Revista Presei – 8 iunie.”Demonizarea profesorilor Nu există cinism, ticăloșie mai mare a unui demnitar decât a miza pe învrăjbirea categoriilor sociale și profesionale pentru a repara efectele propriilor greșeli și propriei incompetențe.”
| 08/06/2023 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de joi, 8 iunie! Vremea va fi instabilă, cu precipitații în partea de nord, vest și centrul țării. Vântul va bate cu putere, mai ales în zonele montane. Temperaturile maxime se vor încadra între 20 și 29 de grade Celsius, iar cele minime între 7 și 18 grade Celsius. Joi, în Bucuresti, vremea va fi călduroasă, cu un cer înnorat și o maximă de 28 de grade Celsius. Indicele UV va fi 8 din 10, iar temperatura minimă de 14 grade Celsius.
“Paradox? Nu: Competitivitatea României se târăște mult în urma PIB/locuitor. Cifrele care măsoară calitatea slabă a dezvoltării România a avut în ultimii ani o creștere economică de top, însă calitatea creșterii economice este plafonată de limitele competitivității regiunilor sale de dezvoltare – potrivit scorurilor obținute de acestea în Indexul actualizat al Competitivității Regionale (RCI) construit de Comisia Europeană (DG Regio). Toate cele 8 regiuni de dezvoltare ale României marchează cele mai mari scoruri fie la dimensiunea pieței (București – Ilfov), fie la piața muncii, care sunt doar 2 din cele 11 criterii de măsurare a competitivității. Altfel spus, competitivitatea României marchează cel mai mare scor la capitolul consum, dar scorul mediu total al regiunilor României (56,4 de puncte) o plasează abia puțin peste jumătatea mediei regiunilor europene (UE – 27, 100 de puncte) – ceea ce exprimă incapacitatea structurii competitivității României de a susține creșterea. Cea mai competitivă regiune a României: locul 11 la PIB regional/locuitor, dar locul 129 la competitivitate Așa se face că regiunea București – Ilfov, cea mai competitivă a României, ocupă abia locul 129 din 234 în topul RCI (cu 93,7 puncte), deși este a 11-a în topul european al produsului intern brut regional pe locuitor, după puterea de cumpărare standard (PPS), potrivit celor mai recente date Eurostat. Bucureștiul marchează un scor de 151,6 puncte la criteriul dimensiunii pieței (respectiv al consumului) – recordul național. … Celelalte șase din cele opt regiuni de dezvoltare se plasează printre cele 10 cel mai puțin competitive regiuni ale Europei dintr-un total de 234. În cazul lor, scorurile de competitivitate cele mai mari nu sunt la mărimea economiei, ci la piața muncii – o măsură implicită a dimensiunii consumului, cu scoruri de la 81,9 puncte (regiunea Sud – Muntenia), până la 91,8 puncte (regiunea Centru). …. „Rețeta” Bucureștiului: Mărimea contează. Mai mult decât educația și inovarea Succesul relativ al Bucureștiului (plasarea nu mult sub media europeană – 100 de puncte) se datorează mai ales dimensiunii pieței în general și a pieței muncii în special. Totodată, cu peste 1,7 milioane de locuitori, Bucureștiul concentrează 9% din populația României, iar județul Ilfov mai adaugă 2,8%. Astfel că plasarea regiunii la vârful clasamentului european al regiunilor după PIB / PPS este mai strâns legată de consum decât de competitivitate. …. Este drept, alte două criterii au scoruri de peste 100 de puncte: inovarea (116,8) și educația superioară inclusiv training-ul și învățarea continuă (112,4), dar se știe că mulți dintre actorii care marchează la aceste scoruri ajung să joace în echipe străine. ….” Integral: https://spotmedia.ro
“Finanțarea publică a partidelor politice, independența presei și afectarea echilibrului democratic Autoritatea Electorală Permanentă va verifica anul acesta activitatea a 205 partide politice. Dacă în urmă cu 10 ani erau înregistrate cel mult 30 de partide, după modificarea legii partidelor politice în 2015, numărul acestora a crescut vertiginos. Conform reglementărilor actuale, un partid politic poate fi înființat cu doar 3 semnături din partea unor persoane care sunt membri fondatori. Această politică este mult mai prietenoasă decât în alte țări, unde numărul de semnături este mai mare – cum de altfel era și în România. Dar dacă aceste condiții au fost relaxate, finanțarea partidelor nu a fost și ea adaptată