Revista Presei – 11 iulie.”…..- Daca unii soferi de demnitari au ajuns sa faca camine de batrani, si-i storc de viata la propriu, credeti ca niste oameni cu pregatire, functii si influenta (politica si administrativ bugetara) nu sunt capabili sa stoarca o companie de stat pana sucomba financiar? Ceea ce dispare de la stat nu lasa urme, se dilueaza si facturile le platim la comun;- de unde sunt zeci de mii de masini de aproape 100.000 euro, pe strazile patriei?….”
11/07/2023 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de marti, 11 iulie! Întreaga țară este vizată de o atenționare meteo de caniculă până vineri, 14 iulie. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 34 și 37 de gr.C, anunță ANM. Valul de căldură și canicula va cuprinde Banatul și Oltenia, iar în zilele următoare se va extinde și în Muntenia, Dobrogea, sudul și centrul Moldovei, Transilvania și Crișana, precizează ANM. In Bucuresti vremea va deveni caniculară. Maximele vor fi de 34… 37 gr.C și minimele, de 18… 21 gr.C. Cerul va fi variabil, iar îndeosebi marți și vineri după-amiaza vor fi condiții pentru averse și intensificări de scurtă durată ale vântului.
“Azilele de exterminare – când am încetat să fim oameni în statul eșuat? …. Dezumanizarea victimelor în ochii agresorilor și reducerea lor la condiția unor instrumente ale îmbogățirii. Este despre statul eșuat vestit de ceva vreme de însuși absentul președinte (bună vremea la Neptun, marea caldă?). Sigur că principalii vinovați (chiar nu cred că poate fi invocată vreo prezumție de nevinovăție pentru ei) sunt căpeteniile, cele care conduceau afacerea fascistă. Deocamdată sunt identificați câțiva, vom vedea ce va aduce ancheta arestaților preventiv. Pentru că este greu spre imposibil de crezut că așa ceva putea fi pus la cale în afara unei rețele cu tentacule în zone înalte. Se vorbește că frații Godei, unul fost șofer la PMB în mandatul Firea, țineau doar 30% din profit și livrau restul mai departe. Poate cuiva “căţărat suficient de sus încât să poţi vedea nu doar în curtea proprie, ci până departe”, după cum zicea purtătorul de cuvânt al BOR, Vasile Bănescu. Dar dincolo de monstruozitatea autorilor, câți vor fi ei până la urmă identificați, cazul acesta are și alte ecouri teribile despre societatea în care trăim. Pe lângă acele stabilmente treceau zilnic mulți oameni din localitate, clădirile au vecini, nu sunt în mijlocul pădurii sau al câmpului. Unii dintre ei povestesc acum în fața camerelor de filmat cum îi vedeau pe bătrâni cerșind la porți o bucata de pâine, murdari, uneori goi, chiar în miezul iernii. Oroarea se petrecea și în văzul lumii, nu doar în spatele ușilor. …. Cauzele pot fi mai multe. Pe de-o parte, suntem cu mult prea obișnuiți cu violența cotidiană, care se manifestă în toate formele ei în viață de zi cu zi și ne inundă casele de pe ecranele televizoarelor. Violența domestică, violența la școală, violența în trafic aproape că nu mai sunt știri decât în formele extreme, ca la Craiova, ca la Timișoara sau când un dement s–a suit, la propriu, cu mașina de teren pe mașina soției, după care a luat-o la pumni pe femeie. Totodată suntem cu mult prea preocupați de soluții individuale de supraviețuire. Răul e banalizat și fiecare stă baricadat în propria viață, cu preocuparea să nu fie victimă. Vedem femeia călcată în picioare pe stradă și iuțim pasul că nu cumva să încasăm și noi un pumn sau, mai rău, filmăm cu telefonul ca să avem de postat ceva tare, cu potențial de multe like-uri, noua unitate de măsură a locului în societate. Dar mai e și neîncrederea în autorități. Cetățeanul nu se simte apărat de instituțiile pe care le plătește pentru asta. Dacă face o plângere, dacă sesizează o infracțiune, se așteaptă, de cele mai multe ori pe deplin justificat, de altfel, să se trezească turnat de polițiști la cei reclamați care să vină peste el și familia lui ca să se răzbune. Nu mai bine îmi văd eu de treaba mea decât să am necazuri după? …. Stranie până la limita dezumanizării a fost și atitudinea anchetatorilor, Poliție și DIICOT. Cercetările au început în februarie și intervenția a venit după 5 luni. Sigur că există un imperativ al strângerii de probe, dar singurul imperativ fără concurență este victima. Cum ar fi ca polițiștii de la Omoruri să nu intervină până când victima nu își dă ultima suflare, pentru că fără cadavru nu este crimă? …. Dar când asculți în căști și citești pe transcrieri relatarea unor atrocități înfiorătoare, unele cu cert potențial letal, cum poți să stai luni de zile să-ți numeri probele fără să intervii? Cu siguranță, instituțiile statului sunt defecte. Premierul Ciolacu promite reformă. Cu cine? Cu dl Budăi care a patronat dezastrul și a blocat accesul în azile a ONG-ului care i-a semnalat ororile? Cu dl Despescu, țarul (din Buzău, ce să vezi?) al Poliției, pe care a adus-o în halul de acum din diferite funcții, ultima de secretar de stat în care pare inamovibil (zice lumea rea că pe parte de SRI, model Oprea)? Cu dna Firea Pandele din Voluntari, ministru tocmai al Familiei și candidata PSD la Primărie? Cu cine va face dl Ciolacu o reformă fantastică? …..” Integral: https://spotmedia.ro
