![Spring Mountains Wallpaper [1920x1200]](https://encrypted-tbn0.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcT5d4DTScHJEhXf8d-rXf5sC_WvUFwGckrSKxFlmGpn2KV1r7JD2Fu1JfpehROlbB_rWu0&usqp=CAU)
Buna dimineata intr-o zi de sambata, 25 martie! Vremea va deveni deosebit de caldă pentru ultima decadă a lunii martie în aproape toată țara; temperaturile maxime se vor încadra între 17 și 23 gr., cu valori mai scăzute pe litoral unde se vor înregistra 13…16 gr. Cerul va fi variabil, cu înnorări în cursul nopții în jumătatea de nord-vest a teritoriului unde doar izolat va ploua slab. Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări în a doua parte a intervalului în Carpații Occidentali. Minimele termice vor fi cuprinse între 2 și 11 grade, mai coborâte în depresiunile din estul Transilvaniei unde vor fi condiții de brumă. Bucuresti: 23/9 gr.C.
“Anomaliile din sănătate. Bugetul Casei creşte în fiecare an, dar pacienţii nu îşi pot face nici măcar o ecografie abdominală pe bilet de trimitere, investigaţie care în privat costă aproape 500 de lei: „Nu avem fonduri“ sau „Nu avem medic în contract cu Casa“ O ecografie abdominală costă la privat 460-495 de lei, inclusiv pentru copii, în timp ce o radiografie pulmonară costă între 205 şi 290 de lei ♦ Bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru analize medicale şi investigaţii paraclinice (ecografii, RMN, altele) a crescut la un miliard de lei în 2021, plus 20%, faţă de 824 milioane de lei anul anterior ♦ Irimia, Alianţa Pacienţilor Cronici: Pacienţii nu au acces la investigaţii de bază, acum că preţurile lor au crescut tot mai puţini pacienţi îşi permit să facă aceste investigaţii ♦ De ce mai plătim contribuţii la sănătate dacă în baza biletului de trimitere este imposibil să faci chiar şi o ecografie abdominală? Bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru analize medicale şi investigaţii paraclinice (ecografii, RMN, altele) creşte de la un an la altul, până la un miliard de lei în 2021, plus 20%, însă pacienţii nu îşi pot face nici măcar o ecografie abdominală în baza biletului de trimitere. ….” Integral: https://www.zf.ro
“Preşedintele Colegiului Medicilor: Avem două Românii – una cu exces de medici şi a doua, fără medici / Avem trei judeţe cu sub 300 de medici şi zece judeţe cu sub 500 de medici / Formăm anual 4.000 de medici rezidenţi, dar numai 1.000 rămân în ţară …. „În România sunt 55.000 de medici cu aviz de liberă practică, peste 50% dintre aceşti medici sunt concentraţi în zonele universitare, adică Bucureşti, Dolj, Timiş, Cluj, Mureş şi Iaşi. 36 de judeţe împart 27.000 de medici. Avem trei judeţe cu sub 300 de medici şi zece judeţe cu sub 500 de medici. Cam ăsta este tabloul general în ţară. Avem două Românii – o Românie în care avem un exces de medici şi a doua Românie fără medici”, a explicat preşedintele Colegiului Medicilor din România. El a fost rugat să definească acest exces de medici. „Nu neapărat că sunt prea mulţi medici, poate nu este o exprimare corectă, ci este peste media europeană. Avem mulţi medici în aceste zone. În aceste zone universitare sunt suficienţi, dar în rest nu. În rest avem o mare, mare problemă”, a adăugat Daniel Coriu. …. „Medicina de familie este total neatractivă şi Casa Naţională are grijă să o menţină neatractivă. De ce? Pentru că este o birocratizare excesivă, medicul de familie este transformat într-un funcţionar public şi o finanţare deficitară. Casa poate să schimbe, e adevărat, dar din păcate la acest moment nu văd o intenţie certă. Sigur, a crescut finanţarea, ştiu argumentele lor, dar au doar percepţii. Am cerut nişte studii pilot, dar acest lucru nu s-a întâmplat până acum”, a mai declarat Daniel Coriu. ….” Integral: https://www.g4media.ro
