Revista Presei – 3 septembrie.„Și mai e și mult cinism, nu doar ipocrizie. se vorbește de creșterea punctului de pensie pentru pensionari cu adevărat în dificultate, dar de fapt creșterea acestui punct de pensie duce la creștere a tuturor pensiilor, inclusiv a pensiilor speciale. Și lucrurile astea nu sunt în regulă, nu sunt deloc în regulă.”
| 03/09/2024 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
“INS: În anul 2022, sistemul naţional al îngrijirilor de sănătate, în ansamblul său, a înregistrat cheltuieli curente de 80,56 miliarde, în creştere cu 4,7% faţă de anul 2021 …. Din perspectiva cheltuielilor curente după tipul serviciilor de sănătate, 43,3% (34,929 miliarde lei) au reprezentat cheltuieli pentru servicii curative şi de recuperare cu internare. Din perspectiva cheltuielilor curente după tipul de furnizori de servicii de sănătate, 45,1% (36,36 miliarde lei) au reprezentat cheltuieli pentru servicii furnizate în spitale. …. Din punct de vedere al surselor de finanţare ale sectorului sanitar, cea mai importantă sursă o reprezintă fondurile de securitate socială. În anul 2022, prin intermediul asigurărilor sociale, serviciile medicale au fost finanţate cu 49,199 miliarde lei (61,1% din cheltuielile curente pentru sănătate), în creştere cu 6,4% faţă de anul 2021. Plăţile directe ale populaţiei pentru servicii şi bunuri medicale au reprezentat 21,4% din cheltuielile curente pentru sănătate (17,258 miliarde lei), contribuţia directă a administraţiei publice, centrală şi locală, a reprezentat 16,7% din totalul cheltuielilor curente de sănătate (13,467 miliarde lei), iar contribuţia companiilor private de asigurări (sub forma indemnizaţiilor brute plătite asiguraţilor), instituţiilor fără scop lucrativ şi unităţilor economice care oferă servicii medicale angajaţilor au reprezentat cu 0,8% (638,7 milioane lei) din totalul cheltuielilor curente. …. Din perspectiva serviciilor medicale oferite populaţiei, în anul 2022, cele mai mari cheltuieli au fost înregistrate pentru serviciile curative, 43,758 miliarde lei (54,3%), reprezentând o creştere de 4,4% faţă de anul 2021. Dintre acestea, pentru servicii curative acordate pacienţilor internaţi (în regim de internare continuă sau de zi) s-au cheltuit 33,913 miliarde lei, pentru serviciile curative acordate în regim ambulatoriu 9,722 miliarde lei şi pentru servicii curative de îngrijire la domiciliu s-au cheltuit 123,3 milioane lei. Pentru medicamente şi bunuri medicale (medicamente prescrise sau neprescrise, dispozitive terapeutice, bunuri medicale durabile şi non-durabile) s-au cheltuit 20,598 miliarde lei, reprezentând 25,6% din totalul cheltuielilor curente şi o creştere de 6,3% faţă de anul 2021. ….” Integral: https://www.news.ro
“Slăbiciunile economice devin ocazii pentru promisiuni electorale: avem cei mai mulți cetățeni în risc de sărăcie. „Strategiile care au redus sărăcia- nesustenabile”, arată Banca Mondială În ultimii 8 ani România a reușit performanța de a fi pe ultima poziție în clasamentul european cu cea mai mare pondere a populației aflată în risc de sărăcie, după ce bulgarii au reușit să combată mai eficient mai eficient sărăcia, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică. În plin an electoral, această vulnerabilitate economică este exploatată de politicieni, care promit creșteri de pensii, salarii mai bune, deși un raport al unei organizații independente (Banca Mondială) atrage atenția că măsuri similare din trecut doar au agravat problema bugetară, iar strategiile care au făcut posibilă în trecut înregistrarea de progrese înspre reducerea sărăciei „sunt nesustenabile din punct de vedere structural”. …. Rata sărăciei din România rămâne cea mai ridicată din UE, depășind-o pe cea a unor țări cu venituri similare sau mai mici pe cap de locuitor — de exemplu Bulgaria, Croația, Ungaria și Polonia, arată un raport al Băncii Mondiale. Slaba guvernanță a României rămâne principala constrângere care stă în calea eficacității și a eficienței guvernului, mai notează autorii raportului. În plus, strategiile care au făcut posibilă în trecut înregistrarea de progrese înspre reducerea sărăciei sunt nesustenabile din punct de vedere structural. O mare parte din reducerea sărăciei înregistrată în anii de dinaintea pandemiei a