Revista Presei – 21 octombrie.”191 de prosumatori sunt racordați zilnic / Companiile din energie spun că nu pot dezvolta rețeaua din cauza restricțiilor impuse de autorități: “Racordarea gratuită este o prostie. Nimic nu e gratis””
| 21/10/2023 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de sambata, 21 octombrie! Vremea se va încălzi semnificativ și va deveni deosebit de caldă pentru ultima decadă a lunii octombrie în Capitală în weekend, în timp ce în vestul României vântul va sufla cu putere, cu viteze care vor atinge 60 km/h. Vântul va avea intensificări în Banat, Crișana și în sud-vestul Transilvaniei, cu viteze în general de 55… 60 km/h, pana-duminică, ora 10.00. În Carpații Occidentali și în vestul Carpaților Meridionali, la altitudini de peste 1.700 m, vor fi rafale de 80…90 km/h, iar pe arii restrânse, trecător vor fi intensificări ale vântului și în restul teritoriului.. Bucuresti: 30/13 gr.C.
“Medicul Mihai Craiu: Orice răceală banală a unui preșcolar va produce în medie 10 zile de tuse, iar unii vor tuși chiar și după 20 de zile. Doctoriile sunt inutile și uneori dăunătoare / Înarmați-vă cu răbdare …. Mihai Craiu menționează că multe din medicamentele folosite pentru răceală și tuse la adult sunt nerecomandate copiilor sau chiar interzise (unele dintre ele). Medicamentele care nu trebuie folosite acasă pentru preșcolari, fără supraveghere medicală continuă: 1. Antitusive – dextrometorfan, codeină 2. Expectorante – guaiafezină 3. Descongestionante nazale – pseudoefedrină, fenilefrină 4. Antihistaminice – bromfeniramin, clorfeniramin, difenhidramină „Practic – planul în fața copilului mic, preșcolar, cu tuse acută este simplu… Deși pare atât de enervantă, tusea trebuie tratată cu calm. Sunt indicate doar cu lichide multe (ceai cald cu miere, supă clară de pui, compot… de exemplu), desfundat bine nasul (spray cu apă de mare sau lavaj) și … RĂBDARE. ….” Integral: https://www.g4media.ro
“De ce ar trebui să fie reformele din sectorul public miezul dezbaterii din această toamnă? Sectorul public are nevoie de reforme. Este o afirmație cu care toată lumea este în principiu de acord și care, în ultimele săptămâni, a fost pusă în discuție. Guvernul a anunțat măsuri pentru eficientizarea administrației și a cheltuielilor statului, concomitent cu un pachet fiscal pentru majorarea veniturilor. În timp ce prevederile legislative privind taxarea au stârnit mare emoție, așa cum era și de așteptat, eventuala reformă a administrației a fost privită ca un artificiu de comunicare, menit să îndulcească pilula amară a creșterii impozitării. Ambele pachete de măsuri au fost justificate de deficitul bugetar excesiv care ar conduce la o potențială pierdere a fondurilor europene. ….. Numai că în spațiul public toate dezbaterile s-au învârtit în jurul deficitului bugetar și a măririi taxelor care sunt practic doar consecințele lipsei de schimbări profunde din domenii cheie ale administrației și serviciilor publice. Iar pe noi, mediu de afaceri și societate în ansamblu, ar trebui să ne preocupe aceste reforme care contribuie la competitivitatea mediului economic și la creșterea calității vieții. Și astfel ajungem la miezul real al discuției: reformele pe care ar trebui statul să le realizeze în administrație, salarizare, pensii, sănătate sau educație. Toate domeniile în care sectorul public este dominant au rămas în urmă și nu pentru că reformele au lipsit. Din contră, au fost zeci de inițiative care în mare măsură au eșuat, nefiind susținute de o voință politică reală: fie pentru că au fost făcute în mandate prea scurte, fie nu au fost supuse unor consultări cu toate părțile interesate ca să capete tracțiune sau nu au fost temeinic construite. Până la urmă reformele merg înainte în măsura în care există voința și capacitatea de a folosi resursele și mecanismele politice. Gradul în care ele reușesc reflectă priorităţile politice care necesită consecvență și coerență pe termen lung, iar acest lucru nu vine fără unele ”sacrificii” ale administrației dificil de acceptat și de pus în practică. …. Mai mult, reforma administrativă ar degreva bugetul de stat de cheltuieli semnificative. De exemplu, foarte multe unități administrative nu reușesc să plătească din veniturile proprii nici măcar salariile – un sfert din primăriile rurale s-au găsit în această situație 2022. Există în jur de 3.000 de unități administrativ-teritoriale și cam 1.000 au sub 1.500 de locuitori. De aici a apărut ideea comasării unor funcții și servicii care ar diminua aparatul administrativ și cheltuielile care nu înseamnă doar salarii, ci și alte fonduri pentru