Europa: 2 Martie 2013 / Siria spre un deznodământ tragic
| 02/03/2013 | Autor theophyle Categorii: Stiri Europene |
Un nou gest sfidător la adresa Europei din partea premierului ungar. Premierul Viktor Orban şi-a numit unul dintre apropiaţi la şefia Băncii Centrale a Ungariei. Decizia vine după expirarea mandatului de şase ani al lui Andras Simor, actualul guvernator. Orban încercase să-l înlocuiască pe Simor înainte de finalul mandatului. Intenţia a fost însă criticată de Europa, care a văzut în această tentativă o îngrădire a independenţei instituţiei. Prin 
numirea ministrului Economiei la şefia Băncii Centrale, Viktor Orban îşi pregăteşte terenul financiar pentru alegerile de anul viitor. Şeful Guvernului de la Budapesta a luat vineri decizia pe care o anticipau şi europenii şi pieţele financiare. Andras Simor, un critic al premierului Orban şi un adept al independenţei Băncii Centrale, a fost îndepărtat din funcţia de guvernator. Mandatul său de şase ani s-a terminat, dar cum nu se pune problema de alegeri ori concurs pentru această instituţie, ordinul a venit direct de la premier. În locul lui Simor, Orban l-a numit guvernator pe ministrul Economiei, Gyorgy Matolcsy. Decizia are efect de luni. Portofoliul lui Matolcsy va fi preluat de Mihaly Varga, principalul responsabil pentru negocierile cu instituţiile financiare internaţionale. Varga este şi el un fidel al liderului Fidesz. Ca să calmeze Bruxelles-ul, Orban a explicat că nu încearcă să-şi impună voinţa la Banca Centrală şi că numirea lui Matolcsy nu va aduce de fapt o schimbare de direcţie. Însă Wall Street Journal, citat de Mediafax, apreciază că instalarea unui apropiat al lui Orban în fruntea instituţiei ar putea pune sub semnul întrebării independenţa instituţiei. Cu Matolcsy la conducere, ar putea devia de la mandatul privind stabilitatea preţurilor, pentru a sprijini politica Guvernului. Viktor Orban a mai încercat până acum să intervină şi să dispună de fondurile Băncii Centrale. Ideea a fost criticată de oficialii europeni, ca şi cea de a-l îndepărta din funcţie pe Andras Simor, înainte de expirarea mandatului. Pentru a încerca să-l forţeze să plece, Orban şi majoritatea sa de două treimi din Parlament au decis reducerea cu trei sferturi a salariului guvernatorului. Nu au reuşit. Agenţia Reuters apreciază şi ea că nominalizarea sa ar semnala intenţia de a pompa bani ieftini în economia ungară, înainte de alegerile din 2014. Alesul, Gyorgy Matolcsy, este artizanul unor politici economice discutabile: suprataxarea băncilor şi naţionalizarea fondurilor private de pensii. În plus, numirea lui Matolcsy ca guvernator îi va asigura lui Orban o influenţă la Banca Centrală şi dincolo de sfârşitul viitorului ciclu electoral, de vreme ce mandatul guvernatorului durează şase ani. RFI
Revista Presei de la Deutsche Welle
Sfîntul Scaun rămîne o vreme vacant, bonficaţiile şi salariile managerilor vor fi plafonate, sfîşiată de războiul civil, Siria riscă să nu mai existe.
Retragerea lui Benedict al XVI-lea de la şefia Vaticanului pare a fi deopotrivă semnul unei înfrîngeri dar şi şansa unei primeniri a Bisericii Catolice. O înfrîngere în măsura în care întoarcerea lui Benedict al XVI-lea la simpla viaţă monahală, face să pălească aura sacrală a funcţiei pe care a deţinut-o, cea de reprezentant al lui Hristos pe Pămînt. In acelaşi timp însă, acelaşi gest umanizează anchilozatele structuri ierarhice ale clerului catolic, relevă DRESDNER NEUESTEN NACHRICHTEN. Ziarul întrevede un paradox în faptul că tocmai un Papă conservator a izbutit să impulsioneze începutul unei reînnoiri a Bisericii. Un proces care trebuie neapărat continuat, acum fiind momentul cel mai oportun, atrage atenţia DER TAGESSPIEGEL, avertizînd că a cultiva cu străşnicie o tradiţie veche de 2000 de ani echivalează cu a nu recunoaşte semnele timpului.
Ar putea fi acesta şi unul din motivele pentru care nenumăraţi credincioşi au întors în Germania spatele Bisericii Catolice, un fenomen pe care nici măcar Benedict al XVI-lea nu l-a putut frîna, estimează WESTFALENBLATT.
