Revista Presei – 13 septembrie. Lia Savonea, reparatoarea onoarei lui Voiculescu
13/09/2025 | Autor Cetatean Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de marti, 13 septembrie. Meteorologii anunță că vremea va rămâne în continuare caldă, cu temperaturi mai ridicate decât normalul perioadei. În acest context, maximele se vor încadra între 22 şi 30 de grade Celsius. Valorile termice vor fi mai ridicate decât în mod normal la aceastã perioadă, în cea mai mare parte a teritoriului. Temporar cerul va avea înnorãri şi vor fi averse şi descãrcãri electrice, local la munte şi izolat în rest. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificãri în sudul Banatului (viteze mai mari noaptea, când la rafalã se vor depãşi 55…60 km/h) şi izolat şi la viteze mai mici şi în celelalte regiuni, potrivit Observator TV. Temperaturile maxime se vor încadra între 22 şi 30 de grade, iar cele minime vor fi cuprinse între 6 grade în depresiunile din estul Transilvaniei şi 21 de grade în sudul Banatului. Va fi ceaţã, local dimineaţa şi izolat noaptea. Presiunea atmosferică va fi staţionarã, la valori ridicate (câmp anticiclonic).
“Călin Georgescu 2.0 ar putea pune sub semnul întrebării orientarea politică a României din ultimii 35 de ani: „Se va îndrepta către o nouă candidatură”. Călin Georgescu persistă în prim-planul politic, în ciuda dosarelor penale, a controlului judiciar și a acuzațiilor grave care i se aduc. Deși în luna mai își anunța retragerea, fostul candidat la alegerile prezidențiale a revenit și a reluat aparițiile și discursul pentru un public specific. Numele său este vehiculat ca posibil om care să preia partidul AUR sau ca lider al unui nou proiect politic. În ciuda statutului de inculpat, Georgescu își cultivă imaginea de lider contestatar, iar mesajele sale sunt din ce în ce mai radicale.În ultimele săptămâni a obișnuit, după ce iese de la controlul judiciar, să facă declarații în fața presei prin care lansează mesaje încărcate de dramatism. Într-una dintre ultimele apariții a spus că „zidul Parisului a căzut”, iar „valurile de furie vor ajunge curând la București, trecând prin Berlin, Bruxelles și, bineînțeles, Chișinău”. În discursul său, plin de metafore grandioase, Georgescu afirmă că „nedreptatea a devenit lege” și că România este controlată de „o clică de pseudoculți și alogeni” care ar fi transformat țara într-un „gulag al disperării”, dominat de bancheri, cămătari și jocuri de noroc.Potrivit analiștilor politici, aceste mesaje urmăresc să capitalizeze în continuare nemulțumirea socială și să atragă electoratul dezamăgit de partidele tradiționale. Călin Georgescu încearcă să păstreze un pol de coagulare pentru segmentul populist, cel care în ultimii ani a migrat către AUR sau către mișcări antisistem”. Integral pe Ziare.com
“Cum a pierdut România sute de milioane de euro din PNRR pentru infrastructura de Sănătate / Studiu de caz: Spitalul de oncologie și cardiologie intervențională de la Alba Iulia și Institutul regional de oncologie de la Timișoara. Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) oferea României posibilitatea să construiască, cu bani europeni nerambursabili, 27 de spitale noi. Dintre ele, doar 24 au fost transformate în propuneri concrete. Era anul 2021. În 2023, România mai avea doar 19 proiecte în care se angaja să utilizeze fondurile europene nerambursabile pentru a construi sau dota unități sanitare. În 2025, erau 15 șantiere, dintre care doar 12 s-ar fi încadrat, la limită, în termenele de finalizare prevăzute prin PNRR. Nu s-a terminat anul că din 12, au rămas doar 8 Vineri, 12 septembrie 2025, premierul Ilie Bolojan a anunțat că proiectele spitalelor care nu mai pot fi finanțate prin PNRR vor fi mutate pe fonduri