Revista Presei –22 octombrie.„Valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent pentru o familie de doi adulţi şi doi copii, pentru luna septembrie, este de 11.370 lei pe lună, cu 920 de lei mai mult decât în 2024. Cheltuielile cu locuinţa au crescut cu 22%. Pentru o persoană adultă singură, minimul pentru un trai decent este de 4.322 lei …..”
| 22/10/2025 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
“Valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent pentru o familie de doi adulţi şi doi copii, pentru luna septembrie, este de 11.370 lei pe lună, cu 920 de lei mai mult decât în 2024. Cheltuielile cu locuinţa au crescut cu 22%. Pentru o persoană adultă singură, minimul pentru un trai decent este de 4.322 lei .…. Valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent pentru o familie de doi adulţi şi doi copii, pentru luna septembrie 2025, este de 11.370 lei pe lună, cu aproape 9% mai mult decât în 2024, potrivit unei analize făcută de Fundaţia Friedrich Ebert România şi Syndex România, pe baza datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică. Faţă de 2024, valoarea coşului este cu 920 de lei mai mare. Creşterea valorii totale a coşului de consum în acest an este determinată de creşterea costurilor pentru majoritatea capitolelor, şi în special alimentaţiei (+181 lei), achiziţiei unei locuinţe (Capitol 3, +171 lei) şi cheltuielilor cu locuinţa (întreţinere, utilităţi, +170 lei). Procentual, cheltuielile cu locuinţa au crescut cel mai mult (+22,6%). Calculele arată că valoarea coşului pentru o familie de doi adulţi şi un copil este de 9.343 lei pe lună, pentru o familie de doi adulţi fără copii este de 7.002 lei pe lună, iar pentru o persoană adultă singură este de 4.322 lei pe lună. ….” Integral: https://www.zf.ro/
“Eurostat: Bucureşti avea în 2023 un PIB per capita calculat ca Standard al Puterii de Cumpărare peste cel din Praga sau Viena, capitala României fiind foarte aproape să intre în top 10 UE. Care este situaţia la nivel naţional .… Dar situaţia este complet diferită când vine vorba de întregul ţării. De fapt, potrivit Biroului European de Statistică, majoritatea regiunilor cu cele mai mici valori ale PPS se află în România şi Bulgaria, alături de o zonă din Ungaria, unde activitatea economică a coborât sub 15.000 pps pe locuitor. Standardul puterii de cumpărare, prescurtat PPS, este o unitate monetară artificială, folosită de Eurostat în scop statistic. Teoretic, un PPS poate cumpăra aceeaşi cantitate de bunuri şi servicii în fiecare ţară. Totuşi, diferenţele de preţ dintre ţări înseamnă că sunt necesare sume diferite în moneda naţională pentru a achiziţiona aceleaşi bunuri şi servicii, în funcţie de ţară. PPS-urile sunt obţinute prin împărţirea oricărui agregat economic al unei ţări exprimat în moneda naţională la paritatea puterii de cumpărare corespunzătoare. În medie, în 2023, PIB per capita la nivelul Uniunii era de 38.100 pps, faţă de 36.000 pps în 2022. Cel mai ridicat nivel era în Dublin (139.500 pps), în timp ce în Paris era de 126.900 pps, iar în Luxemburg 90.300 pps. Conform datelor Eurostat, capitala României aveau un PIB per capita calculat la Standardul Puterii de Cumpărare mai mare decât Praga (73.500) şi Budapesta (64.100 pps). …..” Integral: https://www.zf.ro/
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/09/degajari-mari-de-fum--foto-facebook-meteoplus-e1758655118755-1024x599.jpg?resize=159%2C93&ssl=1)