“CRJ cere demisia lui Budăi pentru azilele groazei. Nu numai că știa, dar a încercat să scape de ONG-ul care a semnalat ororile. Directorii DGASPC au fost informați: ”v-am scăpat de vizitele CRJ” …. În aproape 20 de ani, CRJ a fost singura organizaţie din România care a solicitat şi organizat vizitarea inopinată a zecilor de mii de persoane cu dizabilităţi, minori, adulţi şi vârstnici închişi în centrele rezidenţiale şi în spitalele de psihiatrie. Activitatea CRJ a fost recunoscută şi prin hotărârea Marii Camere a Curţii Europene a Drepturilor Omului (”CRJ în numele lui Valentin Câmpeanu c. România”) dar mai ales prin mărturiile persoanelor cu dizabilităţi ”eliberate” din sistemul de protecţie socială în care erau umilite, bătute, traficate şi private de libertate. Pentru că apreciem maniera umană în care aţi abordat problema gravă a încălcării drepturilor omului în centrele private dar finanţate din fonduri publice în judeţul Ilfov, luând în considerare prevederile Legii nr 115 din 1999 şi Ordinul MMPS nr 308 din 2022, vă adresăm solicitarea de demitere a domnului ministru al muncii, Marius Constantin Budăi, responsabilul moral pentru perpetuarea abuzurilor în aceste centre”, se arată comunicatul de presă al organizaţiei non-guvernamentale. …. CRJ reiterează, în scrisoarea deschisă, câteva dintre motivele care stau la baza solicitării şi care demonstrează că ministrul Budăi avea cunoştinţă de toate aceste fapte, dar în loc să combată încălcările drepturilor omului, s-a ocupat de îngrădirea activităţii CRJ pentru a ascunde aceste încălcări. – Domnul ministru al muncii şi protecţiei sociale, Marius Constantin Budăi a fost sesizat de către CRJ cu privire la faptele grave din centrele din judeţul Ilfov prin adresele CRJ nr. 147 /07.11.2022, 65/23.02.2023, 23/26.01.2023, 33/01.02.2023; – Adresa nr. 581/DGJ/31.03.2023 semnată de domnul Budăi, prin care notifică CRJ că denunţă unilateral acordul de colaborare pentru vizitarea inopinată a centrelor rezidenţiale – motivul semnalat de domnul ministru la punctul 3 fiind acela că ”CRJ nu a blurat imaginea unor beneficiari”. Imaginile la care se referea domnul minstru erau cuprinse într-o filmare încărcată în conţinutul raportului referitor la Centrul Asociaţiei Sf. Gabriel cel Viteaz şi care îi erau destinate pentru a observa maniera în care sunt ”tratate” persoanele cu dizabilităţi de către furnizorul de servicii sociale licenţiat de ministerul pe care îl conducea; – Domnul ministru Budăi şi secretarul de stat, domnul Vasilcoiu au anunţat într-o conferinţă naţională organizată la Bucureşti cu directorii DGASPC că ”v-am scăpat de vizitele CRJ”. Aşadar, conducerea de la cel mai înalt nivel a Ministerului Muncii nu doar că a luat act de rapoartele de monitorizare şi sesizările transmiste de CRJ dar a şi încercat oprirea în viitor a acestor activităţi, cel mai probabil cu scopul de a ascunde şi a nu permite cercetarea condiţiilor care conduc la încălcarea drepturilor omului. Pentru acest motiv, ţinând cont de activitatea organelor de cercetare penală din prezent, ne întrebăm dacă nu ar trebui cercetată şi fapta de abuz în serviciu a celor doi înalţi demnitari publici. – Dovadă că sistemul public de asistenţă socială a fost conectat cu conducerea furnizorilor de servicii sociale privaţi din judeţul Ilfov o reprezintă şi stenogramele care circulă pe internet – angajaţii încercau intimidarea şi desfiinţarea CRJ care îi deranja. Întrucât stenogramele sunt în spaţiul public de ceva vreme, în ipoteza în care nu le-ati văzut, vi le ataşăm pentru o corectă informare”, mai indică sursa citată. …..” Integral: https://spotmedia.ro
“Pandele știa situația din centrele de bătrâni: Direcția de Asistență Socială Voluntari a făcut anchetă socială la unul din azilele groazei Un document din instanță arată că Florentin Pandele cunoștea situația căminelor de bătrâni, deși a susținut că direcția de asistență socială din subordinea sa nu avea atribuții în verificarea azilelor. Într-o hotărâre a Judecătoriei Buftea din septembrie 2022 scrie că dosarul include raportul de anchetă socială efectuat de Direcția de Asistență Socială Voluntari. După izbucnirea scandalului azilelor groazei din Voluntari, primarul Florentin Pandele a susținut că nu știa de existența acelor centre și că Direcția de Asistență Socială, aflată în subordinea sa, nu avea atribuții pentru a verifica căminele de bătrâni. “Nu aveam nicio cunoștință. Dacă aș fi știut, cu siguranță aș fi întreprins ceva. Nu avem atribuții în acest sens nici eu și nici celelalte departamente care sunt în subordinea primarului, dar cu siguranță aș fi anunțat instituțiile statului abilitate în acest sens”, a declarat el pentru Europa FM…… Primarul Voluntariului este, însă, contrazis de un document din instanță. Într-o hotărâre a Judecătoriei Buftea din septembrie 2022 se menționează că, “la dosar, a fost depus raportul de anchetă socială efectuat de Direcția de Asistență Socială Voluntari”. Potrivit instanței, ancheta a avut loc la “căminul de bătrâni Casa Bunicii Anastasia, situat în Orașul Voluntari, (…) potrivit verificărilor Direcției de Asistență Socială Voluntari”, scrie defapt.ro. Casa Bunicii Anastasia este unul din cele trei centre la care au avut loc descinderi ale DIICOT în cazul tratamentelor inumane aplicate bătrânilor. …. Direcția de Asistență Socială Voluntari a verificat Casa Bunicii Anastasia pentru lămurirea tutelei în cazul unui bătrân. Tutela asupra unor bătrâni cu afecțiuni psihice a fost preluată de administratorii centrelor, iar aceștia îi deposedau ulterior de bunurile de valoare, inclusiv locuințe, iar procurorii au descoperit că unele persoane internate nici nu știau sub tutela cui se află, potrivit Buletin de București. Într-unul dintre cazuri, managerul unui azil de bătrâni viza, din nou, “obținerea de sume de bani necuvenite din valorificarea unor bunuri imobile ‘deținute de persoane lipsite de capacitate civilă sau cu diferite probleme psihice, sens în care aceasta face demersuri de a obține calitatea de tutore sau curator în vederea vânzării acestor bunuri’.”. …. ” Integral: https://spotmedia.ro