europene din Programul Sănătate. Premierul a precizat că este vorba despre: spitalul Gerota al MAI, Institutul Regional de Oncologie Timișoara, Secția de Oncologie de la Alba Iulia și cea de la Giurgiu, Laboratorul de radioterapie de la Pitești, o secție nouă de la Vaslui, Secția de Boli Infecțioase de la Oradea și o secție aparținând de spitalul militar din Pitești. În cursul serii, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că România a transmis oficial PNRR renegociat către Comisia Europeană. Cele mai importante tăieri sunt la spitale, unde România avea un buget de fonduri nerambursabile de peste 1,047 miliarde de euro, care va suferi o tăiere de 511 milioane de euro, iar 259,8 milioane de euro se mută din grant în împrumut”. Integral pe G4Media
“Cum ar putea arăta un pachet real de reformă pentru România. România se află într-un moment critic: deficitul bugetar a scăpat de sub control, decalajele sociale și teritoriale se adâncesc, iar investițiile strategice sunt fragmentate și adesea fără coerență. România are nevoie de direcție, de un plan acceptabil de măsuri, fie ele și controversate, da al căror impact să fie orientat în două direcții, impact financiar real și impact de imagine, în mod special pentru finanțele internaționale. În loc de cârpeli fiscale și măsuri reactive, avem nevoie de un pachet de reformă comprehensiv, construit pe patru piloni clasici ai politicii economice: macrostabilizare, alocare, redistribuire și dezvoltare. Soluțiile pe care le propun sunt exemplificative, și, în lipsa unei dezbateri ample și a unei asumări politice sunt, din păcate, povești. Obiectul macrostabilizării este de a menține stabilitatea economică generală – ocupare, prețuri, balanță externă, creștere sustenabilă, sau capacitatea statului de a ține economia „pe linia de plutire” prin controlul deficitului, al datoriei și al inflației, pentru ca restul politicilor (alocare, redistribuire, dezvoltare) să poată funcționa. Prin urmare eu propun câteva măsuri din această categorie: TVA pe blockchain – o soluție tehnologică care ar închide caruselele de fraudă și ar aduce 2–3% din PIB în plus la buget. Este o soluție pe termen lung, ultra-modernă, testată în prezent în UAE, complet compatibilă cu reglementările UE, dacă, se asigură respectarea GDPR și a altor cerințe. Digitalizarea ANAF – generalizarea SAF-T și e-Factura, conectarea caselor de marcat la servere în timp real. Acest proces este început, dar, trebuie eforturi susținute pentru a fi finalizat si pentru a deveni realmente operațional”. Integral pe Contributors
“Scumpiri majore la impozite pe locuințe și terenuri: Baza de impozitare crește de la 1.000 lei la 2.677 lei. Cu cât cresc taxele pe mașini”. Creșteri semnificative ale impozitelor pe clădiri, terenuri și mijloace de transport, în principal pentru persoane fizice, sunt incluse în proiectul de modificare a Codului fiscal din cel de-al doilea pachet legislativ pentru care guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament. Potrivit specialiștilor în fiscalitate de la PwC, sunt eliminate multe facilități privind taxele locale atât la persoane fizice, cât și la persoane juridice. „Impozitarea proprietăților imobiliare este o măsură aflată de câțiva ani pe agenda executivului ca parte a angajamentului luat prin PNRR la capitolul reforma fiscală, fiind totodată o propunere înaintată și în analiza sistemului fiscal realizată de Banca Mondială. De altfel, există un act normativ care vizează modificarea impozitului pe clădiri, publicat încă din 2022, respectiv Ordonanța nr. 16/2022 care prevede determinarea valorii impozabile a clădirilor pe baza studiilor de piață. Aplicabilitatea acesteia a fost însă succesiv amânată, fiind justificată de necesitatea dezvoltării unui sistem informatic specific”, au explicat fiscaliștii. În contextul actual, având în vedere intenția Guvernului de a modifica regimul de impozitare aplicabil clădirilor, prevederile incluse în cel de-al doilea pachet legislativ al recentei reforme fiscale, deși nu complet neașteptate, generează implicații semnificative pentru toate categoriile de contribuabili”. Integral pe Adevarul