„Privește cerul”. Bucureștiul se sufocă în praf și fum. O nouă generație încearcă să-l vindece Într-un top al celor mai poluate orașe din Europa, Bucureștiul se situează pe locul 8, cu un indice de 74,88 din 100. Înaintea noastră sunt Tetovo și Skopje (Macedonia de Nord), Tirana (Albania), Celiabinsk și Ecaterinburg (Rusia), Dnipro (Ucraina) și Napoli (Italia). Clasamentul se bazează pe valorile următorilor indici de poluare: calitatea aerului, accesul la apă potabilă, poluarea apei, gestionarea deșeurilor, percepția publică asupra curățeniei și ordinii publice, poluarea fonică și luminoasă pe timp de noapte, suprafața spațiilor verzi publice și nivelul de disconfort al vieții în oraș din cauza poluării. “Gândiți-vă că în ultimele luni s-a atins un nivel de 263 µg/m3, în timp ce recomandările OMS indică faptul că acesta nu ar trebui să depășească 25 µg/m3. Vina este atribuită incendiilor și arderii deșeurilor, dar clasarea Bucureștiului pe locul opt în topul celor mai poluate orașe este și ca urmare a nivelurilor ridicate de poluare urbană, a aerului și a apei, precum și lipsei spațiilor verzi,” spun autorii clasamentului publicat în august 2025. Lipsa spațiilor verzi este una dintre marile dureri ale bucureștenilor. Deși par multe, parcurile din oraș sunt în continuare asaltate de mașini. Lacurile sunt mizere. Petrecerile de pe terase și din restaurante poluează fonic. Aleile sunt vălurite și pline de gropi. Spațiile de joacă pentru copii sunt și insuficiente, și neîngrijite. Herăstrăul, unul dintre parcurile-simbol ale Bucureștiului, e pe cale să se transforme integral într-un șantier. Arborii săi, cu minunații stejari în frunte, sunt puși la pământ după ani în care fie au fost toaletați greșit, fie au fost invadați de dăunători, fie s-au frânt sub furtuni sau chiciură. ….” Integral: https://republica.ro/
“Guvernarea fricii și festivalul impotenței „Nu putem guverna fără PSD! Nu putem face reforme acum! Nu se poate, nu e momentul! Am vrea, dar nu vor ei!” De luni de zile, asta aud. Din iunie. Ca un refren al neputinței. Dar chiar a crezut cineva că PSD se va schimba până la finalul anului? Că va deveni, peste noapte, un partener al reformei? România a avut și guverne minoritare, dar și coaliții neașteptate formate peste noapte. A fost și curaj, cândva. Știe bine Traian Băsescu cum se face. Astăzi însă, asistăm la un festival al impotenței politice. O tortură a stagnării, unde nimeni nu spune adevărul: că pentru mulți, funcția – fie ea locală sau centrală – e mai importantă decât direcția țării. De aceea nu există curaj pentru anticipate. De aceea nu se riscă un guvern minoritar. Totul se face din frică. Dar nu așa se guvernează cu PSD — nu prin frică de ce pot face ei, nu prin paralizie politică. Pentru că, în fiecare zi care trece, valul de speranță născut în 18 mai se destramă. Iar odată cu el, se pierde poate ultima șansă reală de reformă. Ce credeți că veți obține, în această formulă, până în 2028? Cum le veți cere oamenilor, la viitoarele alegeri, să premieze impotența politică? Cum să mai creadă cineva în promisiunile unui stat care nu funcționează, în care corupția e tolerată și propaganda devine politică de stat? Vrei să le cereți oamenilor să accepte impotență politică și la alegeri să vă dea un nou mandat? …..” Integral: https://republica.ro/
“PSD și AUR: fratele cel mare și fratele cel mic își dau mâna peste Evul Mediu românesc PSD-ul refuză să mai fie progresist. A fost destul progres acolo ca să vină și timpul unei stagnări binemeritate, nu? Nu se poate nici cu progresul constant! Iar rezultate au tot fost în anii din urmă și au culminat în vremea lui Ciolacu, când PSD-ul chiar a progresat serios și a reușit să vâre cel mai adânc ghearele în fondul de rezervă al statului român, oferind o imagine clară și definitorie a ceea ce poate însemna o guvernare pesedistă determinată. Și