funcționare. Peste 1,2 milioane de angajați se află în sistemul public, iar România este pe primul loc în Uniunea Europeană la ponderea cheltuielilor salariale în total, cu circa 30%, în timp ce media statelor membre este de 23%. Cheltuielile cu personalul din sectorul public au crescut cu peste 60% din 2017 până în 2022, la peste 22,8 miliarde euro. O altă cheltuială foarte mare, aflată pe un trend ascendent inclusiv ca urmare a îmbătrânirii populației, este cea cu asistența socială. Pensiile și salariile înseamnă peste 70% din veniturile totale ale bugetului și circa 90% din veniturile colectate din taxe și impozite. Cu alte cuvinte, deficitul bugetar este generat de aceste cheltuieli, iar investițiile publice devin cvasi imposibil de realizat din resurse bugetare ceea ce reconfirmă faptul că România are nevoie ca de aer de banii europeni din bugetul multianual sau din PNRR. În același timp se pune problema eficienței cu care se cheltuiesc banii publici. De exemplu, între 2015-2022, cheltuielile din sănătate au crescut cu 143%, de la 28 de miliarde la 68 de miliarde de lei. Cu toate acestea investițiile semnificative nu s-au făcut, iar România și-a asumat prin PNRR să bugeteze o alocare multi-anuală pentru infrastructura din sănătate. În educație cheltuielile au reprezentat 3,7% din PIB în 2021, cel mai scăzut nivel dintre toate țările din Uniunea Europeană unde media a fost de 4,8%, ceea ce explică măcar parțial rezultatele foarte slabe ale elevilor la testele PISA…..” Integral: https://economie.hotnews.ro
“Drama multor oraşe din România şi de ce locuitorii lor cred că ţara şi economia merg într-o direcţie greşită, că democraţia şi capitalismul nu le-a adus nimic: centrul oraşelor cade peste ei, indicând o sărăcie implacabilă, dar în schimb antreprenorii locali sunt prosperi .… Ce m-a frapat este faptul că oamenii de afaceri, antreprenorii de la nivel local nu prea cred că economia a crescut, deşi au cel mai bun exemplu – că businessul lor a crescut. Economia României s-a dublat în ultimul deceniu iar PIB-ul, care exprimă valoarea adăugată de către companii într-un an, a crescut de la 140 de miliarde de euro în 2014 la 280 de miliarde de euro în 2022 şi va încheia acest an cu 320 de miliarde de euro. Ei privesc datele statistice cu neîncredere, cu circumspecţie, deşi ei au contribuit, prin businessul lor, prin ceea ce au realizat şi realizează zi de zi în activitatea lor economică, la această creştere a PIB-ului. Dacă ei văd aşa, atunci cum privesc locuitorii oraşului/judeţului, angajaţii lor, evoluţia economiei? Iar aici ajung la ideea acestui articol: nu cred că Aradul este din punct de vedere economic un oraş sărac şi un judeţ sărac, cu antreprenori săraci, ci dimpotrivă, dar în schimb centrul Aradului, cel pe care îl vezi cu ochiul liber, emblema unei întregi zone, cade efectiv peste tine, la propriu şi la figurat. Centrul Aradului este foarte mult rămas în urmă, sunt clădiri care rivalizează cu clădirile bombardate din Ucraina, iar în magazinele din centru poţi oricând să filmezi o secvenţă de film care să amintească de perioada comunistă (Demult nu am mai văzut un magazin de feronerie). Pentru că centrul oraşului este cum este, locuitorii, cei care trăiesc acolo, cred că nu s-a schimbat nimic în ultimele decenii, cred că acest capitalism nu a adus nimic bun ci dimpotrivă, doar i-a îmbogăţit pe unii, iar pe cei mai mulţi i-a trimis în sărăcie. Copiii au plecat din oraş fie în Timişoara, fie în Cluj, fie în Ungaria, fie în lumea occidentală, iar populaţia pe care o întâlneşti în centru îmbătrâneşte an de an. …. La nivelul şcolilor, Aradul înregistrează o scădere de 10%, ajungând la 158 de şcoli, faţă de 240 de şcoli în Timiş, care o scădere de 6%, şi 206 şcoli în Bihor, care are o creştere de 0,5%. Salariul mediu a fost în ianuarie 2023 de 3.668 de lei net în Arad, faţă de 4.613 lei în Timiş şi 3.373 de lei în Bihor. Iaşiul a reuşit să reînvie din punct de vedere economic pentru că Iulian Dascălu a făcut complexul Palace în centrul oraşului, ceea ce a atras după sine construcţia de clădiri de birouri şi a temperat exodul tinerilor în afara ţării. Pentru că a avut mall şi clădiri de birouri, Iaşiul a reuşit să atragă investiţii străine care să folosească aceste clădiri de birouri, acolo unde valoarea adăugată şi salariile sunt mai mari. La fel s-a întâmplat şi în Timişoara, ca să nu mai vorbim de Cluj. …Exemplul Aradului, unde infrastructura internă cade peste tine, se regăseşte în foarte multe oraşe din România. În schimb, la nivel local, antreprenorii sunt cu mult peste starea oraşului. ….” Integral: https://www.zf.ro.