“Statistica a publicat cifrele care confirmă creșterea costului vieții în România / Pe ce ni se duc cei mai mulți bani lună de lună …. Cheltuielile cu asigurările și ratele bancare au crescut cu 40%, iar cele cu sănătatea și utilitățile cu 15%, arată INS în comunicatul privind veniturile și cheltuielile familiilor românești pe primul trimestru. Asta în vreme ce veniturile au crescut cu 5% față de trimestrul anterior. În ceea ce privește anul 2022 a crescut numărul celor care nu-și permit concedii sau al celor care nu-și permit achiziții în general. …. Polarizarea e uriașă în România Dar România îi ține la un loc și pe cei mai avuți și pe cei mai săraci, chiar dacă inegalitatea dintre cele două categorii e uriașă. Potrivit datelor INS, raportul dintre veniturile a două familii- una din prima decilă iar cealaltă din ultima decilă de venit (prima decilă cuprinde familiile cu cele mai mici venituri pe persoană, iar ultima decilă e formată din familiile cu cele mai mari venituri) a fost în 2022 de 1 la 4,8. În cazul persoanelor (nu a întregii familii, deci) raportul a fost de 1 la 8,4. …. Iar reculul costului vieții este mai amplu pentru familiile cele mai sărace, conform calculelor HotNews pe baza datelor furnizate de INS, acestea fiind și cele mai afectate de inflație. Cei cu venituri mici alocă o parte mult mai consistentă din salarii pentru plata cheltuielilor necesare (întreținere, alimente, rate bancare șamd.) 0,5% din compatrioți dețin peste un sfert din totalul depozitelor bancare din România Dacă ne uităm la distribuția depozitelor din băncile românești, vedem că 0,4% dintre deponenți (59.500 persoane) cumulau, în 2022 o proporție de 26% (64,6 mld lei) din totalul depozitelor, deținând în medie 1,08 mil lei pe persoană, respectiv echivalentul a 220 mii euro. La polul opus se situează 99,6% din deponenți (14,1 mil persoane) care posedă 74% din depozite, suma medie economisită de aceste persoane fiind de 11.000 lei, respectiv echivalentul a numai 2.200 euro. …. Cu doi copii mici și “aproape” proprietarul unui apartament cu trei camere cumpărat pe credit, Ioneștii au acum alte priorități decât să se distreze în concediu: cheltuielile cu copii, ratele la bancă, plus cheltuielile cu mâncarea și întreținerea nu le mai lasă aproape nimic în buzunar. Potrivit INS, cheltuielile lunare ale populaţiei au fost în trimestrul I 2023, de 5.971 lei pe o familie (2.393 lei pe o persoană). Comparativ cu trimestrul I al anului precedent, cheltuielile totale medii lunare pe o gospodărie, au crescut cu 12,2%, iar cele pe o persoană cu 13,1%, mai spune Statistica. …. Salariile au fost de 4.526 lei lunar pe o gospodărie, mai spun statisticienii, care au calculat și pe ce ni se duc cei mai mulți bani:…..” Integral: https://economie.hotnews.ro
“România e cel mai mare importator de roșii din Turcia. În paralel, guvernul subvenționează cu 260 milioane lei din bani publici programul ”Tomata” pentru sprijinirea producției interne România este în prima jumătate a acestui an cel mai mare importator de roșii din Turcia, potrivit agenției turce Anatolia, citată de Rador. Doar în primele șase luni ale anului, România a importat din Turcia roșii în valoare de peste 60 de milioane de dolari. În paralel, guvernul subvenționează cu 260 milioane lei din bani publici programul ”Tomata” pentru sprijinirea producției interne, un program inițiat de guvernele PSD. …. În paralel însă, România investește în fiecare an zeci de milioane de euro din bugetul statului pentru a finanțata producția internă de roșii, după o celebră inițiativă a lui Liviu Dragnea din 2017, transformată ulterior în ”programul Tomata”. În acest an, subvenția de la bugetul de stat e acordată de guvern an ca ajutor de minimis pentru culturile în sere și solarii. În 2023, bugetul total alocat de Ministerul Agriculturii este de 262 milioane de lei (53 milioane de euro). Scopul programului e stimularea producției de roșii în afara sezonului, astfel că legumicultorii trebuie să înceapă producția din primăvară. Subvenția plătită de stat pentru programul Tomata 2023 este de 3.000 de euro per beneficiar eligibil, cu o suprafață minimă de 1.000 de metri pătrați de solar sau seră și care valorifică minim 3 kilograme de roșii pe metrul pătrat, potrivit hotărârii de guvern care stabilește regulile acestui ajutor de stat. Care este însă unul dintre efectele acestei subvenții? Prăbușirea prețului la roșii din cauza suprasaturării pieței, după cum arată o analiză a portalului agro-tv. Un reportaj de la începutul lunii iulie arată că într-unul dintre cele mai mare bazine legumicol din țară – Matca, județul Galați – roșiile se vând cu prețuri sub 1 leu kilogramul, preț care, potrivit producătorilor din zonă, nu acoperă nici măcar cheltuiele de cules. Motivul, spun legumicultorii, este că Programul Tomata, așa cum este conceput, conduce la o suprasaturare a pieței într-o anumită perioadă, producătorii fiind astfel nevoiți să își vândă producțiile de roșii în pierdere. „Pentru banii ăștia pe care îi dă APIA, foarte mulți oameni încearcă să îi acceseze, pe aceeați perioadă, și atunci o să fie un exces foarte mare de produs și prețul foarte mic. Trebuie făcut în așa fel încât (Programul Tomata – n.r.) să funcționeze și pe alte perioade. (…) Toată lumea vrea ăia 3000 de euro în prima decadă a anului și ați văzut ce se întâmplă: ajung roșiile la un leu kilogramul. Și atunci, cu tot cu ăia 3000 de euro pe care îi iei, ai rămas bătând din buze, fiindcă un leu nu te poate ajuta. Nu ai cum să-ți scoți cheltuielile”, a explicat un producător din Matca. ….” Integral: https://www.g4media.ro