nevoilor unor formațiuni noi, care au poate un caracter regional sau local și care sunt în competiție cu partidele consolidate de pe piață, care au resurse financiare semnificative, donatori mari și care primesc subvenții de la stat. Deși au existat solicitări din partea mai multor organizații neguvernamentale, inclusiv din partea Expert Forum de a modifica legea, astfel încât și partidele noi să aibă acces mai facil la resurse, partidele parlamentare principale nu au nici cel mai mic interes să liberalizeze piața politică. Accesul la subvenții este legat fie de statutul de partid parlamentar, fie de câștigarea unui număr de 50 de mandate de consilier județean sau consilier general al Municipiului București. Ultima condiție este foarte restrictivă, iar după alegerile locale din septembrie 2020, doar două partide au beneficiat de bani publici: Partidul Mișcarea Populară și Pro România, care au fost de fapt foarte aproape de limita de 5%, necesară pentru a intra în parlament. Nu există resurse alternative, de tipul celor din țările nordice, unde există fonduri dedicate pentru funcționarea partidelor politice sau precum cele din Estonia, unde există limite alternative pentru a primi subvenții, mai joase decât cea parlamentară de 5%. În România, subvențiile au devenit după 2016 principala sursă de finanțare a partidelor politice. Dar România nu este o excepție, subvențiile au devenit o sursă principală de funcționare a celor mai multe partide cu vocație parlamentară din Europa. Un studiu publicat de Parlamentul European în 2021 arată cu subvențiile reprezintă în multe țări peste 60-70% din sursele de venit ale partidelor. …. Dacă acum 10 ani partidele nu primeau mai mult de 2 milioane de euro adunat anual, din 2016 valoarea acestora a început să crească semnificativ. După modificările promovate de fostul trezorier PSD Mircea Drăghici în 2018, adevărata explozie a avut loc după 2018-2019. Atunci, limitele anuale au fost schimbate de la 0,01-0,04% din bugetul național la 0,01%-0,04% din PIB. În 2022 și 2023 partidele au primit mai mult de 250 de milioane, ceea ce înseamnă peste 50 de milioane de euro. Trebuie menționat că și formațiunile minorităților naționale mai primesc și ele vreo 40 de milioane de euro. Revenind la subvenții, cea mai mare parte dintre aceste sume ajung la partidele parlamentare, adică PSD, PNL, AUR și USR. UDMR nu primește bani din subvenții, întrucât a optat pentru fondurile venite prin celălalt mecanism menționat anterior, care sunt mai generoase. PSD a încasat anul trecute 98 milioane de lei, PNL un total de 83 milioane de lei, USR 45 de milioane, iar AUR 20 milioane. Cele două partide neparlamentare au primit 5 milioane (PMP) și 3.7 milioane (Pro România)…..” Integral: https://www.hotnews.ro
“Două Românii în stradă: cei care vor să mai obțină puțin și cei care vor să păstreze mult Pe fondul situației macroeconomice puternic dezechilibrate, România se confruntă cu un val de revendicări sociale cum nu au mai avut loc de mulți ani și care ar putea duce la o criză politică. Mișcările de protest ale bugetarilor se anunță din tot mai multe domenii, dar cu motive ce contrastează puternic. De o parte se află conflictele de muncă ale unor categorii de bugetari ce solicită drepturi restante și majorări pe care le consideră echitabile, în comparație cu alte grupări de bugetari. De cealaltă parte, reprezentanții instituțiilor de forță amenință și ei cu greve și proteste, pentru că riscă să piardă niște privilegii. De exemplu, ar putea rămâne fără dreptul de a avea pensia mai mare decât ultimul venit lunar și să se pensioneze precum cei din prima categorie de nemulțumiți, la 65 de ani. Revendicările celor care au declanșat deja conflicte de muncă, se referă în mare parte la restanțe și promisiuni neonorate de către guvernanți:
- Profesorii vor majorări salariale pentru a ajunge la venituri decente. În condițiile în care un profesor debutant câștigă doar 2.500 de lei, Educația din România nu are cum să atragă valorile din universități pentru ca în final școala să producă absolvenții necesari unei economii competitive, cu altă structură decât cea de acum (în care aproximativ 20% sunt muncitori necalificați, cu salariul minim pe economie).