Masiva dezertare a enoriaşilor din sînul Bisericii Catolice are însă un caracter global. Deşi catolicismul numără în întreaga lume peste 1,2 miliarde de de credincioşi practicanţi, fiind cea mai mare religie pe glob, totuşi creştinismul bate în retragere în faţa ofensivei unor secte protestante şi a Islamului , semnalează LE MONDE, amintind că succesorul lui Benedict al XVI-lea va trebui să recîştige terenul pierdut. Misiunea ce-l aşteaptă pe viitorul Pontifex Maximus este cu atît mai grea cu cît, deşi a fost un Papă fără alură hegemonială, remarcă MAGYAR NEMZET, Benedict al XVI-lea a ridicat foarte sus ştacheta Papalităţii, punînd preţ pe o regenerare din interior a Bisericii şi mai ales a Curiei Vaticanului, ale cărei excese sunt inventariate într-un raport secret, precizează EL MUNDO.
Un secret public a devenit ajutorul acordat nu numai de Statele Unite, opoziţiei din Siria, după reuniunea de la Roma a aşa numiţilor prieteni ai statului sfîşiat de războiul civil şi de interesele diverselor puteri regionale şi globale. Chiar dacă planul oficial american de ajutor acordat rebelilor sirieni nu prevede livrarea de arme, cotidianul rus KOMMERSANT menţionează că s-ar afla în posesia unor informaţii care probează contrariul. Iar de la Amsterdam DE TELEGRAAF aminteşte că Statele Unite au consimţit să ajute cu 60 de milioane de dolari opoziţia dar nu să-i pună la dispoziţie şi armamentul dorit. Totuşi, de mai multe săptămîni, prin Iordania şi Turcia ajung în mîinile rebelilor arme de calibru greu. Acţiunea pare a fi bine coordonată, probabil sub supraveghere americană, crede ziarul olandez, amintind că recentele livrări de arme au modificat şi natura confruntărilor armate.
Dacă semnele nu ne înşeală, în curînd un stat cu numele de Siria nu va mai exista, scrie DIE WELT, de vreme ce luptele pentru împărţirea prăzii au şi început. Natura ca şi politica are oroare de vid, mai ales atunci cînd acesta se produce în inima fertilei „semilune”. Pretendenţii nu lipsesc: la est, Iranul şiit, la sud statele sunite Egipt, Iordania şi Arabia Saudită, la care se adaugă, la Golful Persic, Quatar-ul. Ruşii deţin o bază a marinei militare în Tartus, la Mediterana, iar americanii una la Bahrain.
In eventualitatea în care este dorită supravieţuirea unui stat care să poată fi reconstruit în unitatea sa, miza soluţionării conflictului din Siria nu poate fi una militară, atrage atenţia DER STANDARD. De un colaps al Siriei se tem toţi actanţii externi ai acestui conflict, pornind de la premiza că războiul dintre suniţi şi şiiţi din Irak va părea doar o slabă bătaie din palme în comparaţie cu ce se va petrece în Siria.
Iar cu cît coşmarul sirian va dura mai mult, cu atît haosul la porţile Europei se va amplifica, făcînd tot mai dificilă restabilirea unei ordini publice prooroceşte NEUE ZÜRCHER ZEITUNG.
În răstimp, Bruxelles-ul s-a decis să pună ordine măcar în sistemul de bonificaţii al managerilor bancari, măsură salutată de mai toată presa germană. Protestele vin însă din centralele marilor institute bancare şi fireşte din metropola financiară Londra constată WESTDEUTSCHE ALLGEMEINE ZEITUNG: Măsurile preconizate de Uniunea Europeană pot fi interpretate şi drept o intervenţie etatistă menită să corijeze un viciu al pieţii crede SÜDDEUTSCHE ZEITUNG.
Cu totul altfel întrevede FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG acţiunea Bruxelles-ului. Uniunea Europeană îşi dă un autogol fiindcă practic, afacerile lucrative şi profitabile vor fi efectuate în alte zone ale lumii. Mai grav, plafonarea bonificaţiilor este şi un păcat nemaiavînd nimic de-a face cu economia liberă de piaţă, conchide ziarul german. Deutsche Welle
Putin şi Obama au discutat prin telefon despre situaţia din Siria. Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a discutat, vineri, prin telefon, cu omologul său american, Barack Obama, despre situaţia din Siria, anunţă Kremlinul, citat de AFP. “În contextul crizei din Siria, domnul Putin a evocat necesitatea încetării activităţilor militare cât mai curând”, a anunţat Kremlinul într-un comunicat, precizând că apelul telefonic a avut loc la iniţiativa Washingtonului.
