Revista Presei – 26 septembrie.„Dragoş Damian, Terapia Cluj: Principalul motiv pentru care România nu are producţie de medicamente este că şefii marilor fabrici au fost prea îngâmfaţi ca să stea la o masă să pună pe hârtie o strategie naţională pe care s-o prezinte Guvernului”
| 26/09/2024 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
“Dragoş Damian, Terapia Cluj: Principalul motiv pentru care România nu are producţie de medicamente este că şefii marilor fabrici au fost prea îngâmfaţi ca să stea la o masă să pună pe hârtie o strategie naţională pe care s-o prezinte Guvernului S-o spunem din capul locului, daca nu era pandemia nu mai exista industria farmaceutica in România. Se construiau probabil încă vreo 2-3 malluri pe locul fabricilor de medicamente existente, intenţiile de extindere sau de investiţii care au început după pandemie nu ar fi prins viaţă, facultăţile nu ar fi pregătit resursa umana pentru industria farmaceutica iar comerţul ar fi înflorit din importuri. 10% deficit de balanţă comerciala din medicamente ar fi devenit 15% in scurt timp. Desigur, nimeni nu vrea ca in România sa fie fabrici de medicamente astfel încât dependenta de importuri pentru nevoile primare ale unei tari – mâncare, chimie, energie si apărare – sa fie completa. Suntem praf la producţia de chimie si energie, avem dependenta completa de importuri la apărare, ce bine ar fi fost pentru importatori sa avem si dependenta completa de medicamente. Eram cu spatele la perete si cu mana întinsă cerşind la toţi. După pandemie, când se făceau propuneri ridicole sa fabricam de azi pe mâine vaccinuri si măşti si mânuşi si materiale sanitare, parcă-parcă autorităţile au fost mai destupate la minte, fără a avea însă o foaie de parcurs. Era la nivelul unor ministere o gândire de felul : ”ce bine ar fi sa avem fabrici de medicamente in tara”. Dar nimeni nu ştia de unde sa înceapă. …. A fost un prim moment pierdut pentru ca şefii de fabrici, prea narcisişti, prea incompetenţi si prea mulţumiţi de câştigurile făcute in pandemie, nu au exploatat momentul pentru a pregăti acţiuni strategice. Apoi a venit dusul rece al Uniunii Europene care si-a dat seama ca este la rândul ei victima discontinuităţilor de medicamente pentru ca, dependente de China si India, lanţurile de aprovizionare au devenit lungi, scumpe si nesigure. Ca urmare, guverne din tari precum Austria si Franţa, ca exemple, au primit de la fabricile locale planuri strategice clare si au alocat bani grei pentru investiţii industriale in antibiotice si paracetamol. Între timp Uniunea Europeana a lansat planuri de finanţare pentru reshoring-ul industriei si fabricarea de produse finite pe teritoriul uniunii – in plus este in pregătire si o schimbare legislativa radicala a modului in care este privita industria farmaceutica. Din nou, şefii de fabrici din ţară, prea mulţumiţi de valoarea lor, nu au stau jos ca sa pregătească un memorandum pentru ca Romania sa fie cuprinsa in noul plan al uniunii in ceea ce priveşte industria. Si, ultima frontiera a arogantei şefilor de fabrici. A trebuit sa vina Guvernul sa creeze un comitet interministerial pentru creşterea competitivităţii industriei farmaceutice – şefii de fabrici nu s-au putut trezi dimineaţa ca sa formuleze un plan de acţiune…..” Integral: https://www.zf.ro/
“Datornici: „pești mici” și „rechini”. Cine scapă prin plasa largă a fiscului Aproape 100.000 de persoane fizice au datorii mai mari decât toate companiile. Este o situație anormală pe care fiscul o tratează de ani de zile cu îngăduință. Iar politicienii mai adoptă o amnistie fiscală. …. Astfel, aproximativ 330.000 de companii, o treime din firme, au datorii către bugetele de stat, în timp ce 558.000 nu au debite. În ceea ce privește persoanele fizice, situația este la fel de surprinzătoare. Adică, 848.000 de oameni au datorii mai mari sau mai mici, mai noi sau mai vechi, la stat. În condițiile acestor