o schemă de asigurări de viață, pot investi pe bursă, pot investi în artă, pot investi în proiecte imobiliare, pot cumpăra terenuri. Adică, au voie să facă extrem de multe dacă vine vorba de investiții. – Magistrații primesc salarii mai mari pentru acele restricții de a nu fi implicați direct în derularea de activități economice. – Magistrații știu acest lucru atunci când aleg această meserie. Alegerea lor include la pachet și această restricție.
#2: Magistrații: În toată Uniunea Europeană există pensii speciale acordate magistraților. Să nu cumva să vă atingeți de pensiile noastre speciale! De fapt: – Există aceste pensii însă ele se acordă diferit de modul în care se acordă ele astăzi în România. Cel mai simplu exemplu este vârsta de pensionare. Nicăieri în Uniunea Europeană nu se acordă pensii speciale magistraților de la 45 de ani (vârsta de pensionare este 60 sau 65 de ani în aproape toate țările din UE).
#3: Magistrații: Noi facem o muncă extrem de grea, extrem de importantă pentru societate. Pentru asta, vrem pensii speciale! De fapt: – Munca magistraților este la fel de importantă ca și munca medicilor, munca profesorilor sau munca celor din supermarketuri. – Munca macaragiilor sau a celor de pe schelele patriei este chiar mai periculoasă ca cea a magistraților.
#4: Magistrații: Fără noi, în societate ar fi un haos total. Lumea și-ar căuta singură dreptatea. Noi împărțim dreptatea cu profesionalism și eficiență maximă. Pentru asta, să ne dați pensii speciale! De fapt: – În justiție avem cele mai mari întârzieri când vine vorba de servicii publice. Dosarele zac cu anii în instanțe, apropiindu-se de prescripție cu viteza luminii; – Soluțiile pe care le dau magistrații, așteptate mult timp, se bat adesea cap în cap, de la o instanță la alta, pe aceeași speță. – Magistrații nu răspund pentru erorile lor în justiție, pentru tergiversarea unor cauze. Nu există mecanisme funcționale prin care să fie sancționați dacă judecă strâmb sau închid ochii la unii și îi deschid prea larg la alții. – Casta magistraților este una din cele mai închise caste. Deși pretinde că este super-performantă și cere condiții extreme de admitere în această castă, în realitate aceste condiții sunt doar bariere ca alții să nu ajungă să împartă cu ei privilegiile câștigate cu mare dificultate. La final nu îmi rămâne decât să menționez un singur aspect: această postare este clar o instigare pașnică la vehemență și lehamite împotriva unor sinecuriști, a unui sistem preocupat de obiective meschine, complet decuplate de la binele general. …..” Integral: https://republica.ro/
“Tudorel Toader: Pensie – 37.000 lei, avocat – 38.000, profesor – 33.000. Venituri, de 3 ori mai mari la pensie Tudorel Toader a fost judecător CCR și evaluează pe la televiziuni șansele ca legea de tăiere a pensiilor speciale să treacă de CCR. Toader este pensionar, avocat și profesor la cei 65 de ani. Câștigă 108.000 lei pe lună. Înainte să iasă la pensie avea venituri de 3 ori mai mici. Tudorel Toader are 65 de ani, vârstă la care bărbații ies la pensie în România. Nu și magistrații care se pensionează, în medie, la 50 de ani. Fost judecător CCR, Tudorel Toader s-a pensionat în anul 2016, când avea 55 de ani. Normal ar fi fost ca Tudorel Toader să se retragă din orice activitate profesională și să trăiască din pensia specială de judecător, care, în 2017, era cam 25.000 de lei net. ….În ultimul an pentru care avem informații publice, Toader a fost plătit de 4 universități, a avut granturi de cercetare, la care se adaugă veniturile de avocat, profesor și pensionar. …. Tudorel Toader a câștigat din activități didactice – 33.000 de lei/lună A câștigat ca avocat 38.000 de lei/lună. A încasat o pensie de 37.000 de lei/lună. Tudorel Toader a câștigat, în 2024, suma de 108.000 de lei/ lună net. …..” Integral: https://newsweek.ro/
“VIDEO Teodosie a primit cadou un Mercedes de 150.000€ de la preoți. Cum a strâns 1.000.000 euro în 15 ani Teodosie a fost văzut într-un Mercedes de 150.000 de euro pe care preoții din Protoieria 1 Constanța i l-au luat în leasing. Mașina costă 150.000 euro. Newsweek a scris că Teodosie a avut venituri de 1.000.000 de euro. Teodosie e apropiat de George Simion. ….. În iulie 2024, preoții din Protoieria 1 Constanța, au cumpărat în leasing un Mercedes S 580 e 4Matic L, Hybrid – Benzină. Valoarea unei rate este de 3.000 euro/lunar timp de 45 de luni, ceea ce face ca autoturismul să coste, în final, 146.649 de euro, scrie dobrogealive Newsweek a relatat că Teodosie a reușit să aibă venituri de 1.000.000 de euro începând din 2009. Teodosie era sărac lipit în 2009. El avea un singur venit, și anume 6.666 de lei pe lună ca decan la Universitatea Ovidius. El nu deținea absolut niciun bun, așa cum îi stă bine unui preot. …. Teodosie a raportat către Fisc venituri totale de 4.551.252 de lei în perioada ianuarie 2011 – octombrie 2023. Peste 60% din aceste venituri au venit de la Arhiepiscopia Tomisului, de unde a încasat venituri salariale de 2.367.212 lei. Veniturile salariale ale lui Teodosie au crescut de trei ori din 2011 până în prezent: au sărit de la 8.789 de lei în 2011, la 25.116 lei în prezent. Din ianuarie 2019 până în prezent, această instituție, aflată în subordinea Bisericii Ortodoxe Române (BOR), i-a plătit lui Teodosie un salariu lunar fix de 25.116 lei (puțin peste 5000 de Euro). …..” Integral: https://newsweek.ro/