“De ce nu muncesc românii România are o problemă cu populația care nici nu muncește, nici nu învață. Unii dintre români lucrează cîteva luni în state din Europa occidentală, alții muncesc cu ziua „la negru” sau trăiesc din ajutoare sociale. Numărul angajaților cu contract de muncă, deși în creștere, rămâne scăzut. …. În ultimii ani, raportul numeric dintre angajați și pensionari s-a îmbunătățit. În sensul că numărul pensionarilor a scăzut la aproximativ cinci milioane de persoane, pentru că, pe de o parte, a crescut numărul salariaților cu vârste cuprinse între 55 și 64 de ani și, pe de altă parte, a crescut numărul deceselor persoanelor în vârstă. În același timp, numărul de salariați a ajuns la 6,5 milioane de persoane, din care cu normă întreagă sunt 5,1 milioane. Deci, numărul de angajați cu normă întreagă este practic egal cu cel al pensionarilor. Cea mai îngrijorătoare tendință este, însă, evoluția populației inactive. Doar în ultimii doi ani, numărul persoanelor inactive a crescut cu aproximativ 400.000, iar România se află, la acest capitol, pe locul al doilea în Uniunea Europeană, după Italia. Statistic, în categoria populației inactive sunt incluse mai multe categorii, precum copii, studenți, pensionari, dar și persoane cu vârste între 15 și 64 de ani care nu muncesc și nici nu urmează cursurile unei instituții de învățământ. În total, în România, statistica numără aproximativ 7,7 milioane de persoane inactive (care nici nu muncesc, nici nu învață), dar, desigur, pensionarii, elevii și studenții nu ne așteptăm să fie cuprinși în piața muncii. Sunt, însă, aproximativ 1,4 milioane de români care nu muncesc. De ce? Cu siguranță, există mai multe răspunsuri. Unii dintre cei aflați în afara pieței muncii fac un fel de navetă între Europa și România. În sensul că lucrează între șase și nouă luni într-o economie occidentală după care se întorc în România pentru o perioadă fără se se angajeze. Din acest punct de vedere, ei intră în rândurile populației inactive. O altă categorie este formată de cei care trăiesc din ajutoare sociale. Cu nivele de pregătire educațională și profesională reduse, aceștia se află la limita accesului pe piața muncii, în sensul că dacă s-ar angaja ar încasa doar salariul minim, care ar fi un venit apropiat de ajutoarele sociale pe care le primesc de la stat. De aceea, cei mai mulți preferă să se limiteze la veniturile obținute din ajutoarele plătite de stat. Există și o categorie aparte, care lucrează în economie sau agricultură, dar fără contract de muncă. ….” Integral: https://www.rfi.ro
“191 de prosumatori sunt racordați zilnic / Companiile din energie spun că nu pot dezvolta rețeaua din cauza restricțiilor impuse de autorități: “Racordarea gratuită este o prostie. Nimic nu e gratis” Distribuitorii racordează în medie un număr de 191 de prosumatori pe zi. Însă nu pot dezvolta rețeaua pentru a prelua mai mulți, întrucât planurile lor de investiții au fost aprobate de ANRE și nu pot fi modificate. În plus, racordările gratuite promise în trecut de autorități dau peste cap toate planurile companiilor. …. “Dacă vedem o încurajare pe zona de prosumatori, să fim lăsați în planurile de investiții să stabilim ce avem de făcut. În planificarea investițiilor, stabilită de ANRE, conform metodologiei existente, să știți că există foarte multe restricții. Nu ar fi o problemă dacă aceste planuri ar fi integrate cu cele din zona de producție a energiei”, a mai spus Dărăban. “Și ei au întrebări legate de racordare și cum funcționează, există foarte multe interpretări. Aud de multe ori că “eu am pus în sistem”. Păi nu prea poți să pui în sistem așa cum vrei tu, necontrolat, ca la magazin, să pui în pungă cât vrei. Există niște standarde ale sistemului. De exemplu când este exces într-un anumit moment, prosumatorii sunt întrerupți de către sistem”, a adăugat Daraban. Ea a amintit că regulamentul de racordare la rețea a fost modificat de 17 ori în ultimii doi ani. “S-a introdus acest concept fals de racordare gratuită, care este total păgubos. Este un concept care a pus activitatea de distribuție la mare încercare pentru o perioadă de timp. Primul venit, primul servit, fără niciun calcul. Să ne înțelegem: nu există gratis. Dacă racordăm pe cineva gratis, costul respectiv se socializează și se împarte ulterior către toți clienții. ….” Integral: https://economie.hotnews.ro