oricum, nici înainte social-democrația n-a stat să doarmă în papuci. A demonstrat că poate materializa progresul în toate felurile. Și a dat un sens ideii de justiție numai pentru căței, de diplome pierdute și de ordonanțe scrise noaptea ca hoții prin birourile puterii, pregătite oricând să dea cu lacrimogene și tunuri cu apă în copii. PSD a fost mereu până acum cu progresul. Dar gata, tovarăși! Acum nu se mai poate! E timpul ca ideile progresiste să iasă din statutul partidului și să devină doar niște frumoase amintiri consemnate în jurnalele de memorii ale lui Dragnea, Grindeanu, Ciolacu, Dancilă, Olguța, Carmenuța. …. În plus, undeva, în apropierea scenei, stă un pic frustrat cel mai bun prieten al social-democrației românești, unul care n-ar fi ajuns niciodată să lucreze la nivel înalt dacă n-ar fi primit voturi de la fratele social-democrat, dar care a știut să țipe până a convins aproape 40 de procente din România că e mai bun potopul decât orice altă perspectivă de final pentru povestea asta colectivă. Vorbesc, desigur, despre fratele mai mic al PSD, AUR, care crește și înflorește, pentru că țara se ofilește și cineva trebuie să se simtă și bine. De data asta, AUR a tras bățul cel lung. PSD știe asta și se bucură, căci acum împarte hate-ul de a fi ciuma roșie cu un frate mai mic și mai extremist, care îl face chiar și pe el să pară uneori rezonabil. De altfel, observ cum miniștri pesediști ajung să fie tratați cu respect și pupături chiar de presa care pe vremuri ieșea la proteste anti-PSD și striga la unison cu mulțimea. Vedeți ce ușor se confundă principiile între ele? …..Oamenii nu mai vor drepturi, vor pâine. Oamenii și-au dat seama că în comunism era mai bine. Că toți aveau un loc de muncă. Ce dacă îi mai bătea domnul de la securitate dacă aveau un inel de aur în plus? Prea ne agățăm de ideea asta că oricine trebuie să aibă drepturi. Ce atâta nevoie de exprimare are omul? Păi de la atâta libertate de exprimare am ajuns să ne bată rușii la fundul gol chiar pe terenul nostru. E bun mai puțin progresism în societate! Și mai mult AUR. Ca să se construiască cu adevărat, pe sacrificiul unei generații întregi, drumul către epoca de aur pe care o visează acum inclusiv adolescenții care nici măcar n-au ajuns la capitolul Totalitarism în manualul de istorie, dar care știu cum ar trebui să fie organizată lumea pentru ca fiecare individ să-și primească porția de fericire. …..” Integral: https://republica.ro/
“De ce abandonează tinerii democrația liberală. Oglinda fracturată a generației Z În ultima perioadă, au apărut mai multe analize sociologice din UE, Asia și SUA, care ne arată câteva concluzii uimitoare. Prima e că tinerii se împart în două categorii opuse: cei care au terminat școala până în 2020 au mers către opțiuni politice echilibrate, cei care au terminat școala după 2020 au mers către opțiuni politice extreme. A doua e aceea că prăbușirea instituției căsătoriei și a ratelor de natalitate în rândul noilor generații – vine din prăpastia ideologică tot mai mare dintre femei și bărbați: femeile au devenit tot mai liberale, iar bărbații tot mai conservatori, atrași de extrema dreaptă. Avem două generații în una singură: femeile tinere sunt tot mai progresiste iar bărbații tineri tot mai conservatori, iar familia este tot mai mult abandonată. Vechea zicală, „Dacă nu ești liberal când ești tânăr, n-ai inimă; dacă nu ești conservator când ești bătrân, n-ai minte”, nu mai funcționează — decât dacă alegem să credem că tinerii de azi nu au inimă. Ceea ce văd eu este o generație deziluzionată, care se îndoiește că democrația liberală mai poate realiza ceva cu adevărat semnificativ. Avem nevoie de o gândire nouă, proaspătă — dar și de un mediu liber și deschis, în care această gândire să poată fi testată, dezbătută și contestată — pentru a demonstra că democrația încă poate să conteze. …..