“Câte țări din Europa au pensii speciale și cum poate ieși România din blocajul de 3 miliarde de euro cu UE. „Problema se poate rezolva rapid, dar toți au intrat într-o psihoză” …. În PNRR, capitolul reforma pensiilor speciale are două cerințe: să nu se creeze noi categorii de pensionari speciali și să nu existe criterii inegale față de restul populației pentru acordarea pensiilor speciale. Există șapte categorii profesionale care beneficiază de pensii speciale în România: magistrații, diplomații, funcționarii parlamentari, aviatorii, personalul Curții de Conturi, personalul din instanțe și militarii. .…„Problema se poate rezolva rapid, dar toți au intrat într-o psihoză și l-au luat pe nu în brațe și pe de altă parte oamenii acestia sunt cei afectați. De exemplu, Ciucă, dar sunt și foarte mulți speciali din servicii secrete pe la vârful PSD și PNL și pe la vârful instituțiilor. Să nu ne facem că descoperim acum problema. Vorbim despre polițiști, militari, inclusiv serviciul auxiliar, vorbim de servicii secrete și nu de mari eroi care au făcut ceva anume. Vorbim despre nomenclatura statului român care și-a creat privilegiile de-a lungul anilor. Plătim prețul pentru faptul că am lăsat serviciile să umple instituțiile și brusc instituțiile au devenit apărătorii privilegiilor”, susține Cristian Ghinea. …. „Se creează tot felul de manipulări îngrozitoare în spațiul public că rămâne România fără armată. Mi se pare iresponsabil și porcesc în condițiile contextului din Ucraina. Aud prostia asta pe care o rostogolesc Ciolacu și Tudose în media că România rămâne fără armată, fără militari. E o prostie pentru că soldații care sunt activi acum au contribuții și nu sunt afectați deloc de această reformă. Acum câțiva ani au început să se mărească contribuția”, explică Ghinea. În altă ordine de idei, Ghinea explică că problema pensiilor militarilor provine din faptul că nu au avut contribuții pentru obținerea acestor privilegii speciale, iar la magistrați problema este creată de deciziile Curți Constituționale. …. „Militarii au început să contribuie de câțiva ani, cei care sunt activi acum, când vor ieși la pensie vor fi acoperiți. Problema este pentru cei care nu au contribuit, cum este Ciucă, de exemplu. Regulile sunt foarte laxe acum adică pot opta pentru șase luni, cele mai bune din carieră și se mai adaugă și sporurile și astfel se ajunge la o pensie uriașă. Militarul mediu are o pensie de 3.000 de lei, iar alții au pensii foarte mari. La magistrați dacă ar fi să nu beneficieze de pensia specială ar avea o pensie medie de vreo 4.000 de lei, diferența până la 19.000 este pensia specială. Această pensie este prin lege mai mare decât ultimul salariu, în plus au și posibilitatea pensionării anticipate de la 45 de ani”, subliniază Ghinea. ….. „Ai șapte legi care au creat aceste privilegii , dai sapte legi de desființare a acestor avantaje. La magistrați trebuie să ținem cont de decizile CCR pentru că în cazul lor pensia este prin lege mai mare decât ultimul salariu, în plus au posibilitatea pensionării anticipate. Pentru început soluția este să scoți pensionarea anticipată. Nu scrie niciunde că magistratul nu poate lucra până la 65 de ani ca toată lumea, nu este lucru în mină, pe teatru de război. Pot să închidă mâine cauza prin care le pleacă magistrații printr-un un OUG în care să spună că vârsta la care poți lua pensia este de 65 de ani. Și, important, în deciziile date de CCR se și spune că este nerezonabil să ia pensie mai mult decât salariile pe care le-au avut. Se poate rezolva prin introducerea unui procent 45-65% pe o perioadă mai mare de activitate 10-15 ani se face calculul în așa fel încât pensia să fie una rezonabilă”, consideră Ghinea. ….” Integral: https://www.hotnews.ro
“Opinie Cristian Păun, profesor ASE: Economia subterană în România: problemă sau soluţie ? Echilibrul bugetar din România este departe de a-şi găsi soluţia. Recentele tulburări de pe pieţele financiare internaţionale reaprind temerile legate de o posibilă criză financiară care ar putea fi extrem de contagioasă pentru noi prin canalele deja cunoscute şi puternic legate de Uniunea Europeană: comerţul exterior, investiţiile străine, apartenenţa la grupări integraţioniste….. Astăzi, deficitul bugetar este mult mai mare (atât ca procent raportat la PIB cât şi ca valoare), procentul veniturilor fiscale în total venituri bugetare a scăzut către 75%, datoria publică a crescut atât ca procent din PIB (către 50%) cât şi ca valoare, costul cu dobânzile s-a apropiat de 2% (cam cât bugetul anual pentru educaţie sau comparativ cu investiţiile realizate de guvern din surse proprii), deficitul de cont curent pare scăpat complet de sub control. Nici pe partea de cheltuieli nu stăm foarte bine, având o