Europa: 23 februarie 2013 / “Vatileaks”
| 23/02/2013 | Autor theophyle Categorii: Stiri Europene |
Autorităţile antitrust din UE investighează existenţa unor carteluri între bănci şi brokeri vizând manipularea ratelor de referinţă pentru creditele în franci elveţieni, anchetele anterioare vizând împrumuturile în yeni şi pe cele în euro. “Investigăm ratele folosite ca referinţe pentru mai multe monede, inclusiv euro, yenul şi francul elveţian. Suspectăm existenţa unor carteluri între anumiţi actori de pe piaţa derivatelor 
– bănci, dar şi brokeri”, a declarat, vineri, comisarul pentru concurenţă, Joaquin Almunia, citat de Bloomberg. Deutsche Bank, Barclays, HSBC şi Royal Bank of Scotland Group au recunoscut deja că sunt cercetate de UE în privinţa ratelor de referinţă. Anterior anunţului privind extinderea anchetei, Almunia informase privind investigaţii referitoare la posibila manipulare a Libor, Euribor şi Tibor (pentru credite în yeni). Anchetele vizând Libor sunt o “prioritate absolută” pentru UE, a spus, vineri, comisarul european. Orice amendă aplicată de autorităţile de reglementare va viza, în acelaşi timp, toate companiile implicate. Abordarea este diferită de cea a altor autorităţi de reglementare, care au preferat să rezolve astfel de situaţii prin acorduri amiabile separate cu instituţiile financiare. Barclays, UBS şi RBS au primit amenzi de peste 2,5 miliarde de dolari de la autorităţile de reglementare din SUA şi Marea Britanie pentru manipularea indicelui Libor al pieţei interbancare de la Londra. Peste alte zece companii sunt încă investigate. UE poate aplica amenzi de până la 10% din veniturile globale ale unei companii pentru fiecare cartel în care aceasta este implicată. Pieţele instrumentelor financiare derivate legate de dobânzi au avut o valoare totală de 20.000 de miliarde de dolari în 2011, a spus Almunia în iulie. Ziarul financiar.
Cum își ajută guvernul spaniol tinerii antreprenori. Asigurarea unui prim loc de muncă pentru tineri, mai buna finanţare a companiilor mici şi mijlocii şi asigurarea unui plan de plată eficientă a furnizorilor, în valoare de peste 2,68 de miliarde de euro – acestea sunt cele mai importante obiective 
urmărite de guvernul de la Madrid, cu noul plan adoptat vineri, care cuprinde zeci de măsuri pentru sprijinirea micilor iniţiative private. Măsurile, care vor intra în vigoare duminică, după publicarea în Monitorul oficial al Spaniei, cuprind o taxă fixă de 50 de euro în primele şase luni, drept cotizaţie la serviciile de asigurări sociale pentru tinerii cu vârste sub 30 de ani şi proaspeţii lucrători pe cont propriu care pun pe picioare o afacere proprie sau posibilitatea ca un şomer să primească indemnizaţia corespunzătoare şi să poată lucra în acelaşi timp pe cont propriu – tot pentru tinerii sub 30 de ani – în primele nouă luni ale noii activităţi. Pe de altă parte, pentru a stimula angajarea tinerilor – în rândul cărora rata şomajului este dublă faţă de cea a mediei populaţiei active – 50% pentru cei cu media de vârstă cuprinsă între 16 şi 24 de ani – guvernul conservator de la Madrid a decis şi că, atâta vreme cât această rată nu va ajunge la sub 15%, vor fi aplicate măsuri precum reducerea contribuţiilor angajatorilor la sistemul de asigurări sociale cu până la 75% pentru firmele cu peste 250 de angajaţi şi de până la 100% pentru cele care angajează tineri cu jumătate de normă, şi fără experienţă pe piaţa forţei de muncă.Integral in Capital.
Partidul lui Berlusconi a demarat o campanie de câştigare a voturilor femeilor din Italia. Partidul italian de centru-dreapta Poporul Libertăţii condus de politicianul Silvio Berlusconi a demarat o campanie care încearcă să câştige susţinerea electoratului feminin. Italiencele sunt încurajate 
să semneze un manifest care susţine că decizia femeilor de a vota pentru fostul premier nu trebuie să le supună oprobiului public. Manifestul partidului se găseşte pe site-ul oficial al formaţiunii politice, dar şi în paginile principalului ziar din Italia şi a fost publicat cu doar câteva zile înainte de alegerile generale pe care partidul Poporul Libertăţii riscă să le piardă din cauza popularităţii scăzute pe fondul reputaţiei dăunătoare a lui Berlusconi. Textul manifestului deputează cu expresia „Sunt o femeie, nu o păpuşă”. Criticii l-au acuzat pe fostul premier pentru modul în care alege femeile pentru o carieră politică, din cauza predilecţiei politicianului pentru aspectul atrăgător şi pentru folosirea imaginii vedetelor sumar îmbrăcate în promovarea emisiunilor difuzate de televiziunile pe care le controlează, informează agenţia de ştiri Reuters. Deşi Berlusconi este în prezent anchetat în cazul întreţinerii de relaţii sexuale cu o prostituată minoră, multe femei de vârstă mijlocie rămân printre susţinătorii cei mai fideli ai politicianului. Partidul de centru-stânga condus de Pier Luigi Bersani este considerat principalul favorit în preferinţele italienilor care vor ieşi la vot duminică şi luni pentru a hotărî noua alcătuire a parlamentului. Bersani l-a acuzat pe Berlusconi că tratează femeile asemenea unor „păpuşi gonflabile”. De cealaltă parte, reprezentanţii partidului Poporul Libertăţii nu au ezitat să reacţioneze şi l-au acuzat pe liderul partidului adversar de sexism. „Vom vota pentru Berlusconi, am obosit să fim considerate femei de mâna a doua pentru această alegere”, se poate citi în rândurile manifestului on-line care a primit semnături de la femei casnice, până la manageri de top. Integral in Adevarul.