- Cadrele nedidactice și personalul auxiliar din sănătate au cerut majorările salariale (între 4 și 9%, funcție de domeniu și ocupație, ce li se cuveneau, conform legii, încă de la 1 ianuarie 2022, înainte ca inflația să explodeze.
- Medicii de spital, categoria profesională cea mai afectată de burnout, solicită plata gărzilor la nivelul anului 2022, nu 2018.
- Ceferiștii vor aplicarea Statutului personalului feroviar, ceea ce presupune majorări pe toată ierarhia și pensionarea cu recunoașterea muncii în condiții deosebite.
Angajații din instituțiile de forță cer scoaterea militarilor din PNRR De cealaltă parte, polițiștii amenință cu greve, nemulțumiți că Executivul (condus de un beneficiar de pensie specială) a cedat presiunilor Comisiei Europene, în loc să-și respecte promisiunea de a conserva pensiile militare, de care beneficiază angajații MAI, MApN și ai serviciilor secrete. Fără reforma pensiilor speciale, România poate pierde 3,2 miliarde de euro, adică tranșa a 3-a de plată din PNRR. …. Gardienii, protest prin exces de zel …. Sindicatul Național al Polițiștilor anunță proteste în stradă şi ameninţă cu blocarea sistemului: Nu ne provocați! ….” Integral: https://cursdeguvernare.ro
“Demonizarea profesorilor Nu există cinism, ticăloșie mai mare a unui demnitar decât a miza pe învrăjbirea categoriilor sociale și profesionale pentru a repara efectele propriilor greșeli și propriei incompetențe. Este exact ceea ce fac acum PNL și PSD în cazul grevei profesorilor, punând toate tunurile pe greviști și încercând să le pună lor în cap nemulțumirea părinților cu copii în ani terminali, pentru a-i determina ca astfel să renunțe la protest, unul pe care Guvernul l-a generat și apoi l-a amplificat împreună cu președintele Iohannis. …. Trompetele PSD, precum imundul Radu Cristescu (cândva lingăul Elenei Udrea), au venit cu punctajul de partid care acuză fără dovezi liderii sindicali din teritoriu că sunt pe mână cu AUR care vrea haos social. De parcă zeci de mii de profesori pot fi mânați ca oile de argații lui Simion. Că AUR este principalul beneficiar al tensiunii sociale este indubitabil. Dar asta numai pentru că Guvernul a generat prin acțiunile sale această tensiune. PNL a ieșit, marţi, cu un punctaj pentru propriile trompete în care Guvernul este exonerat de orice răspundere, a făcut tot ce se putea, profesorii își tot schimbă, vezi Doamne!, revendicările. Puteți citi aici punctajul de partid care indică ce trebuie să spună liberalii presei în privința grevei, dar și a rotativei și a bijuteriilor dnei Iohannis. Niciun pic de empatie, de înțelepciune, de asumare. Scopul este demonizarea profesorilor, asmuțirea societății împotriva lor pentru ca, umiliți și rușinați, să renunțe la protest, Guvernul să își proclame victoria, iar PSD și PNL să purceadă la ceea ce le interesează, adică intrigăraia politică. Pe lângă faptul că e ticălos, punctajul PNL e mincinos. Profesorii nu și-au schimbat revendicările, au cerut clar două lucruri: 25% majorare salarială imediat și garanția că, în grila de salarizare din viitoarea lege a salarizării, salariul de debut în Educație va fi cel mediu pe economie. Ce nu au acceptat, pentru că din motive pe deplin întemeiate nu au încredere, au fost promisiunea și eșalonarea creșterilor din viitoarea lege. Cel care a schimbat variantele a fost Guvernul de la nu se poate nimic, la niște vouchere, la încă niște vouchere, la OUG cu creștere de o mie de lei acum și restul de la anul. Au mințit pe rând și cu toate. Da, OUG nu putea face referire la un act normativ viitor. Dar putea să stabilească de pe acum viitoarea salarizare a profesorilor care apoi să fie preluată din OUG în legea salarizării. De ce nu au făcut asta? Pentru că vor să mintă la fel și pe viitor. Nu sunt bani pentru mai mult, spune ticălosul punctaj PNL. Da, în actuala configurație a cheltuielilor bugetare nu sunt. Dar dacă, de exemplu, dispar din pensiile speciale, dacă, de exemplu, se revine la aparatul Guvernului Ponta, căruia îi ajungeau 70 de secretari de stat? La Educație pe vremea aceea erau doi, acum sunt 6, plus doi subsecretari de sat. Când se va încheia jefuirea banului public în toate felurile cu putință, după ce vor colecta cum trebuie taxele, sigur vor fi bani pentru profesori, ba chiar și deficitul ar intra sub zona de risc a pierderii banilor europeni….. ” Integral: https://spotmedia.ro