pondere dublă faţă de media UE (către 37%) a cheltuielilor cu salariile în sectorul bugetar, de exemplu. Economia subterană în România rămâne o problemă nerezolvată de foarte multă vreme. Orice încercare din ultimii 20 de ani nu a modificat semnificativ procentul din PIB asociat acestui fenomen în România. …. Diferenţa de aproximativ 22% PIB este enormă şi ar trebui să ne dea serios de gândit. Ea înseamnă astăzi circa 65 miliarde EUR/an, doar diferenţa faţă de această medie a UE către care ar trebui să tindem. Adică, aproape 2/3 din bugetul de pensii al României sau circa 650 de km de autostradă. …. Este clar că resurse importante ne scapă printre degete şi că persistenţa acestui fenomen în cazul nostru pleacă, în primul rând, de la inegalitatea în faţa regulilor şi în faţa legilor (fiscale): evaziunea fiscală, contrabanda, comerţul cu bunuri ilicite, munca la negru sau gri sunt fenomene pe care încă nu le stăpânim aşa cum ar trebui să o facem. Dând deoparte economia subterană asociată autoconsumului (în România ea este estimată la circa 37,7% din total economie subterană), de departe următoarea componentă ţine de evaziunea fiscală – impozitele indirecte (24,5% din total economie subterană). Un alt aspect important este cel legat de conformarea fiscală şi percepţia publică legată de stat şi de ceea ce face el cu banul public, economia subterană asociată acestui fenomen în România fiind de circa 14,2% din total economie subterană (uşor peste munca la negru cu impact estimat la circa 13,1%). Inflaţia ridicată din ultimele luni a adăugat şi ea o presiune suplimentară dinspre economia subterană. …. Aşa cum o recunoaşte şi studiul publicat de Schneider şi Asllani (2022), evaziunea fiscală şi economia subterană din spate pornesc în bună măsură de la necorelarea între nivelul taxării şi puterea de cumpărare a românilor: cu atât mai mult, într-o ţară săracă, o creştere de taxe duce rapid către o economie subterană mai mare. Nevoia de bani la bugetul statului, motivată de încăpăţânarea de a face reformele necesare şi amânarea permanentă a acestora pentru altă dată, face ca guvernul să aleagă mereu calea mai uşoară – creşterea constantă a taxelor, care se disociază tot mai mult de puterea românilor de a le plăti şi de capacitatea producătorilor de a le integra în preţul final. ….Fără să greşim, putem trage câteva concluzii foarte simple: economia subterană din România poate fi combătută eficient cu o fiscalitate mai redusă şi mai adaptată puterii de cumpărare a românilor, cu o fiscalitate mai predictivă (mai ales pe impozitele indirecte) pe termen lung, prin temperarea urgentă a inflaţiei, prin creşterea încrederii în ceea ce face statul cu banii cetăţenilor (transparenţă mai mare, indicatori de performanţă în sectorul public, redimensionarea sectorului public, reforma administrativ-teritorială etc.). ….” Integral: https://www.zf.ro
“Directorul Consiliului Concurenței explică felul în care se truchează licitațiile organizate de Romsilva: ”Era utilizat principiul rotației: se licita primul pas după care pasul următor două firme nu mai licitau, ele urmau să fie compensate la licitația următoare” / Amenzi de aproape 40 de milioane de euro …. ”Avem de exemplu investigații pe piața lemnului, în care au fost implicate 35 de companii. Cu amenzi de aproape 40 de milioane de euro. Erau două grupuri mari, Schweighofer și Kronospan. Și în jurul companiilor acestea mari se adunau companii mici și se înțelegeau cum să trucheze procedurile de licitație organizate de Romsilva. Era utilizat principiul rotației: se licita primul pas după care pasul următor două firme nu mai licitau; ele urmau să fie compensate la licitația următoare, iar firma care achiziționa prima licitație urma să se abțină, să câștige următoarea. Noi zicem că am blocat procesul, din momentul în care am avut recunoaștere de la foarte multe companii implicate în caz”, susține Bădilă. Vicepreședintele Consiliului Concurenței, Dan Virgil Pascu, le-a transmis primarilor că o licitație trucată poate conduce la pierderea banilor europeni. ”Am avut două grupuri de lucru în care colegii mei prezintă reprezentanților unităților administrativ-teritoriale,=. S-au discutat problemele legate de trucarea de licitații publice – cum să le recunoască, care sunt semnele, indiciile că o licitație ar putea fi trucată, în așa fel încât să mai oprim drenarea banului public prin convenții de tip cartel. Iar altă parte se referă la asoecte legate de ajutoarele de stat, PNRR sau schemele de minimis”, spune Pascu. Primarul Tg. Mureșului, Soos Zoltan, a cerut schimbarea legislației în materie de licitații deoarece acestea dau mari bătăi de cap unităților administrativ teritoriale, care pierd finanțări inclusiv prin PNRR. ….” Integral: https://www.g4media.ro