:format(webp):quality(80)/wp-content/uploads/2023/10/lng-1-scaled.jpg?resize=176%2C99&ssl=1)
“GNL și reactoare nucleare modulare. Cum își apără SUA interesele energetice în Europa După gazul rusesc, GNL american și reactoare nucleare modulabile. Europa, terenul de luptă al intereselor energetice ale SUA.„Nu trebuie irosită niciodată o criză bună”. Această expresie celebră, atribuită lui Winston Churchill, rezumă probabil cel mai bine răspunsul oportunist al Statelor Unite ale Americii la criza energetică care afectează Europa de doi ani încoace. De la GNL, la SMR Cifrele vorbesc de la sine: anul trecut, Statele Unite au devenit primul exportator mondial de gaz natural lichefiat (GNL), compensând cu mult deficitul provocat de Rusia, ale cărei exporturi de gaz către Europa s-au prăbușit ca urmare a sancțiunilor economice impuse Moscovei în urma războiului declanșat de Vladimir Putin în Ucraina. În același timp, Europa a devenit, de asemenea, principala destinație pentru exporturile de GNL din SUA, reprezentând 64% din total în 2022, potrivit Agenției americane pentru informații energetice, față de 23% în anul precedent. În prezent, SUA încearcă să repete acest succes în domeniul energiei nucleare, făcând presiuni pentru ca reactoarele modulare mici (SMR) fabricate în SUA să fie livrate în Europa de Est, potrivit Euractiv. Nu există încă nici un SMR operațional în lume, dar tehnologia este considerată promițătoare și este inclusă în regulamentul Comisiei Europene pentru o industrie „cu zero emisii nete”, prezentat în luna martie a acestui an. …Dar SUA sunt mai rapide și mai hotărâte decât UE atunci când vine vorba de comercializarea SMR-urilor către potențialii cumpărători din Europa de Est. În cadrul unui summit desfășurat luna trecută la București, secretarul de stat adjunct al SUA, Geoffrey Pyatt, a lăudat meritele „alianței civile cu România din domeniul nuclear”, subliniind planurile de a construi un mic reactor modular în țara noastră, până în 2029. …..Proiectele SMR din Cehia și România fac parte dintr-un plan mai amplu al SUA, denumit „Proiectul Phoenix”. Scopul este de a înlocui centralele electrice poluante, pe bază de cărbune, din Europa Centrală și de Est cu SMR-uri construite în SUA. ….” Integral: https://www.fanatik.ro
“Partea III – Turcia un hub energetic al autocrațiilor oligarhice Recep Erdogan își dorește să schimbe paradigma: Marea Neagră să nu mai fie „un lac rusesc” și să devină un „lac turcesc”, folosindu-se inclusiv de poziția geostrategică prin care controlează strâmtorile de intrare – ieșire din Marea Neagră. Norocul său este că Ucraina a reușit inimaginabilul: a mutat toate navele de război rusești pe coasta caucaziano – abhază. Dorința sa este genul de țintă tipică a unui autocrat în momente de criză. …. La o analiză sumară putem spune că aproape tot ce și-a propus i-a reușit, câstigând influență regională printr-un joc „dublu”, Turcia fiind o țară NATO, aplicând sancțiuni asupra Federației Ruse în funcție de propriile interese. Amintim conflictele din jurul Mării Negre care au avut ca efect stoparea extracției din rezervele energetice alternative la cele rusești sau stoparea construcției de trasee energetice alternative la cele rusești: Transnistria, Nagorno Karabah, Abhazia