Scandalul “Vatileaks” izbucneşte din nou, după un presupus “lobby gay” la Vatican. Dezvăluirile, veridice sau nu, care au marcat în 2012 scandalul scurgerilor de informaţii “Vatileaks”, reapar în atenţia publicului din cauza unui presupus “lobby gay” la Vatican. În timp ce “Vatileaks” l-a eliberat 
din graţia papală pe majordomul Paolo Gabriele, două articole, ale cotidianului La Repubblica şi săptămânalului Panorama, l-au readus în atenţia publicului. Potrivit Repubblica, decizia lui Benedict XVI de a renunţa la funcţia de papă poate să fi fost influenţată şi de supărarea profundă pe care i-a provocat-o aflarea unui capitol al anchetei ultra-secrete, efectuate în Curie, de către o comisie de trei cardinali pensionaţi, care făcea referire la un “lobby gay” la Vatican. În articolul încărcat de formulări senzaţionale şi intitulat “Sex şi carieră, şantajele de la Vatican dinaintea demisiei lui Bendict XVI”, cardinalul spaniol al Opus Dei, Julian Herranz, şeful comisiei, a prezentat, la 9 octombrie, în faţa Papei dosarul “cel mai obscen”, “o reţea transversală unită prin orientarea sexuală” când “pentru prima dată cuvântul homosexualitate a fost pronunţat” în locuinţa pontificală. Potrivit Panorama, acţiunile de “lobby gay” de la Vatican, “au fost de departe cele mai influente şi mai ramificate dintre toate cele care au existat în sânul Curiei” romane. Potrivit Repubblica, raportul a precizat că anumiţi prelaţi au fost supuşi “influenţei exterioare” (altfel spus şantajului), din partea unor laici, cu care erau asociaţi prin legături “de natură lumească”. Vaticanul a arătat greşeli grave în articolul de presă, declarând că nu trebuie luat în serios. “Speculaţiile, fantasmele şi opiniile difuzate de presă în acea perioadă” nu trebuie “nici dezminţite, nici comentate, nici confirmate”, a adăugat părintele Federico Lombardi, purtătorul de cuvânt al Sfântului Scaun. Integral aduce Mediafax.
Poker politic în jurul securităţii Statelor Unite. Prea multe tensiuni politice în dezbaterile privind viitori şefi de la Pentagon şi CIA. Pentru europeni, însă, contează mai puţin blocajul de la Washington cât persoana viitorului comandant NATO. Să fii republican şi colegii tăi de partid să îţi blocheze numirea în fruntea Ministerului Apărării poate fi o experienţă nefericită. Cu siguranţă, Chuck Hagel nu s-a născut sub o stea prea norocoasă. A avut parte de un context politic profund defavorabil. Răfuielile conservatorilor cu preşedintele democrat Barack Obama nu au, însă, doar 
consecinţe nefericite pentru Hagel. Amânarea recunoaşterii lui John Brennan în fruntea de director al CIA completează imaginea unui veritabil vid de putere în fruntea instituţiilor de apărare ale Statelor Unite şi, implicit, asupra securităţii SUA. “Până la urmă, ambii vor fi instalaţi”, asigură Xenia Dormandy, membră a think-tank-ului londonez Chatham House. Deocamdată, la comanda celor două instituţii mai stau, puţin peste program, foştii şefi – Leon Panetta şi Michael Morell. Un vacuum de putere în adevăratul sens al cuvântului nu există dar e, observă Dormandy, clar că divergenţele interpartinice au atins limitele paroxismului, în Statele Unite. Şi nu doar între republicani şi democraţi există tensiuni. Nu toţi democraţii au fost încântaţi de puntea către republicani deschisă de Obama prin propunerea lui Hagel, comentează Lora Anne Viola, expertă în politici externe la institutul John F. Kennedy al Universităţii Libere Berlin. Nici republicanii nu îl mai consideră pe Hagel neapărat ca fiind unul de-al lor, dat fiind că politicianul a ales oarecum o cale conservatoare mai moderată, opţiune asimilată unei trădări de partid, este de părere Mark Jacobson, Senior Transatlantic Fellow la German Marshall Fund, în Washington. “Dezbaterile reale dedicate securităţii naţionale lipsesc cu desăvârşire, disputa în derulare fiind o încordare a muşchilor între cele două partide mari ale Americii”, completează Viola, amintind că Obama a folosit mulţi ani serviciile de consultanţă oferite de Brennan. […] Pentru europeni, nu atât deţinătorii portofoliilor de la Washington contează cât persoana care va fi trimisă la Bruxelles, pentru a prelua comanda NATO. Generalul John Allen, fostul comandant al trupelor aliate din Afganistan, doar ce a anunţat că nu este interesat de o eventuală desemnare, în ciuda experienţei acumulate. Or, Alianţa Nord-Atlantică are nevoie de un om care ştie cum merg lucrurile în Aganistan, dat fiind că anul acesta şi cel ce vine, pe tapet stă retragerea militară, aminteşte Dormandy. Mai degrabă, consideră Viola, Obama va căuta un personaj aflat deja în Europa şi cu bogate relaţii pe bătrânul continent. Este nevoie de cineva care, până la urmă, va ştii să înţeleagă că NATO nu este doar politica externă a Statelor Unite ci suma intereselor a 28 de naţiuni distincte. Integral la Deutsche Welle
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