rezultat din creșterea veniturilor din muncă și din pensii ca urmare a reformelor fiscale și a celor legate de salariul minim și de pensii. În zonele rurale, ratele naționale ale riscului de sărăcie sunt de aproape șase ori mai mari decât în orașe Mai exact, au scăzut cota unică a impozitului pe venitul persoanelor fizice (IVPF), contribuțiile la asigurările sociale și taxa pe valoarea adăugată (TVA), a fost extinsă acoperirea scutirii de IVPF, a crescut salariul minim și a fost restructurat sistemul de pensii, cu efectul combinat că multe gospodării au fost scoase din sărăcie. … Dacă în mediul urban serviciile de alimentare cu apă deservesc aproape 100% din populație, în mediul rural doar 39% și 15% din populație este racordată la sistemul de alimentare cu apă și, respectiv, la sistemul de canalizare. Pentru a elimina decalajul de învățare față de colegii lor din București-Ilfov, elevii din restul țării ar avea nevoie de peste doi ani de școlarizare suplimentară ….” Integral: https://hotnews.ro
“România a primit anul acesta de la UE 4,7 mld. euro din cele 14 mld. euro pe care le aşteaptă România a primit de la UE, în primele şapte luni din an, fonduri nerambursabile şi prin PNRR de 4,7 mld. euro – 33% din suma totală de 14,1 mld. euro pe care o aşteaptă (10,5 mld. euro din fonduri UE şi 3,6 mld. euro fonduri prin PNRR). România mai are de recuperat bani din Cadrul Financiar Multianual 2014 – 2020 şi estimează că va primi în acest an, de aici, 4,3 mld. euro (din care 670 mil. euro sunt pentru dezvoltarea rurală). A primit până în iulie 1,7 miliarde de euro. În ceea ce priveşte cadrul financiar multianual în exerciţiu (2021 – 2027) Finanţele au estimat intrarea a 6,1 mld. euro (din care 2 mld. euro sunt plăţi directe pentru agricultură). A primit, din aceşti bani, în primele şapte luni din an, 2,6 miliarde de euro, din care 1,7 mld. euro au însemnat plăţile directe în agricultură. Partea bună este că, odată aceste plăţi efectuate, Ministerul Agriculturii a cam terminat de dat subvenţii şi acum, dacă banii aşteptaţi (până la 6,1 mld. euro) vin, ei merg în fondurile structurale şi de coeziune. Dacă, pe fondurile structurale, lucrurile se mişcă mai bine ca în trecut (pe alocarea plăţilor directe în agricultură nu sunt probleme pentru că banii se împart şi gata), mecanismul PNRR merge greu. ….” Integral: https://www.zf.ro
“De unde mai vin banii la buget în afară de taxe. Statul aşteaptă venituri de 50 mld. lei în 2024 din amenzi, profitul companiilor de stat şi al BNR, închirieri sau vânzări de bunuri 54 mld. lei (peste 10 mld. euro) adică 10% din veniturile totale ale guvernului Marcel Ciolacu ar urma să fie încasările nefiscale ale statului în 2024. Veniturile nefiscale sunt încasările din profitul companiilor de stat şi al regiilor autonome sau al BNR, din închirieri sau vânzări de bunuri şi servicii, etc. La acestea se adaugă amenzile. Veniturile nefiscale ar ajunge în 2024 la o pondere de 10% din totalul veniturilor statului, dacă se continuă ritmul de la şapte luni din an ♦ În afară de taxe, contribuţii şi venituri din fonduri UE, guvernul are resursa, puţin observată în analize, a veniturilor nefiscale: amenzi, penalităţi, prestări de servicii, vânzări de bunuri sau profiturile obţinute de companiile de stat, de regiile autonome sau de BNR ♦ Toate acestea vor însuma peste 50 mld. lei la final de 2024, dacă ritmul de încasare de la şapte luni din an este păstrat. ….„Statul a fost principalul câştigător al crizei energetice”, spune Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România, asociaţia analiştilor financiari. Pe de altă parte, nevoia de investiţii a companiilor de stat, dacă profitul merge la buget sub formă de dividende, rămâne descoperită. Astfel, companiile se împrumută pentru investiţii şi, aşa cum remarcă Codirlaşu, este practic şi un artificiu pentru mascarea datoriei publice. ….” Integral: https://www.businessmagazin.ro
“Rectorul Universității București: Nu-i poți reduce pe pensionari la spectacolul acesta de-a mărit pensia. Politicienii, lipitori puse pe statul român …. Câteva din punctele importante ale interviului:
- A ieși la pensie poate însemna întâlnirea cu depresia. Nu te mai simți utili. Nu mai ai relațiile sociale de altădată. Nu ai cui să transferi experiența.