și Osetia de Sud, Dombas cu Crimeea și Siria. Sumarizăm zonele unde Federația Rusă a intervenit după începerea războiului din Ucraina: Africa subsahariană – unde acționează trupele Wagner, criza umanitară a armenilor din Nagorno Karabah – de unde trupele rusești s-au retras, conflictul cu mare potențialitate de escaladare din Kosovo dintre etnicii albanezi și cei sârbi – unde cei sârbi sunt instigați de reprezentanții Serbiei, mari prieteni ai lui Vladimir Putin, războiul Israel – Hamas (impropriu denumit așa, dar acceptăm sintagma), urmat de criza umanitară din Gaza – unde conducătorii Hamas au avut întâlniri cu reprezentanți înalți de la Kremlin. La toate acestea adăugăm influențarea de către Kremlin a liderilor din Ungaria și Slovacia dar și a grupurilor naționaliste sau musulmane radicalizate din țările occidentale. …. Investițiile turcești de pe coasta ucrainiană a Mării Negre (în 2020 – 2,5 miliarde euro) sunt axate pe comerțul cu produse agricole, iar începerea războiului în februarie 2021 a însemnat o scădere a profiturilor companiilor turcești, ceea ce a dus la forțarea unui acord negociat între Erdogan și Putin de funcționare a unui coridor de export de cereale din Ucraina către marii importatori. Acesta a funcționat aproape un an, după care a fost denunțat de Kremlin, care a invocat faptul că navele care ajungeau în Ucraina nu erau goale ci aprovizionau armata ucrainiană cu armament și muniție. Chiar de la începutul conflictului ucrainian, Turcia a ajutat Ucraina, vânzându-i dronele Baylaktar care au avut mare succes împotriva tancurilor rusești. Amintim că imediat după 2014 – ocuparea Crimeei, Turcia a luat apărarea Ucrainei și a condamnat epurarea etnică a tătarilor din Crimeea. ….Pe coasta estică a Mării Negre lucrurile sunt mult mai complicate. Aici există trei zone cu potențial de de conflict: Abhazia de Sud și Osetia, bucăți din Georgia și Nagorno Karabah, teritoriu disputat de Armenia și Azerbaijan, toate trei foste republici sovietice, pe care Kremlinul le dorește în continuare în siajul său. …. Turcia își dorește să devină un important hub energetic al Europei. Până azi în parte a reușit, inclusiv cu sprijinul lui Vladimir Putin. În Turcia în acest moment capacitatea de import de gaze naturale prin conducte este după cum urmează: TANAP – 23 mmc/an, BTE – 24 mmc/an, Turk Stream – 31,5 mmc/an și Blue Stream – 16 mmc/an. Total: 94,5 mmc/an. …. Dar Turcia mai deține și rezerve de gaze naturale off-shore în Marea Neagră (rezerva estimată de 320 mmc și extracție de 10 mmc/an) din care a început să extragă iar în Marea Mediterană sunt descoperite rezerve în zonele aflate în disputa cu Cipru și din care Turcia speră să înceapă să extragă până în anul 2025, ceea ce este puțin probabil din cauza nerezolvării diferendelor (info interesante aici și aici) . Hubul de gaze nu este greu de făcut, problema este cine îl administrează. Dacă Turcia va ceda administrarea către Federația Rusă, înseamnă că și-a a pierdut controlul asupra sistemului național de transport al gazelor. ….Uniunea Europeană a înțeles acest lucru și încearcă să riposteze. Prima acțiune este deschiderea terminalului LNG în Grecia, la Alexadropoulis și deschiderea interconectorului cu Bulgaria de 3 mmc/an (cu posiblitate de mărire la 5 mmc/an). …..Concluzia este că Uniunea Europeană își proiecteză viitoare trasee energetice care vor avea dependențe indirecte de Federația Rusă prin aliații săi care nu sunt altceva decât dictaturi sau oligarhii autocratice. …..” Integral: https://www.contributors.ro:format(webp):quality(80)/wp-content/uploads/2023/10/ce-europarlamentar-roman-are-13-asistenti-cu-trei-mai-multi-decat-are-rares-bogdan-traian-basescu-este-surclasat.jpg?resize=171%2C96&ssl=1)