“Sondaj după sondaj, de ambele părți ale Atlanticului, tinerii se aliniază și își dau voturile pentru partide, mișcări și idei de dreapta. Și nu doar pentru cele moderate sau tradițional conservatoare, ci pentru forțe populiste, anti-imigrație și reacționare. Aceste mișcări pun sub semnul întrebării normele liberal-democratice, disprețuiesc instituții precum presa independentă și universitățile și detestă establishmentul politic. …..” Integral: https://republica.ro/
“Un roman profetic din 1933 a căpătat, în mod surprinzător, o a doua viață și oferă lecții valoroase / „Odată ce prinde rădăcini, extremismul le oferă tinerilor un grup de oameni pe care să-i urască” Romanul a cărei acțiune se petrece în perioada ascensiunii nazismului arată atât modul în care extremismul prinde rădăcini, cât și forța morală necesară pentru a-i rezista. „În ce direcție se întreabă situația politică?”, întreabă redactorul-șef al secțiunii de cultură de la The Guardian, Charlotte Higgins, într-un dialog purtat cu un cunoscut american. „SUA se află într-o situație foarte similară cu cea a Germaniei din 1933-1934. Și trebuie să ne întrebăm: ar fi putut fi evitați anii 1936, 1937, 1938? Asta este situația în care ne aflăm. Poți încerca să spui că fascismul nu ar putea apărea în SUA. Dar eu cred că încă nu se știe”, răspunde el. Răspunsul lui evocă pentru jurnalistă un roman scris în 1933 și lansat în 1934, dar care a fost republicat chiar în luna aprilie a acestui an: „Crooked Cross” a lui Sally Carson. Este un roman „cu o relatare extraordinar de prevăzătoare a ascensiunii regimului nazist în Germania” și care, de când a fost relansat, a avut un succes surprinzător, scrie ea într-o opinie publicată în The Guardian. Acțiunea romanului începe în decembrie 1932 și se desfășoară în Bavaria. În centrul atenției se află o familie de clasă mijlocie formată din părinți blânzi și iubitori și trei copii adulți. Aceștia sărbătoresc Crăciunul împreună cu alte rude și „totul este cald, încântător și plin de promisiuni: bradul cu globuri de sticlă și lumânări, cadourile împachetate în hârtie, colindele, gâsca friptă”, scrie Charlotte Higgins, care relatează că acea atmosferă de poveste este întreruptă pentru cititori de un fior – „fotografia lui Hitler de la Helmy, care stătea pe pian”. Jurnalista The Guardian spune că unul dintre aspectele remarcabile ale acestei cărți este caracterul său imediat. A fost scrisă pe moment și publicată rapid. Perioada de șase luni pe care o acoperă a fost una de schimbări politice importante: Hitler a devenit cancelar, naziștii au obținut o majoritate efectivă în Reichstag, a fost deschis lagărul de la Dachau, iar evreilor li s-a interzis accesul la funcții publice. …. În opinia jurnalistei, romanul scris în anul 1933 ne arată cum extremismul, odată ce prinde rădăcini, le oferă tinerilor un scop, o ocupație, o poveste, speranță și roluri clar definite. De asemenea, le oferă un grup de oameni pe care să-i urască, să-i învinovățească, să-i pedepsească și, destul de repede, să-i bată și să-i omoare. „Rezonanțele cu ziua de azi sunt imposibil de ignorat. Dacă am avea cu toții perspicacitatea și claritatea morală a lui Carson”, conchide jurnalista. ….” Integral: https://hotnews.ro/