“Cui se datorează crizele bancare: industriei, clienților, legislativului sau laturii umane care nu crede în reguli, dar crede în câștigul obținut prin fentarea lor? …. După două falimente bancare într-o singură săptămână, Silicon Valley Bank, Signature Bank și prăbușirea First Republic Bank, în SUA, plus a colapsului din Elveția a Credit Suisse, în ciuda mobilizării și a sprijinului urgent din partea băncilor centrale, încrederea în bănci dispare din nou pe piețele financiare. …. Faptul că toate băncile sunt acum sub presiune semnalează cumva că participanții pe piețele financiare, adică acei profesioniști care sunt bine informați și cunoscători ai sistemului bancar, nu au încredere că regulile prudențiale sunt suficiente pentru a asigura stabilitatea sistemică? Se pare că da, și iată două motive principale pentru aceasta. Unul dintre motive se află în reglementare și aici ne vom referi la cadrul de reguli prevăzut în Basel III. În cei mai simpli termini, Basel III este un set de măsuri convenit la nivel internațional, dezvoltat de Comitetul de la Basel pentru Supravegherea Bancară ca răspuns la criza financiară din 2007-2009 . Măsurile vizează consolidarea reglementării, supravegherii și managementului riscului băncilor și, printre multe cerințe tehnice, stabilesc și anumite raporturi minime de adecvare a capitalului din bănci urmărind să creeze lichiditate bancară și să limiteze efectul de levier. Dar, atât legislativul din SUA, cât și din UE au adoptat derogări substanțiale de la cadrul convenit la nivel internațional, prin Basel III . Astfel, în SUA, Basel III nu se aplică băncilor mici și mijlocii americane. O lege adoptată în 2018 a ridicat pragul prudențial al băncilor de la 50 de miliarde de dolari la 250 de miliarde de dolari. Pentru a preveni repetarea scenariilor anterioare, după criza din 2008, Comitetul de la Basel a introdus o nouă legislație pentru a viza și limita operațiunile așa-numitelor bănci cu importanță sistemică globală, cunoscute și ca instituții financiare cu importanță sistemică. Acestea sunt bănci clasice, din categoria celor „prea mari pentru a falimenta”, dar privite doar la scară globală. Iar aici apare al doilea motiv, dat de inadecvare a reglementării: Basel III privește băncile ca entități separate și nu în relațiile dintre ele, iar aceasta este o vulnerabilitate uriașă, având în vedere interconectarea actuală ridicată a sistemului bancar global, mult mai mare decât în 2008. …. Din perspectiva întâmplărilor din SUA și Elveția, lucrurile ar trebui să stea de fapt invers: supraveghetorii piețelor financiare ar trebui să-i ia la întrebări pe membrii legislativului, care reușesc în mod sistematic să arunce în derizoriu efectele legislației și a reglementărilor create inițial cu scopul de a preveni dezastrele financiare. S-a întâmplat înainte de criza din 2008 prin de-reglementare și se întâmplă și acum, prin diluarea Basel III. Și atunci ne întrebăm: cui se datorează fiecare criză? Industriei, clienților, legislativului, factorilor cu putere de decizie sau … laturii umane care nu crede în reguli, dar crede în probabilitatea de a câștiga mai mult prin fentarea lor? ….” Integral: https://www.hotnews.ro