“Corina Crețu, semnale de alarmă: Avem în față 80 de miliarde și s-au cheltuit 210 milioane. CE nu va ceda cu pensiile speciale. Sunt suspiciuni legate de spitalele regionale România stă prost la cheltuirea banilor din PNRR și dacă nu se va accelera, vom rata șansa de a face ceva important cu banii europeni, funcționarii CE nu vor ceda în chestiunea pensiilor speciale și nici la reducerea cheltuielilor publice și există suspiciuni referitoare la spitalele regionale, unde nu mișcă nimic – sunt doar câteva dintre semnalele de alarmă trase de europarlamentarul Corina Crețu. România nu a accesat deloc fonduri europene din exerciţiul financiar 2021-2027 Corina Creţu atrage atenţia asupra faptului că România nu a accesat deloc fonduri europene din exerciţiul financiar 2021-2027. În ceea ce priveşte Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), eurodeputatul a explicat că România se situează la nivelul mediei europene în privinţa banilor alocaţi „pe hârtie”, dar „printre ultimii” dintre ţările europene în privinţa fondurilor efectiv cheltuite. „Ceea ce este trist este că avem în faţă 80 de miliarde şi s-au cheltuit 210 milioane. 2021-2027 nu s-a deschis, nu mai vorbeşte nimeni de el. Suntem în 2023. Iar când eram comisar, în fiecare zi eram alergată de ziarişti care e rata de absorbţie. Acuma nu spune nimeni că e zero 2021-2027. Nu s-au demarat. Eu am înţeles de la Comisie că sunt nişte suspiciuni legate de Autorităţile de Management şi că de aceea nu au început plăţile. Conflicte de interese… nu ştiu, trebuie clarificate acest lucruri şi cred că Guvernul trebuie să clarifice”, a declarat Corina Creţu duminică, la Prima News. În ceea ce priveşte Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), eurodeputatul a explicat că România se situează la nivelul mediei europene în privinţa banilor alocaţi „pe hârtie”, dar „printre ultimii” dintre ţările europene în privinţa fondurilor efectiv cheltuite. „Adică 210 milioane sunt ceva consultanţă şi casele de marcaj electronice din cele 6,35 (de miliarde de euro – n.r.) care sunt în valută la Banca Naţională. (…) Primarii, ministerele, trebuie să facă proiecte mari, să facă un proiect de ţară”, afirmă Creţu. …. Funcționarii CE nu vor ceda cu pensiile speciale și reducerea cheltuielilor Corina Creţu a atras atenția și că, deși oficialii Comisiei Europene „se uită astăzi cu mult mai multă îngăduinţă la România decât în anii trecuţi” şi CE are „nevoie de România”, funcţionarii care analizează PNRR „nu vor ceda” în ceea ce priveşte reforma privind pensiile de serviciu ale anumitor categorii profesionale. …. „Apropo de această corupţie sistemică, îmi pare rău să spun, eu nu am date, dar suspectez, de pildă că nu s-a stabilit nici acuma cine va face spitalele. De ce nu se merge la licitaţie? În Comisia Europeană se suspectează faptul că sunt înţelegeri: du-te tu şi ia spitalul ăla, du-te tu şi ia… Nu există nicio explicaţie de ce, din 2019, de când sunt banii, nu s-a pornit. Să vină domnul Rafila să ne explice! Domnul Voiculescu a zis că în 2023 se va săpa prima groapă şi vor porni licitaţiile, a plecat domnul Voiculescu, nu a făcut nici licitaţii nu a mai apucat probabil. Nimeni numai vorbeşte despre aceste spitale. ….” Integral: https://spotmedia.ro
“După listarea Hidroelectrica la Bursă, ce se întamplă în continuare astfel încât să nu rămânem doar cu o simpla poză? 6 decizii concrete pe care premierul Ciolacu le poate lua (transparentizarea şpăgii de la Otopeni) astfel încât Bursa să devină un loc pentru atragerea de capital, în primul rând de către companiile private româneşti …. Hidroelectrica, unde nu statul a vândut acţiuni, ci Fondul Proprietatea, a fost cel mai mare IPO – ofertă publică de vânzare de acţiuni, din Europa din acest an şi s-a încheiat cu succes, având în vedere banii stranşi, 1,6 mld euro şi condiţiile geopolitice şi economice în care s-a desfăşurat, ceea ce este un lucru remarcabil, mai ales că vine din România, o economie care nu prea se bazeză pe Bursă în atragerea de finanţare şi unde numărul de investitori este doar o fracţiune din numărul celor care joacă la pariuri sau şi-au băgat banii în crypto. Este remarcabil faptul că piaţa de retail a reuşit să strângă ordine de peste 1 miliard de euro, ceea ce arată că există ceva interes şi pentru acţiuni cotate la Bursă. Dacă întreabă cineva, unii dintre beneficiarii IPO-ului Hidroelectrica sunt şi cei care ţipă că ne vindem ţara străinilor. 30% din banii strânsi de Fondul Proprietatea se reîntorc în conturile a 8 milioane de romani care au pensie privată Pilon II. Succesul IPO-ului Hidroelectrica trebuie văzut şi în contextul unor pieţe bursiere extrem de tensionate şi a unor investitori extrem de reticenţi, având în vedere inflaţia din lume, creştere dobânzilor la euro şi dolari (creşterea dobânzilor înseamnă scăderea acţiunilor), având în vedere că economiile occidentale plus China se chinuie să nu intre în recesiune, la care adăugăm situaţia geopolitică internaţională extrem de complicată. Faptul că o companie din România, fie ea cea mai mare şi cea mai green, dintr-o ţară vecină cu razboiul din Ucraina, a strâns 8, 1 miliarde de lei, adică 1,63 miliarde de euro în două săptămâni, arată că există ceva interes şi pentru România. Miercuri, preşedintele Iohannis, premierul Ciolacu plus liderii politici care asigură guvernarea PSD-PNL, vor băga capul în poza de la Banca Naţională unde este programată listarea oficială la Bursă a Hidroelectrica şi când de la ora 10.00 vor începe să se coteze acţiunile Hidroelectrica. Dacă IPO-ul a fost un succes, evoluţia acţiunilor la Bursă pe termen scurt dar mai ales pe termen lung va fi o altă poveste, având în vedere analizele care arată că acţiunea este supraevaluată şi istoricul unor alte acţiuni care au iesit pe piata prin IPO şi unde preţul a scăzut ulterior. …. Să nu uităm că Hidroelectrica nu s-ar fi listat niciodată la Bursă dacă nu ar fi fost o condiţie în PNRR. De peste 10 ani se discuta despre această listare şi niciun guvern PSD, PNL nu s-ar fi grăbit cu asemenea operaţiune. Întrebarea este ce se întâmplă în continuarea după listarea Hidroelectrica, are guvernul Ciolacu un plan ca să nu rămână doar o poză? Marţi, în discursul său de la Bursă premierul Ciolacu ar trebui să anunţe că într-o lună va veni public cu un plan concret în câteva puncte care să anunţe următorii paşi pentru piaţa de capital românească: 1. Listarea la Bursă a Companiei Aeroporturi Bucureşti, o firmă controlată de stat în proporţie de 80% şi de Fondul Proprietatea cu 20%, care este o vacă de muls de către unii şi alţii prin aranjamente secrete. Dacă nu ştiţi şpaga pentru închirierea spaţiilor comerciale de pe Otopeni era de peste 20 de milioane de euro, aşa că vă închipuiţi câti bani reali se fac acolo. Prin listarea la Bursă contractele ar fi publice, chiriile plătite ar fi publice, licitaţiile de închiriere ar fi publice, totul ar fi la vedere. Exact ca la Hidroelectrica, dacă statul ar aproba listarea acestei companii la Bursă, Fondul Proprietatea şi-ar vinde acţiunile, iar apoi compania ar putea să atragă bani pentru dezvoltarea aeroportului, de pe Bursă. 