“Și totuși nu vine sfârșitul lumii. Democrația moare când nu-și mai prețuiește cetățenii, nu când pleacă investitorii Când vezi că în cursa prezidențială de anul trecut au fost obliterați politic atât candidatul pro-rus cât și cel pro-european, te întrebi care este de fapt necunoscuta dominantă în ecuația puterii. Dacă nu e nici autocrația Moscovei, nici democrația Bruxelles-ului, ghici ciupercă ce e? Elementar, dragul meu Watson! Plutocrația: dictatura celor cu bani – cei care conduc nu pentru că au fost aleși, ci pentru că au capital. Ei se prezintă inocent drept “tehnocrație” în încercarea stângace de a se asocia cu competența, nu cu averea, în realitate fiind doar o teocrație a zeului ban. Ca orice altă teocrație, își ancorează dogmele în imaginarul convenabil și măsoară lucrurile care există prin prisma celor care nu există. Icoanele lor nu poartă chipurile celor trecuți prin alegeri – fie ele și nu tocmai libere -, ci anonimatul abstract al cifrelor. Se pogoară intangibili și neprihăniți sub forme de investitori strategici, piețe de capital și agenții împărțind binecuvântări și anateme sub formă de “rating de țară”. ….În tot acest timp, mâna nevăzută a economiei de piață a intrat pe nevăzute, tot mai adânc, în buzunarul cetățeanului. Azi, tot globul datorează aproape de trei ori mai mult decât produce; juniorii nu găsesc job in timp ce seniorilor li se crește vârsta de pensionare; specialiști maturi care au plătit impozite toată viața se trezesc pe străzi după ce și-a epuizat toate economiile – dovezi că teologia de tip Ponzi și-a atins limitele. …. Acolo unde întâlnesc slăbiciunea statului, plutocrații nu mai investesc în stabilitatea instituțiilor, ci în fragilizarea lor. Un mesaj viral valorează cât zece birouri de lobby. E mai ieftin să aprinzi conspirații decât să finanțezi ani de negocieri. E mai rentabil să manipulezi un procent electoral mic și confuz decât să construiești fabrici sau să plătești cercetare. De aceea își caută audiența acolo unde participarea e scăzută, educația precară, frica și indignarea ușor de stârnit — exact acolo unde democrația se cumpără la reducere. În democrația occidentală slăbită de criza financiară, pandemie și războaiele economice și militare cu puterile emergente, e inevitabil ca plutocrații să se întrebe tot mai des: cât costă să cumperi un stat? Peste tot, răspunsurile se repetă: partide de ocazie, ministere de „eficiență”, platforme sociale transformate în tribune politice. Toate sunt experimente prin care se testează cât de ieftin poate fi achiziționată puterea atunci când instituțiile slăbesc. Impulsul plutocratic de prădător se regăsește în aproape toate programele de „reformă” și „austeritate” promovate în Occident. Tăierile de servicii publice, slăbirea protecției sociale și reducerea statului la schelet nu vindecă organismul, ci îl fac mai vulnerabil. Dereglementarea promisă de cei care se ascund sub eticheta de “tehnocrați” nu este program politic, ci un mediu de cultură pentru capitalul plutocratic în care interesul public e redus la un cost marginal. …..” Integral: https://republica.ro/
“VIDEO ”România și Polonia au în comun succese, vise și idioți asemănători / Ca prizonier politic, i-am mulțumit lui Dumnezeu că am fost într-o închisoare a lui Jaruzelski, nu a lui Ceaușescu / Orban e măgarul troian al Rusiei în Europa” – interviu cu fostul disident polonez Adam Michnik ….Despre ”cordonul sanitar”, războiul din Ucraina și extremism
- ”Polonia, România, Moldova, Țările Baltice, au un comportament foarte corespunzător….dar, bineînțeles că cheile sunt în mâna lui Trump”.
- ”Dacă Putin va pleca de la putere, cel care îi va urma va încheia acest război”;
- ”În schimb, dacă Putin va cuceri Kievul și va câștiga această bătălie, acest război, nu se va opri aici, vrea să meargă mai departe (…) La momentul de față a ajuns, însă, prizonierul propriei decizii”.