- ”Pensiile ar trebui plafonate ca la bulgari, pe măsura productivității economiei. În medie, pensionarii primesc mai mult decât își permite România. România cheltuiește cu 25% spre 30% decât strânge pentru pensii. Pensiile nu sunt în acord cu economia românească.”
- ”Uitați-vă la miniștri, membri în tot felul de foruri consultative, persoane care explică la televizor. Ei sunt pensionari sau care vor fi în curând pensionari. Câți manipulează având în minte propria lor pensie?
- Și mai e și mult cinism, nu doar ipocrizie. se vorbește de creșterea punctului de pensie pentru pensionari cu adevărat în dificultate, dar de fapt creșterea acestui punct de pensie duce la creștere a tuturor pensiilor, inclusiv a pensiilor speciale. Și lucrurile astea nu sunt în regulă, nu sunt deloc în regulă.”
…. România cheltuiește cu 25% spre 30% decât strânge pentru pensii. Pensiile nu sunt în acord cu economia românească. Și, mai este un detaliu crud, într-un fel: am făcut o obsesie pe pensia în bani. Sunt multe alte lucruri care pot fi făcute pentru pensionari. Cred că mulți pensionari ar fi foarte fericiți dacă, în loc să primească o majorare de pensie, ar primi compensații pentru medicamente, servicii medicale mai bune. Noi facem obsesie pe bani, ori banii nu acoperă nevoile reale ale unor categorii de pensionari. De aceea și spun este o cruzime aici față de pensionari. Nu-i poți reduce la spectacolul acesta ”de-a mărit pensia”. ….” Integral: https://hotnews.ro
“Dragoş Damian, Terapia Cluj: Fii CEO Generaţie Z, Gen Z, Zoomer, oricum îţi spui, pune mâna pe smart-device şi scrie politicienilor: Treziţi-vă, sistemele de pensii şi sănătate sunt defecte, nu mai pot continua aşa, faceţi ceva! Excepţii, scutiri, facilitaţi, derogări, restanţe, reeşalonări, anulări, amnistii şi multe alte şiretlicuri creative. Desigur, nici nu mai pomenim de munca la negru, de nestăpânit. De aceea sunt defecte sistemele publice de pensii şi de sănătate, nu numai pentru că nu ar ajunge banii – dar nimeni nu are curajul să iasă la o dezbatere serioasă legată de aceste probleme. Marile scandaluri din ultima vreme (şi nu numai de la noi), cu iz electoral sau nu, sunt legate de modul în care funcţionează sistemul de asigurări sociale şi sistemul de asigurări sociale de sănătate – pe scurt, pensiile şi sănătatea. Asta în condiţiile în care, sau tocmai pentru că, 3 luni pe ani lucrăm pentru fondul de pensii iar 1,2 luni pe an lucrăm pentru fondul de sănătate. 78 de zile dintr-o medie anuală de 225 lucrăm pentru pensii şi sănătate. Haideţi să facem calcule simple. La un salariu lunar brut mediu estimat de 7.567 de lei pentru 2024 (calculat prin lege pentru aprobarea bugetului de pensii) se plătesc anual peste 22.700 de lei pentru pensii şi peste 9.000 de lei pentru sănătate. Daca luăm salariul mediu brut real din mai 2024, care a ajuns la 8.355 de lei (a crescut cu 12,7% faţă de 2023 şi noi tot ne miram de scumpiri….), din el se plătesc anual peste 25.000 de lei pentru pensii şi peste 10.000 de lei pentru sănătate. Sume importante. În fine, trăgând linie, 35% din timpul muncit de noi, 8 ore pe zi sau cât ne lasă sau obligă contractul individual de muncă sau cel de servicii sau SRL-ul sau PFA-ul sau cum o fi organizată firma, o facem în folosul sistemului de pensii şi sistemului de sănătate. Asta presupunând că muncim undeva unde nu se face evaziune fiscală sau muncă la