cifre, cu atât de mulți datornici, companii sau persoane fizice, este greu de spus că fiscul este foarte atent la recuperarea datoriilor. Doar cei aproape 1,2 milioane de datornici și fiscul știu cum de au scăpat de poprirea conturilor și de executarea silită. Să adâncim, însă, unghiul din care privim situația persoanelor fizice cu datorii. Din cele 848.000, aproximativ 750.000 de persoane au datorii de sub 10.000 lei, adică, în total, aproximativ un miliard de lei. Desigur, cifrele nu sunt de neglijat, dar dacă privim totalul general de 39 miliarde de lei vom vedea că datoriile mici ale celor mulți nu sunt cea mai mare problemă a bugetului. Din miliardul de lei, aproximativ 400 milioane au o vechime mai mare de trei ani, ceea ce este important, pentru că datoriile care trec de trei-patru ani sunt tot mai greu de recuperat de stat. Dar, cei 750.000 de mici datornici cu un total de un miliard de lei sunt „peștii mici”. Este greu de înțeles motivul pentru care fiscul nu îi „culege” ușor, pentru că micii contribuabili sunt cel mai ușor de identificat și de executat fiscal. ….” Integral: https://www.rfi.fr/
“Sergiu Manea, BCR: Lanțul de aprovizionare pe mâncare este unul dintre cei mai mari generatori de deficit comercial .... El s-a referit și la diferențele mari de dezvoltare dintre regiunile țării, direcție în care avem foarte mult de îmbunătățit. „Asta e o a doua mare oportunitate pe care o avem, faptul că avem destul de multe Românii. Dacă am face un Gini score (indicator care măsoară inegalitatea- n.red) la nivelul regiunilor, România cred că ar sta destul de rău în Europa. București-Ilfov este de 6 ori mai bogat decât cel mai sărac județ din România. Iar dacă ne-am uita numai pe codurile de culoare, am vedea că sunt patru Românii!”, spune Manea. … „Nu investițiile în infrastructură vor rezolva această problemă. România cheltuiește enorm de mult în infrastructură. Suntem în zona de mijloc, ușor superioară a țărilor din Europa din punct de vedere al cheltuielilor în infrastructură. Marea problemă e calitatea lucrărilor, printre cele mai slabe din Europa. Dacă ne uităm la performanța logisticii, este în continuare slabă. Cum facem să ducem aceste fonduri în locuri care fac diferența?”, s-a întrebat retoric CEO-ul BCR. Noi avem aspirații foarte mari, dar facem foarte puțin în direcția lor, crede bancherul, care a amintit Educația ca segment în care nu stăm deloc bine. „Avem a doua cea mai scăzută alocare de resurse publice pentru educație din UE. Dacă ne uităm la ponderea celor cu studii superioare de 30-34 de ani, noi suntem puțin peste 20%. În Europa sunt la 40%, iar în Polonia la 49%. Human capital index din România e cel mai jos din Europa, gradul de inovare e cel mai jos din Europa”. România este undeva la mijlocul clasamentului UE la exporturile high-tech deși are un procent ridicat din forța de muncă angajată în sectoarele high-tech. Asta ne spune că nu avem produs, crede el. .…” Integral: https://hotnews.ro/
“Cheltuielile casnice au crescut. Cât consumă românii Cheltuielile casnice au crescut. În România, cheltuielile pentru bunuri de larg consum (FMCG) au înregistrat o creștere de 6,6% în prima jumătate a anului 2024 comparativ cu perioada similară din anul precedent. Cu toate acestea, volumul achizițiilor de către gospodării a rămas constant față de primele șase luni ale lui 2023, conform unui raport recent al Consumer Panel GfK România. ….Potrivit celor mai recente date din raportul „Behavior Change” lansat de Consumer Panel GfK, 85% dintre români sunt îngrijorați de posibilitatea unei creșteri ulterioare a prețurilor. Aproximativ 40% dintre gospodării se află în situația de „buget restrâns”, fiind nevoite să limiteze cheltuielile pentru bunuri de larg consum pentru a se adapta bugetului disponibil sau chiar să nu-și acopere toate nevoile curente. Un trend notabil observat este creșterea achizițiilor de produse aflate la promoție. Astfel, 23% din totalul achizițiilor FMCG (excluzând Fresh Food) în primele șase luni ale anului 2024 au fost efectuate „la ofertă”, cu aproape patru puncte procentuale mai mult comparativ cu perioada similară din anul trecut. ….Hypermarketurile continuă să aibă cel mai mare coș mediu de cumpărături, cu o cheltuială medie de aproape 90 de lei per vizită. Totodată, frecvența cumpărăturilor în magazinele de tip discount a depășit-o pe cea din supermarketuri în primele șase luni ale anului 2024. ….” Integral: https://financiarul.ro/