“Noua cursă a înarmărilor din Occident. Vindem pace ca să cumpărăm război Cheltuielile militare cresc mai rapid ca oricând de la Războiul Rece încoace, dar renunțarea la diplomație și retragerea ajutorului extern vor avea un preț. ….. Andrew Mitchell, fost ministru în guvernul britanic, este îngrijorat că înțelepciunea pe care lideri precum Kennedy și Macmillan au dobândit-o în urma războiului a dispărut din memorie exact când este cea mai mare nevoie de ea, scrie Politico într-o amplă analiză privind înarmarea Occidentului. „Lumea a uitat lecțiile Primului Război Mondial, când milioane de oameni au fost masacrați, iar generația bunicilor noștri a spus că nu putem permite ca acest lucru să se întâmple din nou”, a spus el. O școală de gândire susține că războaiele care definesc o epocă se repetă l aproximativ 85 de ani, pe măsură ce generațiile pierd din vedere experiența câștigată cu greu de strămoșii lor. Asta ar însemna că ar trebui să ne așteptăm la un alt război oricând. ….. De la sfârșitul Războiului Rece, cheltuielile militare nu au crescut niciodată atât de rapid ca în 2024, când au crescut cu 9,4%, atingând cel mai mare total global înregistrat vreodată de Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (SIPRI). În schimb, un raport separat al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), cu sediul la Paris, a constatat o scădere de 9% a asistenței oficiale pentru dezvoltare în același an în rândul celor mai bogați donatori din lume. OCDE prognozat reduceri de cel puțin încă 9% și, potențial, de până la 17% în acest an. „Pentru prima dată în aproape 30 de ani, Franța, Germania, Regatul Unit și Statele Unite și-au redus toate fondurile pentru ajutor extern în 2024. Dacă vor continua cu reducerile anunțate în 2025, va fi prima dată în istorie când toate cele patru vor reduce ajutorul extern simultan timp de doi ani consecutivi”, a declarat OCDE în studiul său. …. Vânzarea păcii și cumpărarea războiului Cheltuielile militare cresc la nivel mondial. Bugetul de apărare al Chinei, al doilea după cel al SUA, a crescut cu 7% între 2023 și 2024, potrivit SIPRI. Cheltuielile militare ale Rusiei au crescut cu 38%. Stimulați parțial de temerile țărilor europene că Trump ar putea abandona alianța lor, membrii NATO au convenit în iunie asupra unui nou obiectiv de a cheltui 5% din produsul intern brut pentru infrastructura de apărare și securitate până în 2035. Președintele SUA – în rolul de „tată” – a fost fericit că partenerii săi juniori de peste Atlantic vor plăti partea lor. În realitate, cursa pentru reînarmare a început înainte de revenirea lui Trump la Casa Albă. Războiul din Ucraina a făcut din consolidarea armatei o prioritate urgentă pentru statele anxioase din Europa de Nord și de Est care trăiesc în umbra Rusiei președintelui Vladimir Putin. Conform SIPRI, cheltuielile militare din Europa au crescut vertiginos cu 17% în 2024, ajungând la 693 de miliarde de dolari – înainte ca Trump să revină în funcție și să ceară NATO să își intensifice activitatea. Din 2015, bugetele de apărare din Europa au crescut cu 83%. …..” Integral: https://spotmedia.ro/
“Breaking: NASA declară Târgul de Crăciun din Craiova cel mai frumos din Univers .... Potrivit NASA, în stabilirea topului au fost luaţi în calcul diferiţi factori obiectivi, precum numărul de nasuri roşii, preţul micilor, diametrul caltaboşului şi câţi bani nu a dat Olguţa Vasilescu pentru includerea în top, pentru că e un top 100% cinstit. În clasamentul NASA, Târgul de Crăciun din Craiova e urmat de Târgul de Crăciun de pe Zeta Reticuli, aflat la 72 de Crăciunuri lumină distanţă de Terra, şi de un târg itinerant, găzduit de asteroidul Omareplua 393827, care e aşteptat să aterizeze pe Uranus la jumătatea lui decembrie. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul

“România este pe primul loc în Europa la pesta porcină. „E foarte grav să lucrezi un an de zile și la final să nu-ți vezi rezultatul”…..”
https://share.google/0CV6ynWvri5gsPbSe
“Românii, neputincioși în fața dezinformării de pe rețelele sociale. Cifrele dezarmante ale unui studiu la nivel european…..”
https://share.google/UHlG5aFCfbEl1vgOA
“Jandarmii nu vor mai păzi clădirile publice. Decizie a ministrului de Interne: Vor ieși pe teren / Jandarmeria păzește acum peste 1.400 de instituții publice, cu 55% din personal …..”
https://share.google/WGiDzpqIvU12FwwtF