negru. Degeaba însă sunt vărsaţi lunar aceşti bani la cele două sisteme, degeaba urmăm principii nobile de solidaritate şi contributivitate inter-generaţională, degeaba dăm statului 35% din munca noastră anuală, degeaba se strâng an de an din contribuţii peste 200 de miliarde de lei în cele două puşculiţe, dacă ambele sisteme, cel de pensii şi cel de sănătate, sunt ciuruite de excepţii, scutiri, facilitaţi, derogări, restanţe, reeşalonări, anulări, amnistii şi multe alte şiretlicuri creative. Aşa cum spuneam, nici nu mai pomenim de munca la negru, de nestăpânit. .…” Integral: https://www.zf.ro
“Cui mulțumește România de masă? Carne, lapte, ouă- mulțumim, Ungaria! Cereale, patiserie- mulțumim, Polonia! Legume, fructe, cafea – mulțumim, Bulgaria! …. Printre ţările cele mai importante în raport cu ponderea volumului importurilor din aceste state sunt Ungaria şi Polonia și mai nou, Bulgaria. Carne, lapte, ouă- mulțumim de masă, Ungaria! În schimburile comerciale cu Polonia, 22 de categorii de produse au avut la nivelul acestei perioade un volum al importurilor mai mare decât al exporturilor. În ambele situaţii se remarcă un grad mare de concentrare a deficitului la aceste produse către un număr redus de categorii de produse agroalimentare. Astfel, în cazul Ungariei, un număr de trei categorii de produse au acumulat mai mult de 50% din deficitul total înregistrat de cele 20 de categorii de produse. Acestea sunt: “Carne şi organe comestibile” (cod 2) cu un deficit de peste 1,64 miliarde de euro (20,7% din deficitul celor 20 de categorii de produse), „Reziduuri şi deşeuri alimentare, alimente şi preparate pentru animale” (cod 23) cu un deficit de peste 1,33 miliarde de euro (16,8%), şi “Lapte şi produse lactate, şi ouă de pasăre” (cod 04), cu un deficit de peste 1,67 miliarde de euro (14,7%). …. Cereale, patiserie, carne- mulțumim de masă, Polonia! În cazul Poloniei, primele trei categorii de produse la care s-a acumulat cea mai mare pondere a deficitului sunt: „Preparate pe bază de cereale şi produse de patiserie” (cod 19) cu un deficit de peste 725 de milioane de euro (14,2% din ponderea celor 22 de produse care au contribuit negativ la balanţa comercială din această perioadă), „Lapte şi produse lactate, ouă de pasăre” (cod 4) cu acelaşi deficit de peste 725 de milioane de euro (14,2%) şi „Carne şi organe comestibile” (cod 2) cu un deficit de circa 540 de milioane de euro (10,6%). Atât în cazul Poloniei, cât şi al Ungariei, trebuie subliniat numărul mare al categoriilor de produse agroalimentare la care noi înregistrăm deficite, precum şi faptul că un număr redus de categorii de produse, din rândul produselor prelucrate şi care intră în consumul populaţiei, acumulează deficite foarte mari Legume, fructe, cafea, pește, mulțumim de masă, Bulgaria! ….” Integral: https://hotnews.ro
“Analiza de luni. Proasta administrare a celor şase primari de sector supraaglomerează rând pe rând fiecare şcoală din Bucureşti. Decontul este la profesori, părinţi şi elevi În ultimii cinci ani, numărul de clase pregătitoare din şcolile din Bucureşti a crescut cu 30% ♦ Generatiile care intră acum la clasa pregătitoare, copii născuţi în 2017 în mare parte, vin pe un vârf al natalităţii în Bucureşti, vârf pe care primarii în funcţie îl ştiau încă din 2017 şi nu au pregătit nicio soluţie pentru el ♦ Atunci când creşti într-un an de la trei la şase clase