2. Atragerea de către Romgaz, o companie controlată de stat dar care este pe radarul investitorilor de la Bursă, a 1 miliard de euro din cele 2 miliarde de euro investiţii pentru proiectul de gaze din Marea Neagra, prin vânzarea de acţiuni, prin majorarea de capital sau prin obligaţiuni listate la Bursă. Romgaz a ajuns pe Bursă la o valoarea de 3,5 miliarde de euro şi ar putea atrage fără probleme 1 miliard de euro de pe piata de capital. 3. Proiectele de investiţii ale marilor companii de stat deja listate de Bursă – Transgaz, Transelectrica, Hidroelectrica să fie finanţate prin piaţa de capital şi mai puţin prin împrumuturi bancare, aşa cum se întâmplă acum. ….” Integral: https://www.zf.ro
“Opinie Dragoş Dragoteanu, Euroest: Sold, but we have more! Dacă statul vinde tot, ce mai rămâne de furat? ….. Parcurgand materialul scris, ma gandeam la cantitatea enorma de bani, dornica sa intre in lupta pe Bursa. Fara sa vreau am facut legatura cu banii nefiscalizati, dar care sunt la vedere in banci. In Grecia piata neagra a ajuns oficial la 60 miliarde de euro/ an si cred ca incepem sa-i concuram serios. Niste intrebari merita puse: – daca peste 1 miliard de euro a fost disponibil instantaneu, la prima strigare cu ”spirit” speculativ, daca tovarasul Ciolacu pune in practica propunerile, sigur mai strang romanii din dinti si mai aduc din neant cateva miliarde pe bursa. ANAF il asteapta pe Nutu Camataru sa le faca un training pentru recuperea banilor la buget?; – Daca unii soferi de demnitari au ajuns sa faca camine de batrani, si-i storc de viata la propriu, credeti ca niste oameni cu pregatire, functii si influenta (politica si administrativ bugetara) nu sunt capabili sa stoarca o companie de stat pana sucomba financiar? Ceea ce dispare de la stat nu lasa urme, se dilueaza si facturile le platim la comun; – de unde sunt zeci de mii de masini de aproape 100.000 euro, pe strazile patriei? Aici indraznesc si o intrebare suplimentara: cum sa ne lase austriecii in Schengen cand, comparativ, ei conduc niste rable pe langa romani? Ca doar invidia e un sentiment universal si nu se trateaza cu snitel vienez si strudel cu mere! Sa se vanda tot, dar absolut tot, ca sa stim o treaba! Sa fie totul transparent, ca sa afle poporul ce-a mai ramas de dat. Tara noastra a fost ”mulsa” in ultimii 33 de ani si se incapataneaza sa ne mai ”hraneasca” cu minuni. Scutiri, derogari, exceptii, amnistii, ordonante cu dedicatie, legi speciale etc. Foarte bine, tara bogata, oameni bogati. Nu toti romanii pot sa se infrupte din avutia tarii. Cei putini, dar puternici, iau ceea ce renteaza. Cei multi se aleg cu ce ramane dupa ei sau cu praful de pe toba. Ideea de a atrage cat mai multe companii de stat si private pe bursa este excelenta. As propune si Tarom, care a scos cele mai multe curse spre tarile unde traiesc cel putin 2 milioane de romani (Italia, Spania). Spre Berlin, capitala motorului economiei UE, nu exista cursa directa. Sau sa incercam CFR, unde iti vine sa vomiti daca ai nevoie la toaleta. Daca tot propuneti sa cotam la Bursa firmele de stat, corect ar fi sa le scoatem si pe cele care ne manca zilele, nu numai ”perlele”. Pentru firmele de stat deja cotate, atragerea de capital pentru noi investitii este o necesitate. Daca vorbim de pus la ”taraba” ce avem mai bun pe piata de capital, ma tem ca exista si cateva dileme: – pana sa decida tov. Ciolacu, nu credeti ca trebuie sa accepte si ”baietii”? Ei, stapanii companiilor de stat, bugetarii de lux, care pazesc cu sfintenie si cu o tenacitate de invidiat ceea ce a mai ramas de ”muls”. ”Cainele nu pleaca de la macelarie”, iar macelaria este locul de unde se traieste bine si confortabil, fara prea mari eforturi; ….” Integral: https://www.zf.ro
“Derapajele autoritariste ale PSD. Cazurile din justiție, economie, presă și parlament Premierul PSD Marcel Ciolacu a dat vineri prima directivă în justiție și a cerut ca DIICOT să prioritizeze ancheta în cazul azilelor groazei. E primul derapaj în justiție, dar el se adaugă unor gesturi care arată tentația autoritaristă a PSD: imixtiunea în economia de piață, cumpărarea presei pe scară largă, eliminarea de facto a dezbaterilor parlamentare și reducerea la tăcere a opoziției reale. …. Iar ministra Justiției, Alina Gorghiu, a discutat în aceeași zi cu procurorul-șef DIICOT, despre ”vechimea cauzei și orizontul de timp preconizat pentru soluționare”. ”Nu a fost nicio imixtiune în derularea anchetei”, a declarat Gorghiu. De ce este cererea premierului un derapaj? Pentru că actul de justiție este independent, iar procurorul este singurul care stabilește ritmul anchetei. Sigur că, având în vedere emoția publică din jurul azilelor groazei, există tentația de a accepta o astfel de cerere din partea premierului. Dar aici e vorba despre respectarea unui principiu. Iar dacă acceptăm acum că principiul independenței procurorului poate fi înfrânt, situația se poate repeta oricând, pe un alt subiect. Economie: Imixitiunea PSD în regulile economiei de piață. Una dintre primele decizii ale premierului Ciolacu a fost plafonarea adaosului comercial la producători și magazine prin ordonanță de urgență. Am explicat aici de ce este o decizie politică eronată care ignoră principiul de bază al economiei libere: prețurile le stabilește piața, nu politicienii. Experiența vecinilor din Ungaria arată că o decizie similară a dus la penurie și distorsiuni