“Trei economiști analizează „cerințele legitime ale profesorilor”, dar prezintă și riscul: „În stilul ăsta, nici salariile actuale nu le vom mai putea plăti” Libertatea încearcă să abordeze greva profesorilor într-o perspectivă care să ofere publicului informații cât mai exacte și o înțelegere obținută pe baza unor puncte de vedere diferite: profesori, părinți care susțin profesorii, dar și părinți care nu susțin greva. Importante sunt și argumentele specialiștilor, care încearcă să explice tabloul de ansamblu. …. Economiștii spun că statul trebuie să dea mai mulți bani pentru Educație, inclusiv pentru salarii, și în același timp să facă reformele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru a tăia risipa bugetară. Experții indică pentru eficientizare eliminarea pensiilor speciale, eliminarea excepțiilor fiscale de care se bucură mai multe categorii sociale, precum IT, construcții, agricultură, și restructurarea unor ministere și instituții de stat. …. „Educația costă. Dacă vrem să avem copii educați și oameni educați în societate trebuie să plătim”, spune direct consultantul fiscal Emilian Duca. Acesta afirmă că politicienii trebuie să respecte ceea ce tot ei au votat, respectiv majorarea până la 6% din Produsul Intern Brut (PIB) a alocărilor pentru Educație. În acest moment, alocarea este de 3,2% din PIB și este mai mică decât în 1995, conform calculelor Libertatea, pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) și de Ministerul Educației. …. Măsurarea performanței Economistul spune însă că performanța trebuie măsurată, atât în Educație, cât și în alte sectoare bugetare, precum Sănătate sau Administrație. „Nu există performanță fără bani și nici bani fără performanță. Este nevoie de reforma profundă a statului, lucru ce nu se poate întâmpla cu actuala clasă politică. E foarte simplu: trebuie să facem reformele din PNRR. Ei și le-au asumat”, punctează Duca. …. Profesorul de economie Cristian Păun, care predă la Academia de Studii Economice (ASE) din București, are propria perspectivă. El spune că întrebarea trebuie pusă altfel. „România ar trebui să își permită să dea (bani dascălilor – n.r.), Educația este prioritară în orice stat dezvoltat. Problema este de ce nu își permite să îi plătească corespunzător? Iar răspunsul este simplu: banii sunt tocați pe tot felul de trăsnăi”, spune acesta. Acesta dă și câteva exemple de risipă bugetară. „Cel care mă râcâie acum este că Guvernul a dat 1,5 milioane de lei din fondul de rezervă pentru parcări în Băile Felix. E un exemplu. Ar trebui ajuns la o înțelegere și făcut un buget astfel încât să pornim de la priorități: Educație, Sănătate, Apărare”, susține acesta. Risipa bugetară Păun spune că ar trebui restructurate ministere și instituții, precum Ministerul Familiei sau cel al Sportului, ori programe de stat, precum cel de sprijin pentru producătorii de roșii. Și Păun crede că este nevoie de schimbări majore. „Apucă-te și fă reforme! Lângă orașul meu, Alba Iulia, există o comună celebră, Ciugud, care apare în toate știrile, ce poate fi cartier al orașului. La fel și Micești. În România, toate reformele sunt omorâte sau anulate. Avem reforme trecute în PNRR, dar când au ajuns la pensii și salarii s-au oprit. Am început cu panseluțele și palmierii”, arată acesta. ….” Integral: https://www.libertatea.ro