“De ce România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană …. De ce toate statele membre au reușit să reducă rata inflației, unele până la valori extrem de mici (sunt 11 țări care au o inflație mai mică de 2%), în timp ce România se află încă la o inflație anuală de peste 5%? Pentru a răspunde la întrebare trebuie să plecăm de la o comparație mai amănunțită între România și zona euro, pentru care există date statistice la îndemână. Să urmărim care este contribuția diferitelor categorii de produse și servicii în inflație. Astfel, în zona euro, cu o inflație de 2,2%, cea mai mare contribuție la creșterea prețurilor, cu 0,46%, o au produsele alimentare, alcoolul și produsele din tutun. În România, statistica nu oferă date agregate privind aceste trei tipuri de mărfuri, dar le putem privi separat. Adică, prețurile produselor alimentare au crescut cu 4,25%, pentru băuturile alcoolice creșterea a fost cu 6,87%, iar prețurile produselor din tutun au urcat cu 8,47%. Creșterile de prețuri la cele trei capitole sunt printre cele mai mari dintre toate produsele și serviciile, dar sunt influențate de nivelul accizei. Pentru produsele din tutun, mărirea accizei nu a respectat calendarul convenit între guvern și producători, în sensul că a crescut mai mult și mai repede, ceea ce s-a reflectat în prețul final. În zona euro, energia a contribuit la reducerea inflației. În România, evoluția a fost la fel cu cea din zona euro, în sensul că tarifele au scăzut cu 4,34%, în special pe seama ieftinirii gazelor naturale. Deci, atât în zona euro, cât și în România, tarifele energetice au ajutat rata inflației să scadă. Plafonarea este împotriva pieței liberalizate, dar a fost o componentă importantă pentru reducerea sau păstrarea tarifelor la consumatorii finali. Sectorul serviciilor a fost cel care a contribuit, în zona euro, cel mai mult la inflație, respectiv cu 1,88%. În România, tarifele serviciilor au crescut în august cu 8,60%, cele mai mari creșteri înregistrându-se la servicii poștale, 26,6%, și transportul aerian, 22,48%. Aceste comparații între România și zona euro, chiar dacă statistica locală nu oferă informații compatibile cu cele europene, ne arată că economia autohtonă a urmat aceleași tendințe cu cele din zona euro. Diferența vine din creșterile de prețuri mai mari din România la produse alimentare și servicii. În concluzie, inflația este mai mare în România decât în Uniunea Europeană, pentru că există un consum bazat pe importuri, de la cartofi și legume, până la zahăr sau săpun. De asemenea, pentru că productivitatea este mică în comparație cu media europeană, în timp ce salariile au urcat mai mult decât inflația. Tot o cauză a inflației vine și de la deficitul bugetar, pentru că aduce bani într-o piață cu importuri semnificative. De asemenea, rata dobânzii este un factor de care trebuie ținut cont. ….” Integral: https://www.rfi.fr/