de piață. În paralel, PSD a revitalizat proiectul comerțului de stat, inventat de Liviu Dragnea. Falimentara Casă de comerț Unirea, din subordinea Ministerului Agriculturii, a primit un nou rol: gestionează cele 15 noi centre de colectare a legumelor. …. Presa mainstream, redusă la tăcere. PSD și PNL au cheltuit doar în 2022 pe presă și propagandă peste 90 de milioane de lei, după cum arată datele AEP. E vorba despre banii din subvenția de la stat, cheltuiți de cele două partide guvernamentale pentru contracte cu presa, un fenomen cvasi-generalizat, care a dus la instituirea autocenzurii în majoritatea trusturilor de presă. PSD a plătit către presă 53 de milioane de lei, PNL – 38,5 milioane de lei, fără să adăugăm contractele semnate de ministere, companii de stat, primării și consilii județene controlate de cele două partide. …. Dezbaterea parlamentară a fost sufocată. Cele mai bun exemple sunt audierile miniștrilor, care au devenit simple formalități. În câteva minute, miniștrii sunt trecuți de majoritatea PSD-PNL printr-un simulacru de dialog la care sunt ocolite toate întrebările problematice ale opoziției. Al doilea exemplu e de săptămâna trecută, când, la ordinul premierului, în Parlament s-a trecut în mare viteză legea pensiilor speciale. În ciuda protestelor USR, legea a trecut în aceeași zi prin Senat și Camera Deputaților printr-o procedură la limita regulamentului. Reducerea la tăcere a Opoziției. USR, principalul partid de opoziție după numărul de mandate din Parlament, este boicotat de majoritatea posturilor TV cu audiență mare, după cum arată o monitorizare făcută chiar de CNA, arbitrul pieței audio-vizuale. ….Un eveniment extrem de periculos s-a înregistrat săptămâna trecută, când șeful Autorității Electorale Permanente, Toni Greblă (membru de frunte al PSD până la numire) a decis să stopeze finanțarea PMP la câteva zile după ce partidul condus de Eugen Tomac a anunțat negocieri pentru o alianță cu USR. ….” Integral: https://www.g4media.ro
“„Descurajații”. Românii care renunță să-și mai caute un job și care ar popula un întreg oraș de dimensiuni medii Populația României este în scădere și asta se vede și pe piața muncii. Forța de muncă – adică oamenii în stare să muncească, chiar dacă o fac sau nu – se micșorează și pentru că există acei lucrătorii „descurajați”, care renunță la căutarea unui job deoarece nu mai speră să-l obțină. Sunt circa 150.000 de descurajați în România, potrivit Statisticii. Cât un oraș ca Arad, Pitești sau Brăila. Motivele pentru care oamenii abandonează piața muncii sunt multe. Unii (foarte puțini) înțeleg provocările aduse de noile tehnologii și se întorc la școală ca să se specializeze. Alții au probleme de sănătate sau au alte priorități familiale care îi împiedică să își caute de lucru. Dar unii nu mai caută pentru că pur și simplu sunt descurajați. Potrivit definiției Statisticii, persoanele descurajate sunt persoane inactive disponibile să lucreze în următoarele două săptămâni și care au declarat că nu caută un loc de muncă deoarece cred că nu există locuri de muncă adecvate. …. Unii au reușit să pună bani deoparte și trăiesc din economii, alții își cumpără vechime în muncă și trag de ei câțiva ani până reușesc să se pensioneze. Datele precare de care dispunem nu ne spun câți români adaugă la asigurarea de viață și clauza privind asigurarea privind pierderea locului de muncă, din păcate. …. INS: În totalul şomerilor, absolvenţii învăţământului universitar deţineau o pondere de 6,9%, iar dintre aceştia, bărbaţii reprezentau 58,5%. Din repartizarea după nivelul de instruire absolvit se observă că ponderile cele mai mari în totalul şomerilor le deţineau şomerii cu pregătire liceală (42,3%), 26,3 erau absolvenţi ai învăţământului gimnazial, iar 15,5% şomerii absolvenţi ai şcolilor profesionale, complementare sau de ucenici. În totalul şomerilor, absolvenţii învăţământului universitar deţineau o pondere de 6,9%, iar dintre aceştia, bărbaţii reprezentau 58,5%, arată INS Șomerii cu experienţă în muncă (cei care au lucrat înainte de a intra în şomaj) au reprezentat circa jumătate din totalul şomerilor. Dintre aceștia, 67,3% erau bărbaţi, 61,3% domiciliau în mediul rural, 39,7% aveau studii liceale, iar 4,8% erau tineri (15-24 ani). Motivul principal pentru care peste o treime dintre şomerii care au încetat să lucreze în ultimii 8 ani a fost concediere sau închiderea afacerii din motive economice (37,7%). Ponderi importante au revenit şi persoanelor care au terminat o activitate temporară (30,1%); cei care au încetat să lucreze din cauza responsabilităţilor familiale şi de îngrijire au reprezentat doar 7,2% din total. Din cei aproape 140.000 de şomeri care au încetat lucrul în ultimii 8 ani, 94,6% au lucrat în unităţi aparţinând sectorului privat. .…” Integral: https://economie.hotnews.ro
“Întârzieri și de peste șase luni ale burselor școlare, în special pentru elevii din mediul rural, semnalate de Federația Națională a Părinților. Organizația cere mai multor instituții acordarea integrală a drepturilor copiilor …. În octombrie 2022, Ministerul de Finanțe (MF), cel care face plata burselor școlare către autoritățile din teritoriu, anunța că va demara anchete în județele unde s-au înregistrat întârzieri la primirea sumelor de către elevi. Era vorba de bursele de merit, performanță, studiu și ajutor social care, potrivit celei mai recente hotărâri de guvern, trebuie primite de elevi în fiecare zi de 15 a lunii. …. Au fost mai multe situații de-a lungul anului școlar legate de întârzieri la plata burselor. Elevii unui colegiu din Ploiești au primit în decembrie 2023 banii de burse pentru primele trei luni din anul școlar trecut, după ce primăria a aprobat alocarea financiară. Tot anul trecut, la final, conducerea Colegiului “I. L. Caragiale” din Ploiești a blocat toate bursele elevilor, timp de 2 luni, deși acestea ar fi trebuit virate încă din 15 noiembrie. Directoarea liceului, Laura Pandelache, spunea că „nu au verificat situația diriginții la timp așa încât să transmită numărul acela de absențe, care nu trebuie să depășească 10 lunar”. Amintim că bursele școlare și drepturile financiare ale elevilor cu CES nu sunt afectate de greva profesorilor din mai – iunie 2023 și se plătesc conform normelor în vigoare, a anunțat Ministerul Educației. ….” Integral: https://www.edupedu.ro