“Ce europarlamentar român are 13 asistenți, cu trei mai mulți decât are Rareș Bogdan. Traian Băsescu este surclasat România este reprezentată în Parlamentul European de 33 de deputați, care își vor încheia mandatul în 2024, fiecare având între 4 și 13 asistenți. Mandatele celor 33 deputați români din Parlamentul European, care au o durată de cinci ani, se vor încheia anul viitor, când vor avea loc noi alegeri europarlamentare. Un europarlamentar are un venit lunar brut de 8.757 euro, iar după scăderea taxelor rezultă un venit lunar net de 6.824 euro. Pe lângă salarii, europarlamentarii mai primesc diurne, sume forfetare și deconturi pentru cazare și transport. Se cheltuiesc peste 28.000 euro pe lună pentru o echipă de asistenți Fiecare europarlamentar are și o echipă de asistenți, în limita unui pachet bugetar stabilit de Parlamentul European. În 2023, suma maximă lunară disponibilă este de 28.412 de euro pentru fiecare deputat. Această sumă nu este plătită deputaților, ci este plătită ca salariu atât asistenților care îndeplinesc condițiile și care sunt angajați cu un contract de muncă valid. ….Pentru România, un asistent local poate fi remunerat cu un salariu lunar brut de maximum 2.978 euro fără TVA. ….Europarlamentarul român cu cei mai mulți asistenți este Daniel Buda, de la PNL, care este vicepreședinte al Comisei pentru Agricultură și dezvoltare rurală, precum și membru în Delegația pentru relația cu Mercosur, dar și în delegația la Adunarea parlamentară Euro-Latino Americană. Buda are numai puțin de 13 asistenți, din care 3 asistenți acreditați, alți 2 asistenți acreditați (care aparțin grupului Partidului PPE) și 8 asistenți locali. ….El este urmat în clasament de Rareș Bogdan și Vlad Gheorghe, fiecare cu câte 10 asistenți. Rareș Bogdan, de la PNL, care este membru al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și al Delegației pentru relațiile cu Statele Unite, are 3 asistenți acreditați, 3 asistenți (grupare), 3 asistenți locali și un asistent local (grupare). ….” Integral: https://www.fanatik.ro
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2023%2F09%2F3-1.jpeg?resize=168%2C94&ssl=1)
“De câte ori duc gunoiul, românii se uită la un paradox. Produc cele mai puține deșeuri, dar ele nu ajung unde trebuie În fiecare an, în Uniunea Europeană sunt generate 2,2 miliarde de tone de deșeuri. Din această cantitate de gunoi, mai mult de o pătrime, adică 27%, reprezintă deșeuri municipale. Sunt deșeurile produse zilnic în gospodăriile noastre, care sunt colectate și tratate de către autoritățile locale. Pentru a avea un termen de referință pe care să-l cuprindem ușor, turnul Eiffel are o greutate de 10.100 tone. Asta înseamnă că întreaga cantitate de deșeuri municipale produsă într-un an de Uniunea Europeană (594 milioane de tone) echivalează cu peste 58.000 de turnuri Eiffel. La capitolul deșeuri municipale, România este statul UE care produce cele mai puține deșeuri. În anul 2021, am generat 302 kilograme de deșeuri pe cap de locuitor, cu peste 200 de kilograme mai puțin față de media europeană, care este de 527 de kilograme de deșeuri pe cap de locuitor într-un an. Dacă vorbim de reciclare însă, situația nu este deloc bună. România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește procentul deșeurilor municipale reciclate. Concret, doar 11% din aceste deșeuri sunt supuse procesului de reciclare. Lideri la reciclare sunt nemții. 71% dintre deșeurile municipale produse de ei, adică 620 kg/cap de locuitor, sunt reciclate. ….” Integral: https://panorama.ro
:format(webp):quality(80)/wp-content/uploads/2023/10/biden-gaza.jpg?resize=172%2C97&ssl=1)