“Cel mai puternic bancher de pe Wall Street spune că o „axă a răului” formată din 3 țări este cea mai mare amenințare pentru economia mondială .…„Situația geopolitică se înrăutățește, nu devine mai bună. Există o probabilitate de accidente în lanțul energetic. Doar Dumnezeu știe ce se va întâmpla dacă se implică țări. Avem mult război care se desfășoară acum”, a declarat Dimon, CEO-ul băncii JPMorgan Chase, într-un interviu acordat marți televiziunii CNBC. …. El a explicat că vede creșterea tensiunilor geopolitice drept cel mai mare semn de precauție de care investitorii ar trebui să țină cont și că aceasta eclipsează toate celelalte potențiale riscuri pentru economie. El a numit explicit războiul dintre Rusia și Ucraina ca fiind un motiv de îngrijorare. Noile sale comentarii vin după ce săptămâna trecută el a lansat un avertisment și mai sumbru cu privire la escaladarea tensiunilor geopolitice. „Cel mai important lucru care le eclipsează pe toate celelalte, care este cu adevărat important, mult mai important astăzi decât a fost probabil din 1945 încoace, este acest război din Ucraina, ceea ce se întâmplă în Israel și Orientul Mijlociu, relația Americii cu China și atacul în esență asupra statului de drept care a fost creat după al Doilea Război Mondial”, a avertizat Dimon la o conferință despre situația piețelor financiare. …. Dimon a subliniat în fața investitorilor și bancherilor că o „axă a răului” de țări amenință stabilitatea economică. „Este amenințarea șantajului nuclear. Iran, Coreea de Nord și Rusia cred că pot fi numite legitim o axă a răului. Ele lucrează în fiecare zi pentru a face situația mult mai rea pentru lumea occidentală și America”, a explicat șeful JPMorgan Chase. ….” Integral: https://hotnews.ro/
“Unde au ajuns/ la cine s-au dus 500 mil. dolari? Sever Mureşan, cofondatorul Băncii Dacia Felix, a murit, lăsând în urmă multe întrebări fără răspuns legate de unul dintre cele mai controversate falimente bancare din anii ’90, care a lăsat o datorie către BNR de jumătate de miliard de dolari care nu a mai fost recuperată niciodată …. Banca Dacia Felix a ajuns cea mai mare bancă privată înfiinţată după Revoluţie, dar s-a prăbuşit în câţiva ani, sub presiunea creditelor neperformante acumulate şi a evaporării zecilor şi sutelor de milioane de dolari. Înainte să înceapă problemele şi BNR să ceară falimentul, Banca Dacia Felix acumulase o datorie imensă către Banca Naţională, de peste 500 milioane de dolari, la care s-a adăugat şi o datorie de câteva zeci de milioane de dolari către CEC Bank. BNR finanţase Banca Dacia Felix, acoperind deficitul de lichiditate pe care îl avea banca din Cluj la finalul fiecărei zile în Sistemul Naţional de Decontare, pentru ca acest sistem, care asigură plăţile între bănci, să nu se prăbuşească şi să arunce în aer tot sistemul financiar al României.Dar întrebarea este dacă BNR a finanţat descoperitul de cont al băncii Dacia Felix la un capăt, la celălalt capăt unde s-au dus, la cine au ajuns toţi aceşti bani, care au fost daţi de către banca Dacia Felix în piaţă? …. Anchetele şi procesele care au început după prăbuşirea băncii Dacia Felix – în care au fost implicaţi printre alţii şi Sever Mureşan, Mircea Horia Hossu, un alt cofondator al băncii, şi Ioan Sima, preşedintele executiv al băncii, nu au dus nicăieri, răspunsurile la întrebările unde s-au dus banii au rămas fără răspunsuri, unii dintre ei au fost condamnaţi la închisoare, dar faptele s-au prescris, alţii au fugit din ţară (Mircea Horia Hossu), alţii au câştigat procesele, dar cel mai important lucru – banii, au dispărut. La vremea respectivă – 1996, 500 mil. dolari era o sumă imensă. Prăbuşirea Băncii Dacia Felix a fost extrem de controversată, mai ales prin prisma banilor care s-au dat prin credite noilor capitalişti care au apărut după 1990 şi care ulterior nu au mai fost găsiţi şi nu au mai fost recuperaţi. …..” Integral: https://www.zf.ro/