“Autoritatea de Supraveghere a Falimentelor. Cum folosește statul român eșecul propriilor instituții pentru a interveni și mai puternic în piață …. Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) nu a ajuns altceva decât o autoritate de supraveghere a falimentelor, sub ochii căreia s-au prăbușit, unul după altul, lideri de piață. Iar lipsa de decizii luate la momentul potrivit de autoritățile competente se transformă acum într-o scuză pentru o intervenție mai puternică a statului în piață, prin plafonări de prețuri și înființări de companii de stat. …. Este al patrulea colaps al unei mari companii de asigurări în ultimii opt ani, după cel al Astra Asigurări (2015), Carpatica Asig (2016) și City Insurance (2021), două dintre aceste companii fiind lideri de piață la momentul insolvenței. Insolvența Euroins va costa circa 250 de milioane de euro, în timp ce celelalte trei falimente majore au costat, până în prezent, 1,7 miliarde de lei, echivalentul a circa 350 de milioane de euro. Plățile pentru falimentul City Insurance sunt încă în derulare și necesarul de plată este estimat la circa 100 de milioane de euro. După falimentul City Insurance, colapsul Euroins era pe buzele tuturor, în contextul în care practicile celor două companii erau asemănătoare: câștigarea unei cote cât mai mari de piață prin practicarea celor mai mici prețuri, câteodată la jumătate față de ale concurenților, fără a avea acoperire (capital). Însă Autoritatea de Supraveghere Financiară nu a văzut ori s-a făcut că nu vede ani întregi problemele acestor companii și s-a mulțumit doar să dea amenzi care să crească bugetul instituției. City Insurance a prezentat ani la rândul situații financiare solide în spatele cărora se ascundeau conturi false la bănci din străinătate. Iar acum vedem că Autoritatea știa încă din 2020 că cerințele de capital ale Euroins nu sunt îndeplinite. … ASF a avut nenumărate ocazii să ia decizii pentru a preveni ca aceste două companii să continue să își majoreze cota de piață. În schimb, prin lipsa de decizie la momentul potrivit, a lăsat mii de români să continue să cumpere polițe RCA de la aceste companii și a girat un fel de schemă Ponzi care acum va fi plătită din bani de la buget, adică tot ai contribuabililor. În acest timp, nimeni din conducerea ASF, plătită cu zeci de mii de euro pe lună, nu se vede vinovat de aceste falimente. …. Iar totul vine în contextul în care România este țara cu cele mai multe accidente rutiere din Uniunea Europeană și statul cu unele dintre cele mai mici sancțiuni pentru șoferii indisciplinați. Așadar, vedem un dublu eșec al pieței de asigurări: pe de o parte cel de reglementare, care creează disfuncționalități, iar pe de altă parte de supraveghere, în care instituția compententă nu este capabilă să ia la timp măsurile care se impun. Până și guvernul s-a arătat nemulțumit de activitatea ASF. Însuși ministrul Finanțelor Adrian Câciu a subliniat că este nevoie care statul să controleze mai bine ca ASF să își facă treaba, deși ASF este o autoritate independentă. …. ASF a eșuat în misiunea sa de reglementare și supraveghere a pieței, însă nu este singurul exemplu. De exemplu, Autoritatea de Reglementare în Energie (ANRE) nu a putut gestiona liberalizarea pieței, care a adus scumpiri puternice pentru consumatori. A urmat apoi un haos legislativ provocat de revenirea parțială la o piață reglementată, care a adus furnizorilor probleme majore de lichidități, după ce aceștia au fost obligați să vândă la prețuri plafonate energie pe care o cumpăraseră scump, iar statul a decontat cu întârziere sumele. Curtea de Conturi a ajuns o instituție fără relevanță, al cărei scop de a verifica cheltuirea banilor publici nu mai este vizibil. Sunt ani buni de când un raport al Curții de Conturi a mai dus la vreun dosar penal. În schimb, instituția e ocupată să angajeze pe bandă rulantă consilieri, cărora să le dea pensii speciale. …. ” Integral: https://economedia.ro
“Ciocnirea generațiilor: De ce tinerii au ajuns la capătul răbdării și cum se va simți asta în plan politic Potrivit unui studiu internațional, 98% dintre lucrătorii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani se află într-o stare de epuizare. În SUA, mulți apelează la părinți pentru plata facturilor, iar în România crește numărul tinerilor care nu au nici job și nici nu merg la școală. …. 98% dintre lucrătorii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani se află într-o stare de epuizare, conform unui studiu realizat în 21 de țări pe 18.000 de angajați, prezentat de publicația Fortune. 91% dintre cei din generația Z (GZ – cei născuți între anii 1997 – 2012) și 87% dintre mileniali (GM – 1981-1996) trăiesc în condiții de stres. 