“Școala grevelor Și-n educație, ce semeni aia culegi. Sigur că poți să investești și să nu răsară mare lucru dar dacă nu semeni sigur nu răsare nimic. …. Când nu e bici. Erdogan nu e singurul care râvnește la secolul acesta (deși arată rău). Putin vrea o lume rusească iar Jinping își dorește un secol chinezesc. Numai dictatori, cum se vede. Deocamdată secolul e al nimănui: a fost secolul vitezei, acum e secolul derapajelor. Va fi democratic sau nu va mai fi. Noi ne-am bucura să fie pașnic. Și ceva mai deștept – căci a început prost și continuă și mai prost. Unde nu e război, sunt proteste. La noi greva profesorilor a intrat în prelungiri întrucât ultima ofertă a guvernului (1000 de lei brut la salariu) a fost refuzată de greviști. Aceștia au fost și la Cotroceni unde s-a strigat ,,ieși afară, javră ordinară” (frumos exemplu pentru elevi!) și unde liderii sindicali însoțiți de un școlar (de ce?) s-au întâlnit cu Iohannis. Președintele s-a oferit să gireze un acord pentru încheierea grevei cu respectarea grilei de salarizare convenită dar profesorii nu l-au crezut: ,,nu cedăm! Ce garanții ne dă Iohannis?”. Niciuna, firește…… ,,Se pune întrebarea, a zis Iohannis, cine negociază pentru dascăli”. Păi, nu știe? Doar a negociat personal cu liderii sindicali Hadăr, Hăncescu și Nistor – care, ce-i drept, nu au probleme salariale. Hadăr câștigă 45 de mii de lei lunar, ceilalți câte 20 de mii. Deci și dascălii o pot duce bine în sistem dacă ajung lideri sindicali (pe viață) sau intră în politică (unul pe față, doi pe dos). În fond și Iohannis a ales această cale și pretinde acum că în 30 de ani ,,prima dată când Educația a fost pusă la nivelul care i se cuvine a fost în proiectul meu România educată”. L-a lăsat memoria? Ar fi trebuit să știe că a fost semnat în mandatul lui Băsescu un Pact Național pentru educație. …. Și totuși când îl auzi pe regele Charles vorbind despre România (,,o țară de glorii, o țară de dor”) pe care a vizitat-o și acum parcă îți pare rău că demnitarii noștri n-o iubesc la fel de mult (regele Charles are 10 proprietăți în România pe când Iohannis are numai 6). Dar și românii iubesc Marea Britanie: 1,2 milioane s-au mutat acolo. …. . Oaspeți de vază la Chișinău unde 50 de lideri europeni s-au reunit în jurul Maiei Sandu încurajând drumul Moldovei către UE. La cât de iute este Maia Sandu să vezi că Moldova ajunge în Schengen înaintea noastră. ….” Integral: https://revista22.ro
“Profesorii, revoltați pe liderii de sindicat: ”De ce ați negociat atât de prost revendicările?” …. Pe pagina de Facebook a Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) un cadru didactic se revoltă spunând că liderii de sindicat nu au negociat bine revendicările profesorilor. ”De ce ați negociat atât de prost revendicările noastre? Noi am spus foarte clar ce vrem, dar dumneavoastră vă faceți că nu înțelegeți…vrem 25% și pentru cei cu vechime și grade acum, salariul mediu de referință adus la zi, nu cel din prezent, aplicarea grilei în totalitate de anul viitor nu în 3 ani…plus celelalte revendicări legate de sporuri, program Edusal și ce a mai fost pe listă…faceți-vă datoria că de 18 ani ați cam stat degeaba! …. Și ar fi de bun simt să răspundeți la întrebările noastre de pe această pagină, nu să faceți doar informări…pentru ce plătim atâta lume din echipa dumneavoastră? Să ne răspundă, nu să vorbim singuri…”, a scris un utilizator al paginii FSLI. Persoana respectivă a menționat într-un alt mesaj că plătește de 24 de ani cotizație la sindicat. Iar acesta nu este singurul mesaj de indignare pe pagina respectivă Fsli România a transmis și un mesaj ca răspuns la nemulțumirile profesorilor: ”încercați să rezistați! deja este prea mare deranj. Copii unor ,,magnați,, și ,,politicieni,, doresc acum diploma de BAC pentru a pleca la studii în afară. Felicitări județelor preponderent ungurești… Covasna, unde acolo participarea la grevă este foarte mare. Îndrăzniți și rezistați”, se arată într-un mesaj de răspuns. ….” Integral: https://newsweek.ro