“CEREALELE NEGRE DIN UCRAINA Comerțul cu cereale din Ucraina a înflorit prin rețele subterane, după ce țara vecină a fost invadată militar la scară largă de Federația Rusă. Sute de firme-fantomă, multe înființate după război, domină exporturile de cereale din Ucraina. Problema a devenit una de siguranță națională la Kiev, după ce statul vecin, măcinat de război, a contabilizat pierderi uriașe la bugetul public. Rețelele de crimă organizată din regiune au reușit să se infiltreze prin astfel de firme în tranzacții mamut, iar principalele rute de transport au fost România, Ungaria, Bulgaria și Polonia. În schimb, fermierii din aceste țări au protestat în stradă și au acuzat guvernele lor și autoritățile de la Bruxelles că nu-și pot valorifica propriile recolte din cauza cerealelor ieftine din Ucraina care le-au invadat țările. Investigația noastră a urmărit tranzacțiile firmelor acuzate de procurori de criminalitate financiară, pentru că nu plătesc taxe, dar și beneficiarii europeni ai „cerealelor negre”. Am descoperit astfel companii lichidate, după ce au făcut tranzacții de sute de milioane de dolari, firme înregistrate pe numele unor pacienți racolați dintr-un spital de psihiatrie din Cehia, companii conectate politic, beneficiari cu istoric infracțional, dar și giganți multinaționali din industria agroalimentară, care au adus masiv cereale în România prin intermediul firmelor-fantomă. Proiectul „Cerealele negre din Ucraina” a fost realizat de RISE Project (România) în colaborare cu publicația Slidstvo (Ucraina) și Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP). „Vrem să ajutăm [Ucraina], dar nu cu orice preț!” În aprilie, sute de fermieri români au scandat acest slogan la Halmeu, unul dintre punctele de trecere a frontierei cu Ucraina, țară devastată de război. Au blocat zona vamală cu tractoarele și au protestat împotriva valului de cereale ucrainene ieftine intrate în țară, despre care spun că le amenință mijloacele de trai. ….Vama Halmeu este doar una dintre porțile de intrare a cerealelor în România. Cum porturile maritime ale Ucrainei sunt în mare parte blocate, din cauza invaziei militare ruse, transporturile s-au făcut și pe uscat. Iar numărul camioanelor cu cereale care au traversat pe la Halmeu a crescut masiv: de la doar 10 camioane în prima lună, după începerea invaziei, la 1.600 în octombrie anul trecut. …. Situația a provocat îngrijorare la cel mai înalt nivel în Uniunea Europeană. România și alte țări UE au interzis temporar importurile de cereale ucrainene în luna aprilie a acestui an, ca răspuns la protestele fermierilor. Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelensky, a criticat restricțiile europene, catalogându-le ca fiind inacceptabile și o amenințare la adresa economiei țării sale devastate de război. Investigația noastră arată însă că efortul de război al Ucrainei este afectat și de corupția din țară. Potrivit documentelor, în primele șapte luni după invazie, aproape jumătate din grânele care intră pe la Halmeu, Siret sau Isaccea au fost vândute prin intermediul unor companii fantomă ucrainene, acuzate de criminalitate economică. Oamenii din spatele acestor scheme comerciale, pe care serviciul vamal nu a reușit să le oprească încă, au fraudat statul cu cel puțin 140 de milioane de dolari, doar anul trecut, susțin procurorii ucraineni. Am descoperit că peste 300 de firme sunt investigate pentru infracțiuni economice de către Biroul de Securitate Economică din Ucraina, în colaborare cu Serviciul de Securitate al țării, în cadrul unei anchete care a început în septembrie 2022. Documentele consultate de noi arată că, în timpul investigației, autoritățile de la Kiev au confiscat zeci de mii de tone de cereale din terminalele portului Odesa. Unele dintre aceste companii au contestat aceste confiscări, iar procesele sunt în curs de desfășurare. Potrivit anchetatorilor, mai mulți oficiali de rang înalt sunt implicați în aceste scheme, inclusiv adjunctul șef al unuia dintre departamentele Serviciului Vamal de Stat și persoane din conducerea Vămii Odesa. ….” Integral: https://www.riseproject.ro
“Un nou soi de pepene la Dăbuleni: Kinder Melon, pepenele cu surprize! …. Diferența majoră față de pepenii normali este desigur prețul, puțin mai mare, dar mai ales faptul că nu poți să le faci dop, pentru că există riscul să distrugi surpriza din interior. Noii pepeni nu pot fi deosebiți de soiul obișnuit, au același gust delicios, dar în interior au o jucărie sau o figurină tipic românească, de la peștele de sticlă de pe televizor până la păpuși Arădeanca sau lupul și iepurele din desenele cu Zaieț și Pagadi. În faza a doua, pepenarii din Dăbuleni spun că vor ataca agresiv piața adulților, lansând pepenii cu piese auto la interior. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul ]
“România s-a menținut în grupul țărilor cu venituri mari în 2022, în clasamentul realizat de Banca Mondială….”
https://economedia.ro/romania-s-a-mentinut-in-grupul-tarilor-cu-venituri-mari-in-2022-in-clasamentul-realizat-de-banca-mondiala.html
“Cazul ”Azilele groazei”. Theodor Stolojan îi cere demisia lui Firea și Budăi/ Romașcanu (PSD): Dacă eu stăteam în Voluntari, trebuia să știu de chestia asta? …..”
https://www.g4media.ro/cazul-azilele-groazei-theodor-stolojan-ii-cere-demisia-lui-firea-si-budai-romascanu-psd-daca-eu-stateam-in-voluntari-trebuia-sa-stiu-de-chestia-asta.html
Bună dimineața!