pregătitoare pe aceeaşi infrastructură şcolară, soluţia este să împingi clasele de gimnaziu, toate sau unele dintre ele, la şcoala în mai multe schimburi ♦ Când numărul de clase pregătitoare creşte cu 30%, iar în multe şcoli ai dublare de la an la an, când nu ai mai construit nimic şi sălile vechi de clasă devin insuficiente, singura explicaţie este un management defectuos. Cine răspunde? În teorie, primarul. În practică, nimeni. Primarii sunt cei care administrează clădirile şcolilor. Ei sunt cei care ar trebui să adapteze dezvoltarea urbană la infrastructura şcolară. Avizez 10 blocuri? Asta îmi va genera atâţia elevi în plus în acea zonă. Am săli de clasă pentru ei? Am profesori suficienţi? Cum mă pregătesc să integrez dezvoltarea urbană pe care am avizat-o cu nevoia familiilor care se mută acolo? Pentru primarii din Bucureşti astfel de întrebări nu-şi fac loc pe lista de priorităţi. Avizează blocuri, sute de locuinţe, trimit către şcoli în fiecare an zeci de adrese noi, pentru că oraşul se dezvoltă, sectorul se dezvoltă, pe orice parcelă de teren liber apare un bloc. Şcolile încep procesul de înscriere la clasa pregătitoare, îşi fac planul bazându-se pe ceea ce ştiau din anii trecuţi. Dar planul lor nu mai bate cu realitatea din teren. ZF a identificat mai multe şcoli din Bucureşti, în toate sectoarele, care au trecut în planul de şcolarizare două sau trei clase pregătitoare şi s-au trezit cu un număr dublu de clase. Un număr de 34 de şcoli din Bucureşti şi-au dublat numărul de clase pregătitoare în cinci ani, spune Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB). …. Sectorul 3 s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani, cu multe apartamente noi construite pe o suprafaţă aproape cât un nou cartier. De altfel, 10 dintre cele 34 de şcoli care şi-au dublat numărul de clase pregătitoare în ultimii cinci ani sunt în sectorul 3. Al doilea sector în clasamentul după acest criteriu este sectorul 6, cu şase şcoli cu dublul claselor pregătitoare în 2024 – 2025 faţă de 2019 – 2020. ….” Integral: https://www.zf.ro
“De ce mașinile pe hidrogen lipsesc de pe șosele, deși unii le considerau promițătoare …. De ce păreau așa de atractive pentru viitor aceste mașini? Un automobil pe hidrogen cu pilă de combustie reprezintă o alternativă promițătoare la vehiculele cu motoare cu ardere internă, deoarece produce energie electrică direct din hidrogen și oxigen din aer, fără a emite gaze cu efect de seră. Singurul produs de reacție este apa. Hidrogenul a fost numit de cei care-l susțin ca fiind „the clean fuel of the future” (combustibilul curat al viitorului). Sunt denumite FCEV (fuel cell electric vehicle), dar nu aceste modele sunt lansate în doar câteva țări și, chiar dacă ar fi în mai multe nu ar conta, fiindcă nu există aproape deloc stații de alimentare. Spre exemplu, în iunie 2024 în Regatul Unit existau doar TREI stații de alimentare cu hidrogen. Aici puteți vedea o hartă a stațiilor de alimentare cu hidrogen în Europa. Marile avantaje nu țin doar de faptul că aceste mașini au zero emisii, ci și de faptul că autonomia este mare, comparabilă cu cea a unui automobil cu motor cu ardere internă. Față de mașinile electrice, autonomia mult mai mare este un avantaj, iar altul ține de alimentarea rapidă, fiindcă umplerea rezervorului cu hidrogen durează 4-5 minute. Sunt mașini agile, fiindcă ajung de la 0, la 100 km/h în 9 