“Furnizorul de soluţii de energie verde Hexing demarează producţia de contoare inteligente în fabrica din Giarmata, lângă Timişoara, după o investiţie de peste 15 mil. lei, din care 4,7 mil. lei reprezintă ajutor de stat Hexing, jucător în furnizarea de soluţii energetice inteligente, listat la bursa din Shanghai, va demara oficial pe 10 octombrie producţia de contoare inteligente în fabrica din Giarmata, lângă Timişoara. Proiectul a presupus o investiţie de peste 15 milioane lei, din care 4,7 milioane lei provin din ajutor de stat, şi ar urma să contribuie la realizarea unei cifre de afaceri de 25 de milioane de euro pe an, pe fondul creşterii susţinute a cererii de contoare inteligente şi de soluţii de energie regenerabilă pe piaţa locală şi europeană. În paralel, Hexing îşi propune să crească numărul de angajaţi de la 46 în prezent, la peste 200 de specialişti în următorii doi ani. ….Hexing operează la nivel global, având o prezenţă puternică în peste 100 de ţări. Aceasta include pieţe din Asia, Africa, America de Sud, Europa şi Orientul Mijlociu şi peste 3.000 de angajati la nivel global. ….” Integral: https://www.zf.ro/
“Șomerul din Sectorul 5 care a văzut lumea fără să cheltuie un leu Se făcea că a fost odată ca niciodată un domn, aproape în vârstă, dar plin de energie. Fusese profesor la un liceu, era destul de înstărit, a devenit primar în oraşul său, după care şi-a dat seama că doreşte să viziteze lumea. Soţia, profesoară şi ea, avea acelaşi vis. Doar că erau oameni cumpătaţi şi calculaţi şi nu doreau să cheltuie din banii de bătrâneţe. S-au gândi, s-au răzgândit, până când într-o zi soţia a avut o idee: TREBUIE SĂ DEVII PREŞEDINTELE ROMÂNIEI …. De altfel, anul trecut, viitorul şomer a avut nu mai puţin de 34 de vizite în străinătate. Aproape 3 pe lună. Nu e rău, nu-i aşa? ….. E acelaşi domn viitor șomer care s a arătat public de mai puţine ori ca orice preşedinte şi a cărui soţie, doamna călătoare, s-a lipit de braţul soţului în toate deplasările, dar niciodată în acţiuni legate de ţară. A fost pandemie, au murit oameni, s-a făcut voluntariat, s-au făcut de toate, niciun semn de la doamna noastră până nu s-au reluat partidele de tenis la Roland Garros. Anul ăsta însă călătorul nostru a devenit stresat. Aș zice că pentru prima dată în zece ani, de când suntem vecini. Uşor, uşor s-a instalat panica, se termină viza de flotant şi au mai rămas ţări nevăzute. Şi omul nu întinereşte, nu îşi permite să piardă nici timpul, nici banii. Aşa că a început să se agite. A încercat întâi să îşi găsească un job pe la NATO. N a mers. A încercat apoi la Uniunea Europeană. S- visat comisar, un regat mai mare decât ăsta de aici din deal, plus multe deplasări. N-a mers nici asta. A încercat acum măcar parlamentar de România să se facă dar ce să vezi, pare că şi asta a devenit dificil. ….Şi atunci, atunci ce se va alege de călătorul nostru? De experienţa sa acumulată în atâta vreme. De costumele sale şi ale doamnei, de toată garderoba lor de călătorie, atât de bine pusă la punct, de planurile lor ambiţioase de tip Jules Verne. ….” Integral: https://b365.ro/
“Nutriţioniştii explică de ce să nu mâncăm parizer pe ziar: parizerul conţine deja ziar Veşti proaste pentru iubitorii celebrei specialităţi româneşti, parizer pe ziar! Marinela Buric, specialist în nutriţie la Institutul de Cercetări Hiperavansate „Mişu Mavrocordat” din Slobozia, trage un semnal de alarmă: parizerul pe ziar nu e o combinaţie tocmai fericită. Motivul e simplu: parizerul conţine deja cantităţi importante de ziar în compoziţie. „Pe măsură ce tot mai puţini oameni cumpără ziare să le citească, fabricile de parizer ajung să pună în parizer, uneori, chiar şi 70% ziar. Dacă îl mai şi mâncăm pe ziar, putem ingera la o singură masă chiar şi de trei ori doza zilnică recomandată de celuloză, tuş şi ştiri inventate”, explică nutriţionista. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro/
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Buna ziua .
Toată lumea sare pe Iohannis.
De ce nu au sărit când dovedea clar că e o nulitate , mincinos, nu se explică.
Realitatea :
Din ultima zi de președinte va avea asigurat:
– pensie normala de ex profesor.
– pensie specială de ex președinte. Eventual alta de fost primar.
– locuință gratis in București ( aia in care se baga milioane euro in renovări pentru a satisface pretențiile cuplului prezidențial.)