A propos de „Românii care renunță să-și mai caute un job”…
Am văzut ieri un mic reportaj la TV în care un proprietar de terenuri agricole oferea un salariu lunar de 10000 lei unui tractorist dar… nu venea nimeni…
E adevărat, e muncă grea vara, în agricultură, dar nici 10000 lei nu-s de colo! Ce se întâmplă?…
“Cine sunt baronii azilelor lagăre de exterminare
….Nimeni nu se aștepta ca dna Firea, nu chiar o novice în materie de comunicare, să facă asemenea erori. Poate cea mai spectaculoasă a fost comisă în momentul în care, deși Vasile Bănescu nu a indicat niciun nume în postările domniei sale în care vorbea despre fariseism și formele răului, dna Firea a ieșit la TV să-l atace și să se indice singură ca subiect al acestora. Și-a pus, cum se zice, precum chelul mâna în cap și a asumat de bună voie acuzațiile lui Vasile Bănescu, necontrazise de patriarh. Ba s-a apucat să scoată ochii cu banii alocați bisericilor în mandatul său la PMB, ceea ce devoalează nu numai caracterul, ci și raportarea discreționară la banul public. …..Ilfov mai înseamnă un personaj la fel de sulfuros, care însă a avut abilitatea să reacționeze minimal în scandal, deși este la fel de legat de el – președintele CJ, liberalul Hubert Thuma…..Până în acest moment, Hubert Thuma a refuzat să procedeze la demiterea, solicitată de premier, a șefului DGASPC (Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului) Ilfov, care înțelegem că a fost doar suspendat din funcție.
Adică Hubert Thuma nu vrea să-l demită pe Bogdan Pîntea, un inculpat judecat pentru că ar fi obținut prin abuz de funcție declarația fetiței de 12 ani violată de primarul din Stefăneștii de Jos și i-ar fi livrat-o acestuia. Numele lui apare și în dosarul de la DIICOT privind azilele.
Bogdan Pîntea, protejat cu orice preț de Hubert Thuma, e în această funcție din 2013, de pe vremea lui Marian Petrache, mentorul pe care Hubert Thuma l-a aruncat din barcă pentru a-i oferi loc eligibil pentru Camera Deputaților, în 2020, lui George-Cristian Tuță, fostul şef de cabinet al, pe atunci, directorului SRI Eduard Hellvig și consilier al acestuia încă de la Ministerul Dezvoltării.
În dosarul azilelor este deja arestat un subordonat al lui Bogdan Pîntea, șeful serviciului management de caz și monitorizare servicii sociale pentru persoane adulte cu dizabilități în cadrul DGASPC Ilfov, Andrei Țicu. El îi ajuta pe administratorii azilelor să-și acopere urmele. ….În 2014, Hubert Thuma a fost condamnat penal definitiv pentru corupție la 6 luni de închisoare cu suspendare. În acest moment este, desigur, reabilitat, condamnarea e ștearsă din cazier, dar nu și din CV.
Frăția dintre Hubert Thuma și primarul Pandele este de notorietate, ba chiar a existat la un moment o varianta că Hubert Thuma să vizeze altă poziție politică și să îi lase șefia CJ Ilfov Gabrielei Firea.
Hubert Thuma are o avere remarcabilă, conform declarației de avere, hectare de teren, apartamente, conturi bancare, un Porsche și, foarte interesant, mari împrumuturi. A dat cu împrumut aproape 2 milioane de lei și 20 de mii de euro, a luat cu împrumut de la persoane fizice 900 de mii de lei și 20 de mii de euro.
Și, desigur, ar fi util să ne amintim că pe “podiumul“ azilelor este și baronul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, întâi stătătorul palmierilor…..”
https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/cine-sunt-baronii-azilelor-lagare-de-exterminare
“”Azilele groazei” la Gorj. Bătrâni ascunși în pături prin vii și grădini să nu fie văzuți de presă
….Azilele groazei la Gorj Deși unitatea avea o autorizație, aceasta i-a fost retrasă cu câteva luni în urmă. Bătrânii bolnavi au fost transportați prin vii și grădini, astăzi, în cearșafuri, pentru a nu fi văzuți de presă. Incidentul a avut loc la Țicleni, în județul Gorj, unde a fost găsit un adăpost în care erau cazate 7 persoane, funcționând în mod clandestin într-o casă. Autorizația de funcționare fusese retrasă de mai multe luni după verificări. ….Ei au fost purtați pe umeri și pe tărgi improvizate și îmbarcați în mașini, departe de privirile presei. În această mascaradă absolut inumană, autoritățile au fost implicate. Trei dintre pacienți, cei fără rude, au fost preluați de asistenții sociali din primăriile din județul Gorj. Și în Timișoara, inspecțiile au scos la iveală nereguli grave. Un centru pentru persoane fără adăpost, subvenționat de Primăria Timișoara, a fost temporar închis. Motivele? Alimente expirate, murdărie de nedescris și mult mucegai. Administratorul fundației responsabile de îngrijirea bătrânilor susține că abaterile nu sunt atât de grave…..”
https://newsweek.ro/actualitate/azilele-groazei-la-gorj-batranii-ascunsi-in-paturi-prin-vii-si-gradini-sa-nu-fie-vazuti-de-presa
Buna ziua
https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-26390275-2022-emigrat-definitiv-cei-mai-multi-romani-din-1991-incoace-doar-1990-parasit-tot-romania-atatia-romani.htm
Deci în 2022, au emigrat definitiv ca în 1990.
Adică 50.000 capete.
Fiind eu unu din aia 50.000 plecați dar în 1990, ma întreb :
Ne învârtim in cerc sau progresul e măreț, sublim dar lipsește cu desăvârșire ?