secunde. Cei mai optimiști fani ai mașinilor pe hidrogen spun că, dacă producția va crește, aceste mașini vor ajunge spre 2030 să aibă prețuri de vânzare similare cu mașinile electrice (EV). Unii consideră că mașinile cu hidrogen sunt mai eficiente decât acela cu alte grupuri motopropulsoare. Există modele cu hidrogen ce promit peste 600 km autonomie. Mașinile pe hidrogen reprezintă o nișă și trebuie clarificat un lucru despre ele: NU sunt mașini „care merg cu apă”, chiar dacă apa are un rol esențial în funcționarea lor. În 2023, s-au vândut în lume sub 15.000 de mașini pe hidrogen, cu 30% mai puține decât în 2022! ….. Datele citate de hydrogen-central.com indică faptul că două modele sunt de bază: Hyundai Nexo și Toyota Mirai. Nu există stații de alimentare cu hidrogen în România, iar cele mai apropiate sunt în Ungaria, Austria și Polonia, ….Pe 10 iulie, o scrisoare semnată de 120 de cercetători, ingineri și profesori cerea organizatorilor JO de Vară să NU mai promoveze modelul Mirai ca fiind o mașină „verde”, motivând că nu este deloc ecologică, dat fiind că 96% din hidrogenul produs la nivel mondial derivă din combustibili fosili, cum ar fi gazul metan. Se spunea că Mirai nu este un vehicul „net-zero” și că ar fi fost mult mai bine ca Toyota să NU aducă mașini pe hidrogen, ci unele 100% electrice (clasicele EV-uri). …..” Integral: https://hotnews.ro
“O, nu, ce ghinion! Vamaiot, luat de inundaţie de la terasă fix când venea nota …. „A fost fulgerător”, spune Geani, unul din comesenii bărbatului luat de ape. „Nici nu atinsese masa nota de plată că s-a stârnit un val imens, un fel de tsunami, iar Vasilică alerga pe scările terasei în jos, către plajă, urlând că îl ia apa. Mă întreb dacă o să-l mai vedem vreodată.” Printr-o coincidenţă bizară, aceeaşi inundaţie care l-a răpit pe Vasilică l-a adus în Vama Veche pe geamănul său identic, George, care a fost găsit jumătate de oră mai târziu la pensiunea unde era cazat grupul de prieteni. În prezent, George susţine că e mahmur din motive complet independente şi a lăsat de înţeles că nu va plăti datoriile fratelui său. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“Laura Codruța Kovesi: Nu există nicio țară curată de corupție. Corupția există peste tot….”
https://spotmedia.ro/stiri/eveniment/laura-codruta-kovesi-nu-exista-nicio-tara-curata-de-coruptie-coruptia-exista-peste-tot
Cleptocratie de tara dementa
https://www.g4media.ro/breaking-cresterile-masive-de-salarii-ale-judecatorilor-si-procurorilor-vor-fi-platite-esalonat-pana-in-2029-dupa-ce-magistratii-si-au-marit-singuri-salariile-cu-25-proiect-de-ordonanta-de-urgenta.html
De fiecare data cand le cresc salariile , li se indexeaza si pensiile. 🙂
Buna ziua
In care tara din lume reușesc magistrații să își mărească singuri salariile ?
In afara de Romania multirateral jefuită ?
Întreb că oriunde, valoarea salariilor se stabilește ori prin legi de salarizare bugetară , ori prin tratativă directă sindicat – guvern.
Unde oricare mărire de salariu trebuie să aibă acoperire financiara. Adică : de unde luam banii suplimentari necesari ?
Să vezi că după majorări unilaterale vine ministerul și cere majorări de fonduri bugetare, e posibil doar in Romania “lucrului bine făcut”.
Unde inclusiv bugetele de stat sunt prost calculate.
Nu contează. Un moft.
Vin votate și promulgate fara probleme.
Împrumuturile salvatoare vin pe banda rulanta .