“Preşedinţii Putin şi Obama sunt uniţi în dorinţa de a evita toate acţiunile care ar avea repercusiuni negative asupra relaţiilor bilaterale”, a precizat Kremlinul.
Putin l-a invitat încă o dată pe Obama să efectueze o vizită oficială în Rusia. Siria, care este susţinută pe plan internaţional de Rusia, se confruntă de doi ani cu un conflict civil soldat cu aproximativ 70.000 de morţi. Adevarul
Putin cheamă la înarmare. Moscova trebuie să ajungă din urmă America în privința înzestrării militare pentru a face față noilor provocări. Rusia trebuie să blocheze încercările Americii de a submina echilibrul strategic, iar acest obiectiv poate fi atins doar dacă Armata rusă reuşeşte să ajungă din urmă şi să ţină pasul cu înzestrarea militară a Pentagonului, a cerut liderul de la Kremlin întrun discurs în faţa generalilor ruşi. „Dinamica schimbărilor geopolitice cere un răspuns din partea noastră bine calculat şi rapid” a subliniat Putin. „Armata rusă trebuie să treacă imediat la un alt nivel al capacităţilor militare în următorii trei, patru sau cinci ani” a mai atras atenţia Vladimir Putin. În 
discursul său ferm, el a confirmat planurile administraţiei de la Moscova de a suplimenta cu 755 de miliarde de dolari bugetul înzestrării militare pentru următorul deceniu. Vladimir Putin a enumerat printre provocările la adresa Rusiei scutul american antirachetă, ale cărui elemente vor fi instalate şi în România, posibila extindere a NATO şi încercările de militarizare a regiunii arctice în cursa după hidrocarburi. Acestor provocări Moscova trebuie să le răspundă, a adăugat liderul de la Kremlin. Mulţi oficiali ruşi nu văd cu ochi buni eforturile de înzestrare militară ale Kremlinului. „Când toată lumea taie bugetul apărării, noi facem tocmai invers. Nu avem nici capacitatea şi nici banii de a creşte aceste chetuieli” a criticat fostul ministru de Finanţe, Aleksei Kudrin, citat de Financial Times. Pentru a susţine eforturile de înarmare, guvernul rus trebuie să ia din banii alocaţi altor sectoare, precum Infrastructură sau Educaţie. În 2012, bugetul apărării a fost suplimentat cu 82 de miliarde de dolari, suma totală alocată educaţiei. Integral aduce EVZ.
Un nou stat pe harta Europei: Declarația de suveranitate ar putea fi ilegală! Executivul spaniol va ataca la Curtea Constituţională declaraţia adoptată în luna ianuarie de legislativul local catalan, care stipulează dreptul Cataloniei de a decide cu privire la autodeterminare, după cum a anunţat vineri vicepremierul spaniol, Soraya Sánz de Santamaría. ‘Guvernul respectă Constituţia, şi de aceea am decis să contestăm declaraţia’, a precizat ea, la finalul şedinţei de guvern la care s-a discutat această temă. Anunţul a venit pe 
fondul informaţiilor potrivit cărora guvernul spaniol urma să ia o decizie în acest sens, după ce Consiliul de stat şi Instituţia avocatului poporului indicau că declaraţia în cauză este neconstituţională şi poate fi contestată în faţa instanţei de resort. Anterior, tot vineri, şeful executivului local catalan, Artur Mas, acuza guvernul de la Madrid că se va face vinovat de ‘ruperea oricărei căi de dialog’ dacă decide să depună recursul de neconstituţionalitate. El sublinia faptul că declaraţia în chestiune nu este o lege, iar o contestaţie la Curtea Constituţională ‘ar fi complet nelalocul ei’. La 23 ianuarie, legislativul regional catalan a adoptat în plen, cu voturile naţionaliştilor (CiU), ale radicalilor republicani (ERC) şi ale formaţiunii minoritare Iniciativa (ecologiştii catalani, n.r.) o declaraţie ce stipulează că poporul catalan este ‘subiect politic şi juridic suveran’. Convergenţă şi Uniune (CiU) şi Stânga Republicană Catalană (ERC) au trimis grupurilor parlamentare care susţin consultarea pentru autodeterminare (Partidul Socialiştilor, Iniţiativa şi Candidatura Unităţii Populare), propunerea de declarare a suveranităţii. Integral in Capital.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