“Câți bani face România din exportul de armament în Ucraina și semnalul de alarmă din industria de apărare România vinde Ucrainei muniție și armament de calibru mic și mijlociu, de când Rusia a pornit războiul, anul trecut. Spre deosebire de partenerii săi internaționali, din NATO și UE, Guvernul României face toate eforturile să țină sub preș sprijinul militar și logistic, oricât de mic sau mare ar fi el, pe care țara noastră îl oferă Ucrainei, în războiul cu Rusia. În ciuda apropourilor pasiv-agresive de la nivel oficial, că România face lucruri pentru Ucraina, dar nu vrea să se laude (din rațiuni de securitate, dar mai ales electorale, a se vedea propaganda AUR și scandalul Bîstroe), publicul nu este informat cu transparență despre acest sprijin. Noroc că unele lucruri le poate vedea cu ochiul liber – primirea refugiaților de război ucraineni sau afluxul rutier, feroviar și maritim de cereale ucrainene, în drumul lor de export către restul lumii. … In mod paradoxal, dar deloc de mirare pentru cum ne-au obișnuit autoritățile de la București, în plin război, Ucraina lipsește cu desăvârșire din lista publică a destinațiilor exporturilor românești de armament, dar și a transporturilor de armament care traversează teritoriul României. În rapoartele anuale ale Departamentului pentru Controlul Exporturilor (ANCEX), din subordinea MAE, Ucraina nu există în 2022. Pentru compania națională de producție de armament Romarm, probabil că o astfel de omisiune i-ar fi anulat rostul obiectului de activitate. Din scriptele Romarm putem afla că România a vândut în 2022 armament Ucrainei și o face și în 2023, dat fiind că ucrainenii au plătit în avans o sumă importantă de bani pentru asta. …. Astfel, Romarm a facturat către Ukrspcexport, compania de stat ucraineană care se ocupă cu importurile și exporturile de armament, suma de peste 222 milioane de lei (aproximativ 45 de milioane de euro, la cursul mediu valutar din 2022). Suma se regăsește în bilanțul contului de clienți 4111 al Romarm, prezentat în raportul administratorilor Romarm, pe anul trecut. …. Ucraina, prin Ukrspcexport și „Defence Intell Ucraina” (nu reiese din raport dacă e vorba de o companie sau de serviciul secret al armatei ucrainene), a plătit însă o sumă mult mai mare drept avans către Romarm, pentru a cumpăra produsele militare fabricate în România de filialele companiei naționale românești. E vorba de un total de peste 540 de milioane de lei (circa 110 milioane de euro, la cursul mediu valutar din 2022). Suma se regăsește în bilanțul contului de clienți creditori 419 al Romarm, prezentat în același raport. … Situația precară a industriei de apărare românești nu mai este o enigmă decât pentru nostalgicii epocii comuniste. Efectele acestei lăsări în paragină a unui sector industrial care nu a mai putut ține pasul cu timpurile, fiind grav subfinanțat, se văd în această perioadă, când România ar putea nu doar să sprijine Ucraina cu echipament militar, ci și să câștige bani frumoși. Doar că nu prea mai are cum. Iar Romarm e conștientă de neputința în care se zbate, cu cele 16 filiale ale sale. …. „Din păcate, printre produsele cu căutare extraordinar de mare se află loviturile de artilerie calibru mediu și în special mare, produse care ori nu se mai pot executa în filialele Romarm, ori au termene foarte lungi de execuție și prețuri cu peste 30% mai mari decât competiția. De asemenea, un mare impediment în accesarea piețelor externe îl constituie capacitatea fizică de producție, filialele nereușind să satisfacă comenzi majore într-un timp scurt sau măcar rezonabil”, arată raportul. ….” Integral: https://panorama.ro