“Războiul dintre Hamas și Israel, oglinda diviziunilor din Occident. Rusia și China zâmbesc cu superioritate Occidentul, acuzat de dublu standard în războiul dintre Israel și Hamas. Furia țărilor arabe și criticile „sudului global” …. Faptul că Occidentul se expune furiei țărilor arabe și a celor din sud, „sudul global”- des pomenit de Rusia pentru a invoca „lumea multipolară” – vine mănușă unor autocrați versați, în frunte cu Vladimir Putin. Conflictul dintre Israel și Hamas periclitează interesele SUA în orientul Mijlociu. Iar o Uniune Europeană căreia i-e frică și de umbra ei – și mai mare frică să nu-și piardă profiturile – nu pare să conteze nici în această nouă criză internațională. În plus, ororile conflictului reizbucnit distrag atenția de la cele făcute de armata rusă în Ucraina. Mingea în terenul lui Putin&comp Toate acestea nu pot decât să aducă mingea în terenul retoricii lui Putin&comp: iată de ce sunt în stare SUA și aliații, numai de război, de stârnit cuiburi de viespi, de sacrificat copii pe altarul intereselor, în timp ce noi, noi, Rusia și China (plus narco-țările din America Latină și omul-rachetă Kim Jong-un) dorim pacea și nu ne-au ascultat, șamd. În plus, eliminarea Hamas fără „pagube colaterale” – expresie cinică care se traduce prin uciderea civililor – este o dilemă din care Israelului și aliaților le este imposibil să iasă….. „Hamas și Putin reprezintă amenințări diferite, dar au acest lucru în comun: amândoi vor să anihileze complet o democrație vecină”, a declarat președintele american, a doua zi după o deplasare la Tel Aviv, scrie Le Figaro. …. Potrivit New York Times, Joe Biden va cere Congresului 10 miliarde de dolari pentru asistență de securitate pentru Israel și 60 de miliarde pentru a continua să sprijine efortul de război din Ucraina. Prin combinarea celor două, el pune presiune asupra Partidului Republican, o parte a acestuia fiind reticentă la a mai cheltui mai mult pentru Ucraina, în timp ce dreapta este unanimă în a cere un ajutor consolidat pentru Israel. …..” Integral: https://www.fanatik.ro
“Ciucă gustă din toate ajutoarele alimentare pentru Gaza, să nu fie otrăvite ….. „Pentru a fi sigur că nu sunt otrăvite, voi gusta din fiecare, doar un pic”. Organizațiile internaționale au lădat inițiativa lui Ciucă și a prezentat-o ca și exemple pentru alte state care vor să ajute. „Asta denotă implicarea totală a statului român în acțiunea umanitară. Desigur, nu trebuia să guste chiar din toate, e suficent o cutie pe lot, dar no, devotamentul pentru corectitudine nu poate fi redus”, a declarat secretarul general al ONU, Juan Alfonso de Madagascar…… Organizația Națională a cadrelor în rezervă a anunțat o cină festivă la Cercul Militar, unde generalul va fi sărbătorit de colegi, prieteni sau apropiați. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“ANPC a prins Enel că a facturat prețuri mai mari decât cele plafonate pentru zeci de mii de consumatori. Cea mai mare amendă din istoria Autorității
Autoritatea Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a amendat furnizorul Enel Energie cu 1% din cifra de afaceri, echivalentul a 52 de milioane de lei (10,4 milioane euro) pentru nerespectarea legislației privind prețurile plafonate la energie. Aceasta este cea mai mare amendă din istoria ANPC. Enel spune că va contesta decizia. Compania susține că există 20 de modificări legislative în domeniu în ultimii doi ani, iar legislația nu acoperă toate situațiile ivite…..”
https://www.libertatea.ro/stiri/anpc-a-prins-enel-ca-a-facturat-preturi-mai-mari-decat-cele-plafonate-pentru-zeci-de-mii-de-consumatori-cea-mai-mare-amenda-din-istoria-autoritatii-4695817
“VIDEO „Șoșoacă este purtătoarea de mesaj a unei părți din establishment-ul românesc de securitate și politică externă” – vizitele lui Zelenski și Ciolacu, analizate de Armand Goșu….”
https://www.hotnews.ro/stiri-ucraina_si_noi-26621866-sosoaca-este-purtatoarea-mesaj-unei-bune-parti-din-establishment-romanesc-securitate-politica-externa-vizita-lui-zelenski-bucuresti-lui-ciolacu-kiev-analizate-armand-gosu.htm