“Primul dosar greu al Liei Savonea la șefia Înaltei Curți, soluționat în favoarea lui Dan Voiculescu: „Nu doar părțile sunt afectate, ci întreaga ordine juridică”. Judecătoarea Lia Savonea scrie, în calitate de șefă a Înaltei Curte de Casație și Justiție, că sentința din 2014, de condamnare a lui Dan Voiculescu în Dosarul ICA, nu a fost o decizie legală, ci o infracțiune comisă de judecătoarea Camelia Bogdan. Este prima decizie cu impact major, luată într-un dosar de interes public, de când judecătoarea Lia Savonea a devenit șefa Înaltei Curți. Prin hotărârea emisă în 11 septembrie 2025, șefa Înaltei Curți îi „dă muniție” lui Dan Voiculescu pentru anularea condamnării din Dosarul ICA, așa cum s-a întâmplat, în trecut, și în cazurile afaceriștilor Puiu Popoviciu și Ovidiu Tender. Judecătoarea Lia Savonea este șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție din 1 august 2025, de când președintele Nicușor Dan a semnat decretul de pensionare a judecătoarei Corina Corbu. Anterior, CSM hotărâse numirea Liei Savonea la șefia ICCJ pe o perioadă de 3 ani, „începând cu data vacantării funcţiei, dar nu mai târziu de 17.09.2025”. Cum Lia Savonea a fost „înscăunată” în perioada vacanței judecătorești, primul dosar cu miză importantă l-a judecat abia pe 11 septembrie, anume plângerea companiei Grivco împotriva deciziei prin care Dan Voiculescu și oamenii lui au fost trimiși la închisoare pentru preluarea activelor Institutului de Cercetări Alimentare (ICA) la un preț derizoriu. Mai exact, foștii condamnați Sorin Pantiș, Jean Cătălin Sandu și compania Grivco au depus la Înalta Curte o plângere împotriva ordonanței de clasare a Parchetului General cu privire la pretinse infracțiuni comise de judecătoarea Camelia Bogdan atunci când i-a condamnat pe toți la închisoare cu executare, alături de Dan Voiculescu”. Integral pe Libertatea
Un alt articol la fel de bun pe aceasta tema gasiti aici: Presshub: ÎCCJ rescrie istoria dosarului ICA: Savonea o transformă pe Camelia Bogdan din judecător în acuzat
“Cresc ratele pentru sute de mii de români. Risc ca şi dobânzile fixe să se majoreze și ele. „Pentru a contracara noile măsuri fiscale”. Veste proastă pentru sutele de mii de români care au credite cu dobândă calculată după IRCC. Acestea vor fi mai costisitoare de la 1 octombrie 2025, când acest indice va crește de la 5,55% la peste 6%. Automat, cei care au credite vor avea de plătit rate mai mari.De exemplu, la un credit de 400.000 de lei pe 30 de ani până la 1 octombrie, cu IRCC și marja băncii (5.55 + 2.20), rata este de 2.865,65 lei. De la 1 octombrie, cu IRCC de 6,06% și marja băncii, rata va ajunge la 3.007,88 lei.Sunt aproximativ 500 de mii de români care au rate cu IRCC.Într-un interviu pentru Ziare.com, Claudiu Trandafir, economist și expert financiar, a explicat ce trebuie să știe cei care au credite cu IRCC.“Dacă au credite cu dobândă fixă, nu vor fi impactați. Totul rămâne neschimbat. Dacă însă au credite cu dobândă variabilă, ratele vor crește, în medie, cu 150–200 de lei. IRCC-ul nu este la fel de volatil ca alți indici, iar modificările se simt în piață cu o întârziere de aproximativ 6 luni. De la 1 octombrie, indicele va fi de 6,06%, iar următoarea schimbare se va produce peste aproximativ jumătate de an. În prezent, nu există semne de fluctuații majore; piața este relativ stabilă și nu credem că vom avea creșteri spectaculoase pe termen scurt”, a declarat Claudiu Trandafir”. Integral pe Ziare.com