“În țara în care orice mărunt slujbaș e trufaș noblețea adevărată umblă la pas Nu sunt monarhistă. Republica mi se pare o formă de guvernare mai simbiotică cu vremurile pe care le trăim. Așa simt… Sceptru, uns rege în numele Domnului, calești, plecăciuni – toate sunt ale unei lumi apuse. Și totuși când l-am văzut pe regele Charles mergând la pas alături de oameni, gustând din mâncăruri specifice locului, zâmbind cald, în țara în care orice mărunt slujbaș la stat este trufaș, am devenit un pic monarhistă. Regele Charles era măreț în modestia lui. Era nobil, purtându-se atât de cald. Dacă la toate astea mai adaug că mi-a lăudat frumusețea țării, pe care spune că o iubește, că îi face renume bun în lume, nu am cum să nu devin măcar puțin monarhistă. …. Pornind de la imaginea regelui modest, care poartă în spate un regat, amprenta a sute de ani de domnie și sângele a zeci de oameni, care au condus un imperiu pusă față în față cu al nostru „domn” ales de noi pe câțiva ani, dar în care s-a umflat orezul de zici că se trage direct din nibelungi am făcut un exercițiu de imaginație. Mi-am imaginat că președintele nostru le vorbea cam așa profesorilor, în loc să îi certe: …S-au făcut eforturi să se adauge ceva la salarii. Atât s-a putut în vremurile acestea grele. Sunt și eu profesor. Soția mea la fel. Inima noastră e alături de voi, pentru că vă înțelegem cel mai bine durerile, munca și dăruirea. Vă rog să vă întoarceți la clase! Gândiți-vă la elevi! Hai să punem elevii și viitorul lor pe primul loc, așa cum le stă bine unor profesori! Vă înțeleg, sunt solidar, dar interesul suprem al unui profesor e …elevul!… …. Mărirea de salarii o meritați și poate să v-o dea guvernul, dar respectul nu. Nu e ceva ce se cere, ci se câștigă zi de zi, prin muncă asiduă, prin fapte demne, printr-o anumită atitudine. De aceea avem profesori și Profesori. Fiecare își construiește o imagine și câștigă atât respect cât merită. Ca să nu lungesc mult vorba, spun să vă uitați la regele Charles. Îl respectă până și cei care nu sunt monarhiști. Ceva din el, din comportamentul lui, îți impune asta…..” Integral: https://republica.ro
“Istoricul Armand Goșu: „În acest moment, Putin înțelege că n-are cum să câștige și vrea să amâne un deznodământ tragic pentru regimul său” Distrugerea barajului și a hidrocentralei de la Nova Kahovka a fost cel mai probabil provocată de forțele ruse, cu scopul de a scurta linia frontului, care măsoară aproximativ 1.200 de kilometri, dar și de a întârzia o eventuală contraofensivă ucraineană, este de părere Armand Goșu, istoric și profesor asociat la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, care are o lungă experiență în analiza spațiului ex-sovietic. „Dacă ucrainenii și-ar fi dorit contraofensivă pe acolo, ei trebuie să o amâne cu cel puțin 6-8 săptămâni, pentru că vreo două săptămâni durează până se retrage apa și apoi, ca să se usuce zona respectivă, să poți intra cu tehnică militară grea, trebuie să treacă o lună, o lună și jumătate”, a declarat Armand Goșu într-un interviu pentru Republica. În ciuda acestui fapt, ucrainenii ar putea lansa o contraofensivă de succes în perioada următoare, crede el, adăugând că și Occidentul trebuie să își îndeplinească mai bine rolul în acest scenariu. „Dacă vrei ca Ucraina să câștige războiul, trebuie să o ajuți ca să-și creeze această superioritate tehnică care să fie decisivă pe frontul de operațiuni, astfel încât să obțină victoria cât mai repede și să fie evitat un scenariu de înghețare a conflictului, care ar duce la prelungirea lui. Pentru că, de fapt, Putin în acest moment înțelege că n-are cum să câștige și el asta vrea – să amâne un deznodământ tragic pentru regimul său. Și atunci, Occidentul trebuie să dea mai multe arme de nouă generație și mai ales muniție pentru ele“, afirmă Armand Goșu. …. Hidrocentrala era minată de anul trecut de ruși, amintiți-vă că a fost o conferință de presă în care președintele Zelenski tocmai asta spunea – că teama cea mai mare pentru Ucraina în acel moment era aruncarea în aer a hidrocentralei și inundarea unei suprafețe foarte mari în sudul Ucrainei. Mi se pare normal să amintesc aici și altă opinie, opinie care vine din zona comentatorilor ruși. Potrivit acesteia, barajul n-ar fi rezistat, pur și simplu, la presiune, pentru că în ultimele luni nu s-au mai făcut acolo lucrările obișnuite de întreținere. Tehnicienii și inginerii ucraineni n-au avut voie să pătrundă, pentru că hidrocentrala era ocupată de ruși din primăvara anului trecut și aceștia nu le-au