- “În Polonia este ațâțată zilnic ucrainofobia, și unele medii politice sunt destul de „absorbante” pentru aceste manipulări (…)”
- ”Și aici trebuie spus că aceste medii naționaliste care joacă cartea anti-ucraineană joacă, de fapt, cartea anti-poloneză”.
- ”Și printre reprezentanții acestor medii este și președintele actual al Poloniei, Nawrocki (…)”;
- ”Problema intervine pentru că avem două tipuri de victime sau de suferințe și se pune întrebarea “A cui suferință a fost mai mare?”, sau “Cine a suferit mai tare?”
…..Despre Viktor Orban și revizionism
- ”Este măgarul troian al Uniunii Europene, nu cal, ci măgar. Vreau să spun că nu este prost, dar este foarte periculos. Este un cinic autoritar, pentru care nu înseamnă nimic valorile democratice”.
- ”Viktor Orban a mers către acest naționalism plecând de la democrație. El a fost democrat la început, iar în prezent este principalul dușman al democrației în Uniunea Europeană”.
- ”Orban, deja de mulți ani, și-a mizat totul pe naționalismul autoritar. Și, după părerea mea, el este singurul politician european care, fără să o spună, pe față, gândește, cumva, o mișcare a granițelor”.
- ”Este un golan calculat, rece. Dacă condițiile îi vor permite, va merge în direcția asta. Deja cere autonomie pentru terenuri din Ucraina, în timp ce acolo, această țară este în război. Este ca și cum, astăzi, Polonia ar cere autonomie pentru Liov, pentru că înainte de Al Doilea Război Mondial era un oraș polonez…ar fi bine să nu spun asta mai des, sau cu voce tare, pentru că s-ar putea să le dau idei unor idioți din Polonia”. …..” Integral: https://www.g4media.ro/
“Pregătiri pentru întâlnirea Trump-Putin la Budapesta. Orban şi-a implantat a doua limbă .…Auzind că Trump şi Putin vor fi amândoi în ţara sa în acelaşi timp, Orban anunţă că s-a programat de urgenţă pentru un implant de limbă la o clinică prestigioasă din Turcia. …. Orban a adăugat că, deşi noul său look ar putea fi etichetat drept „ciudăţel”, nu intenţionează să-şi îndepărteze a doua limbă după întâlnirea cu Trump şi Putin. „Îmi place foarte mult îngheţata”, a glumit premierul maghiar. În încheierea anunţului său, Orban a ţinut să precizeze că această intervenţie radicală nu îl va face mai reptilian decât e deja, pentru că două limbi nu sunt acelaşi lucru cu o limbă bifurcată. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“Transelectrica începe două proiecte strategice: Închide “Inelul” de electricitate al României și creează o punte de legătură cu Republica Moldova …..” https://share.google/Atzbz4QCLqdIEtlvm
“INVESTIGAȚIE. 18 milioane de euro au fost dați de către guvernul Viktor Orbán pentru 16 companii din Transilvania, multe conectate politic. Banii trec printr-o fundație la care s-a referit și un actual consilier al președintelui Nicușor Dan….”
https://hotnews.ro/investigatie-18-milioane-de-euro-au-fost-dati-de-catre-guvernul-viktor-orban-pentru-16-companii-din-transilvania-multe-conectate-politic-banii-trec-printr-o-fundatie-la-care-s-a-referit-si-un-2092077
“Pensiile speciale, imposibil de răpus? Expert în drept constituțional: „Nu poți decât să le crești, nicidecum să le scazi”. Ce e de făcut…..”
https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/pensiile-speciale-imposibil-de-rapus-expert-in-2480994.html
“Asociația Pro Infrastructură (API) îi acuză pe ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, și pe șeful CNAIR, Cristian Pistol, de indolență și incompetență în operarea sistemelor de monitorizare a traficului…..”
https://economedia.ro/asociatia-pro-infrastructura-api-ii-acuza-pe-ministrul-de-interne-catalin-predoiu-si-pe-seful-cnair-cristian-pistol-de-indolenta-si-incompetenta-in-operarea-sistemelor-de-monitorizare-a-traficul.html