“Moody’s confirmă ratingul României la ”Baa3”, iar perspectiva rămâne negativă. Agenţia de rating Moody’s a confirmat, vineri, calificativul României la ”Baa3”, perspectiva rămând negativă. Decizia de a menţine perspectiva negativă reflectă riscurile semnificative de implementare legate de programul ambiţios de consolidare fiscală al Guvernului, se arată într-un raport al Moody’s. Potrivit sursei citate, măsurile fiscale adoptate de Guvern în iulie şi septembrie anul acesta au îmbunătăţit semnificativ perspectivele fiscale ale României faţă de aşteptările agenţiei, care în martie a schimbat perspectiva din stabilă în negativă. Măsurile de consolidare combinate depăşesc 3% din PIB în 2025 şi 2026, principalii factori contributori fiind creşteri ale Taxei pe Valoare Adăugată şi indexarea îngheţării salariilor din sectorul public şi a pensiilor. ”Cu toate acestea, rămân riscurile semnificative privind implementarea, legate de menţinerea sprijinului politic pentru program, asigurarea disciplinei cheltuielilor şi atingerea ţintelor de creştere a veniturilor, precum şi riscul ca impactul negativ asupra creşterii al pachetului să submineze efortul de consolidare fiscală”, a arătat agenţia de rating. Luna trecută, agenţia internaţională de evaluare financiară Fitch a reconfirmat ratingul suveran al României la nivelul BBB-/ F3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în valutǎ, menţinând însǎ perspectiva negativă”. Integral pe Ziare.com
“FMI a revizuit în scădere prognoza de creştere economică a României în 2025, la 1%, de la 1,6% în estimările anterioare, şi la 1,4% în 2026. ”Dacă pachetul de reforme va fi aplicat integral, deficitul fiscal total ar putea coborî la aproximativ 6% din PIB în 2026”. Fondul Monetar Internaţional a revizuit în scădere prognoza de creştere economică a ROmâniei în 2025, la 1%, de la 1,6% în estimările anterioare, şi la 1,4% pentru 2026, apreciind că accelerarea investiţiilor finanţate prin programul Next Generation EU va compensa parţial temperarea consumului privat cauzată de inflaţie şi de efectele consolidării fiscale. ”Guvernul a introdus un amplu pachet de reforme fiscale pentru perioada 2025–2026, care include majorări ale cotelor standard şi reduse de TVA, precum şi continuarea îngheţării salariilor din sectorul public şi a pensiilor în 2026. Se aşteaptă ca inflaţia totală să rămână ridicată în următoarele 12 luni, înainte de a reintra în intervalul de toleranţă al BNR până la sfârşitul anului 2026”, se arată în comunicatul emis de Fond în urma vizitei în România. Şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional (FMI) pentru România, Joong Shik Kang, s-a aflat zilele acestea într-o vizită în ţara noastră. FMI consideră că economia va creşte treptat în contextul consolidării fiscale, esenţială pentru a opri creşterea deficitelor gemene. Inflaţia va rămâne temporar ridicată, înainte de a reintra în intervalul de toleranţă al BNR până la sfârşitul anului 2026: Politica fiscală: Pachetul recent de reforme pentru perioada 2025–2026, care include şi reforme fiscale, este binevenit şi reprezintă un pas important înainte. Implementarea completă a acestuia şi măsuri suplimentare de ajustare începând cu 2027, pentru a reduce deficitul fiscal sub 3% din PIB, sunt esenţiale pentru restabilirea sustenabilităţii fiscale şi macroeconomice”. Integral pe Zf.ro