permis să efectueze lucrările de întreținere. Și atunci s-a acumulat o cantitate neobișnuit de mare de apă și, ieri noapte, barajul ar fi cedat, s-ar fi tot lărgit gaura prin care a intrat apă și exploziile care sunt filmate ar fi fost de fapt ale minelor plantate de ruși anul trecut. ….Pentru economia Ucrainei, pierderea e serioasă. Nova Kahovka era o hidrocentrală care producea mult curent electric. Era acolo cel mai mare lac de acumulare de unde alimentai cu apă mai multe orașe, de la Krivoi Rog la Energodar. Aveai apă pentru irigații, în zona de cernoziom, unde ai cel mai bun pământ pentru agricultură din Europa. Ucraina are și o problemă acum cu centrala atomică de la Zaporoje, cea mai mare din Europa, cu 6 reactoare, din care doar unul mai funcționează. Lacul de acumulare era una din sursele de apă pentru răcirea reactoarelor. Nu mai puțin de 80% din apa din Crimeea provine de aici, de la Nova Kahovka. Fără apă Crimeea se deșertifică, se transformă într-o Sahară. ….” Integral: https://republica.ro
“Tudose se apără de acuzaţia de hărţuire sexuală: “Uitaţi-vă la faţa mea!” Acuzat că s-ar fi comportat ca un neanderthalian faţă de o angajată, făcându-i avansuri şi vorbind birjăreşte, europarlamentarul Mihai Tudose neagă totul! „Pe bune, uitaţi-vă la mine”, a declarat acesta într-o conferinţă de presă, după care s-a desfăcut şi la cămaşă, a rămas în maiou şi a făcut câteva piruete în faţa jurnaliştilor. „Cât despre vorbit urât, cine p*la mea a vorbit urât? Poate mă-sa lu’ altu’”, a adăugat eurodeputatul, butonându-se la loc şi stingând o ţigară în capul unui aghiotant. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Tia… are dreptate (ca mai mereu), inclusiv intrebarile finale… Un secol de singuratate ne asteapta daca nu corectam tembelismul national si mondial.
“BREAKING Ucraina a lansat contraofensiva mult-așteptată împotriva forțelor ruse, anunță Washington Post
Armata ucraineană a lansat un contraatac mult anticipat împotriva forțelor rusești de ocupație, deschizând o fază crucială în războiul menit să restabilească suveranitatea teritorială a Ucrainei și să păstreze sprijinul occidental în lupta sa împotriva Moscovei, anunță publicația americană The Washington Post. ….Contraofensiva se intensifică pe măsură ce criza se accentuează în regiunea Herson din sudul Ucrainei, unde o breșă în barajul și centrala hidroelectrică Kakhovka, controlate de Rusia, a trimis marți apa peste malurile râului Nipru și în zeci de comunități rezidențiale atât în teritoriile ucrainene, cât și în cele controlate de Rusia. Inundațiile vaste au redesenat, de asemenea, câmpul de luptă în acea parte a frontului de sud.
În regiunea Zaporijia, în calea Ucrainei se vor ivi obstacole cumplite, scrie The Washington Post. Forțele rusești au petrecut luni de zile fortificând zona cu mine și tranșee. Un membru al unei brigăzi care participă la ofensiva din sud-est a descris „lupte grele continue”…..”
https://www.g4media.ro/breaking-ucraina-a-lansat-contraofensiva-mult-asteptata-impotriva-fortelor-ruse-anunta-washington-post.html
https://www.g4media.ro/exclusiv-fragmente-plagiate-in-doctoratul-lui-daniel-gradinaru-presedintele-consiliului-superior-al-magistraturii-expert-consultat-de-g4media-ro-ca-plagiatul-este-intentionat-o-dovedesc-di.html
Cat de tembela este Romania… cu “democratia” ei cu tot, cu toate partidele si statul infractor…
Plateste pensii speciale plagiatorilor din “justitie”. Obligatorii prin constitutia acestei tari.
In timp ce sistemele de educatie, sanatate si justitie reala sunt colapsate.
Buna seara .
Italiana UniCredit ar vrea sa cumpere ( in Romania ) și OTP Bank. Care e banca maghiara.
Valoarea presupusa a afacerii, 400 milioane euro.
Doar că UniCredit are concurenți. Respectiv ( cu același interes să cumpere OTP ) ) Alpha Bank și Erste Bank.
Vom vedea.
https://www.milanofinanza.it/news/unicredit-cerca-prede-in-est-europa-nel-mirino-la-controllata-rumena-di-otp-bank-vale-fino-a-400-202306071943155619