– serviciu paza SPP pe viață.
Deci de noi, voi nu mai poate tovarășul Iohannis.
Se va publica vreodată dosarul de cadre PCR a dansului ? Nu știm.
Sau poate apare și aici surpriza că a fost turnător ? Nici aici nu știm.
“Slăbiciunea letală a lui Klaus Iohannis
Klaus Iohannis nu a pierdut miercuri vreo casa prin decizia ÎCCJ. Ceea ce s-a întâmplat este terminarea unei îndelungi tergiversări în procesul de valorificare de către stat a deciziilor prin care Klaus Iohannis pierduse două case din Sibiu pentru că achiziția se bazase pe acte false…..De acum, ANAF poate cere întabularea în proprietatea statului a celor două case și poate începe demersurile pentru recuperarea chiriei încasată pentru ele de familia Iohannis, aproximativ 300.000 de euro…..Dar adevăratul test al puterii rămase lui Klaus Iohannis este ceea ce se va întâmpla în continuare, mai precis dacă ANAF va trece la acțiuni serioase pentru întabularea caselor și pentru recuperarea chiriei încasată fără drept…..Să ne aducem aminte cum în aceeași odisee a caselor, în care a existat și un dosar penal, dna Iohannis a fost audiată în mare secret, noaptea, iar cel care a rezolvat problema a ajuns, cu sau fără legătură cu acest imens serviciu, mai întâi procuror general interimar, apoi judecător CCR…..În declarația de avere a dlui Iohannis apare pe lângă cele, încă, șase case, deși două sunt pierdute, un singur cont bancar de 190.000 de lei. Adică o mică parte din ceea ar trebui să dea statului. Ar fi așadar obligat să vândă două case. De altfel, președintele însuși recunoștea că trei din cele șase case ale familiei au fost cumpărate cu banii proveniți din chiria pe care acum trebuie să o restituie…..”
https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/slabiciunea-letala-a-lui-klaus-iohannis
“…Dacă ceea ce s-a întâmplat la ÎCCJ are sau nu legătură cu finalul de mandat al lui Klaus Iohannis este într-adevăr o discuție. Putem considera că oricum tergiversarea a durat prea mult și nu mai putea să continue sau că pierderea puterii a făcut să se termine și tergiversarea…”
Oricare ar fi cazul dintre ipotezele mentionate, este clar ca justitia ÎCCJ functioneaza ca la satra.
“Rompetrol atacă la CCR suprataxa din energie
Rompetrol Rafinare, deținută de KazMunayGaz International, atacă la Curtea Constituțională a României suprataxa din energie stabilită în 2022. Este vorba despre contribuția de solidaritate. Practic, atunci Guvernul a decis impozitarea cu 60% a extra-profiturillor companiilor din sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cărbunelui şi rafinăriile, iar baza impozabilă este reprezentată de ceea ce depăşeşte cu peste 20% media profiturilor pe ultimii patru ani prin OUG 186/2022…”
https://hotnews.ro/rompetrol-ataca-la-ccr-suprataxa-din-energie-1799491
“BREAKING Guvernul Ciolacu s-a scutit singur prin OUG de obligația legală de a lua măsuri de austeritate după ce a dublat deficitul bugetar / Ordonanța, trecută fără dezbatere publică…”
https://www.g4media.ro/breaking-guvernul-ciolacu-s-a-scutit-singur-prin-oug-de-obligatia-legala-de-a-lua-masuri-de-austeritate-dupa-ce-a-dublat-deficitul-bugetar-ordonanta-trecuta-fara-dezbatere-publica.html
😆
A ajuns in Turcia mega platforma de extracție a gazului metan din Marea Neagră.
A călătorit 51 de zile. Din Singapore pina la clientul final . TURCIA.
https://www.money.it/mar-nero-non-sara-piu-stesso-arrivo-piattaforma-enorme-produzione-gas.
Pina in martie va începe extracția . Conform ministrului turc de resort, 6 milioane metri cubi. Care vor crește pina la 10 milioane metri cubi. Pe zi.
Cam așa e diferența între noi și restul lumii.
Alții vor începe anul următor extracția, noi vom continua sa ne milogim de OMV respectiv Rusia.