“Peste 1.9 milioane elevi și copii de grădiniță nu primesc lapte, fructe și legume pentru că Guvernul nu a adoptat HG-ul, deși proiectul a fost pus în dezbatere în urmă cu două luni. Peste 1.9 milioane de elevi de clase primare și gimnaziu dar și preșcolari nu primesc încă lapte, fructe și corn deși majoritatea banilor provin din fonduri europene. Motivul este acela că nu a fost adoptată hotărârea de guvern, deși proiectul a fost pus în dezbatere publică pe 10 iulie de Ministerul Agriculturii, și mai e nevoie de avizele unor ministere, potrivit Știrile ProTV. Edupedu.ro a scris că Guvernul a propus cu 8% mai mulți bani pentru lapte, fructe-legume și produse de panificație în 2025-2026, iar prețul alocat pentru o porție de lapte școlar, crește cu doar 7 bani zilnic per elev. De remarcat, banii pentru lapte și fructe / legume vin de la Uniunea Europeană, prin Programul pentru Scoli al României 2023-2029, iar banii pentru produse de panificație (corn sau biscuiți) sunt alocați de la Guvern. Aproape 1,9 milioane de preșcolari și elevi de clase primare și gimnaziu nu au primit încă lapte, fructe și legume și produse de panificație, deși școala a început de o săptămână. Proiectul de HG prin care se alocă sumele pentru acest an școlar încă nu a fost adoptat de Guvern și ar mai fi nevoie de câteva avize ale unor ministere, a spus purtătoarea de cuvânt a Guvernului, pentru Știrile ProTV. În unele județe, ar trebui organizate apoi licitații, însă în multe există deja acorduri, așa că furnizorii sunt pregătiți să livreze produsele”. Integral pe Edupedu
Va urez o zi buna!
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul

“E oficial. România a transmis PNRR renegociat către Comisia Europeană. Au fost eliminate proiecte de 7 miliarde de euro. Unde sunt cele mai mari pierderi….”
https://share.google/pM8JbSUSZ9Y6YgzJe
“Cum se spală banii prin partidele politice, grație sistemului de rambursare a cheltuielilor de campanie. Expert Forum: „ANAF se face că nu vede”
….„Sub oblăduirea lui Marcel-mă-doaren-pix-dădeficit, anul 2024 a fost cel mai bănos pentru partide: statul a plătit rambursări pentru campanii și subvenții anuale de peste 1.000.000.000 lei 🤑Dar asta nu-i tot. Probabil se și spală bani la greu prin intermediul acestor rambursări de la stat. Morișca merge așa: cei care împrumută partidul, oameni sau firme, nu sunt niciodată verificați de unde au banii, dar apoi îi primesc înapoi de la buget, prin intermediul partidului, curați și uscați. ANAF se face că nu vede. Iar AEP ne spune că “nu are protocol pe schimb de date cu ANAF”, nici bani să se aboneze la o bază de date privată cu firmele 🥳 Că dacă n-ai voie să ai, atunci nici nu ai”, scrie Sorin Ioniță, directorul executiv al Expert Forum, pe Facebook.Acesta dezvăluie cum firma unui „băiat deosebit de bazat”, care deține mai multe localuri în Herăstrău și pe litoral, înființată în martie 2024, împrumută PSD cu 1,6 milioane de lei, deși profitul era foarte mic, iar cifra de afaceri pe tot anul 2024 a fost sub un milion. …..”
https://ziare.com/partide-politice/spalare-bani-campanie-rambursare-anaf-expert-formul-1963916
“Intelectualul şi revoluţia sau despre pasiunea distrugerii…..”
https://www.contributors.ro/intelectualul-si-revolutia-sau-despre-pasiunea-distrugerii/?utm_source=hotnews.ro&utm_medium=referral&utm_campaign=feed_feed_hotnews_ro_hn-contributors_sidebar_links
“MOTIVAREA judecătoarei Savonea în cazul Cameliei Bogdan: fosta judecătoare ar fi aplicat legislația europeană în materie de confiscare, deși nu era transpusă în legislația română și se aplica pentru viitor / Experți: miza este revizuirea sentinței de recuperare a prejudiciului de 60 de milioane de euro din dosarul lui Dan Voiculescu….”
https://www.g4media.ro/motivarea-judecatoarei-savonea-in-cazul-cameliei-bogdan-fosta-judecatoare-ar-fi-aplicat-legislatia-europeana-in-materie-de-confiscare-desi-nu-era-transpusa-in-legislatia-romana-si-se-aplica-pentru-v.html