39% dintre componenții GZ și 34% dintre mileniali susțin că nesiguranța financiară este principală sursă a stresului. …. 35% dintre milenialii din SUA spun că părinții lor plătesc cel puțin una din facturile lunare, potrivit unui sondaj prezentat pe platforma talker.news. Pentru 19%, părinții achită direct chiria, care a atins niveluri record în marile orașe. Milenialii au declarat, de asemenea, că părinții lor acoperă costurile pentru alimente, facturile de utilități, asigurările auto, plățile auto și serviciile de streaming. …. Atenție! Costul educației a crescut în SUA cu 300% în ultimii 50 de ani (sursa). ….. Cum stăm în România? România se află se află pe primele locuri într-un clasament al tinerilor europeni aflați în risc de sărăcie. În plus, 16,8% dintre tinerii români cu vârste între 15 şi 29 de ani nu se află într-o formă de învățământ sau în câmpul muncii, printre cele mai mari rate din Europa. România se află pe locul al treilea în UE în ceea ce priveşte ponderea tinerilor din categoria NEET (Not in Education, Employment or Training), după Italia – 22,2%, şi Bulgaria – 17,7% (sursa). România este ţara în care sărăcia în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani a fost constant peste 40% începând cu 2007, cu excepţia anului 2018, când 36,4% dintre tineri se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială (27,4% în UE), lucru care afectează participarea la educație şi obținerea unui loc de muncă. Potrivit ultimelor date oferite de Eurostat, categoria de vârstă cea mai afectată este cea a copiilor. În România, două din cinci persoane sub 18 ani sunt expuse riscului de sărăcie. Altfel spus, 41,5% dintre persoanele cu vârsta mai mică de 18 ani se află în risc de sărăcie, aproape dublu față de media europeană de 24,4%. Astfel, din 2008 până în 2020, rata riscului de sărăcie și excluziune socială a scăzut de la 46,7% la doar 43,2% în regiunea Sud-Est; în schimb, în București-Ilfov a scăzut de la 34% la 12,6%. (sursa) Economia crește, la fel și inegalitățile Indiscutabil, dezvoltarea economică a crescut în România după aderarea la UE. Un fapt pozitiv. Problema care se pune este cum se distribuie aceste bunuri și resurse. Toate datele ne arată că România este o țară tot mai inegală: este a patra cea mai inegală țară din UE, după cele trei țări baltice, având un coeficient Gini de 0,49 în 2019 după transferuri (taxe și impozite), conform World Inequality Database, fondată de faimosul economist Thomas Piketty. Practic, cei mai bogați 1% dintre români dețin 23,2% din toată averea personală netă (aici intră case, terenuri, mașini, active financiare etc.). „Primii 10% dețin o felie uriașă de 57,5% din toate averile, în timp ce jumătatea cea mai săracă a populației, doar 4,9%. În ceea ce privește veniturile, cei mai bogați 10% din populație câștigă 41,1% din venituri, în timp ce jumătatea de jos a românilor, doar 15,4%”, conform datelor prezentate de PressOne. Dacă revenim la educație, șansa celor fără avere, vedem că: în România doar 23,3% au absolvit o facultate pentru cei cuprinși între 25 și 34 de ani. Este cel mai mic procent din întreaga Uniune Europeană. ….” Integral: https://www.libertatea.ro
“Pericolul mortal al revizionismului în Europa de Est: cum încearcă Putin și aliații lui din România, Ungaria, Moldova și Serbia să arunce regiunea în haos Pretenția Budapestei de a folosi steagul Ungariei mari la meciurile de fotbal e doar ultimul episod dintr-un lung șir de evenimente care urmăresc revizionismul istoric și tentativele de redesenare a granițelor în Europa de Est. Vladimir Putin încearcă prin proxy sau agenți de influență să reaprindă conflicte în câteva puncte-cheie din regiune, mizând pe sprijinul unor aliați fideli sau idioți utili orbiți de populism. …. De ce vrea să relanseze liderul de la Kremlin problema revendicărilor teritoriale în regiune? Motivele sunt multiple. În primul rând, o astfel de evoluție politică ar face ca el să nu mai fie singurul lider global care vrea să retraseze granițele prin forță, unicul paria care nesocotește dreptul internațional. În al doilea rând, ar crea o problemă majoră pentru SUA și UE, le-ar canaliza energia spre noi conflicte ce trebuie gestionate și rezolvate. În acest fel, resursele direcționate acum de occident exclusiv spre Ucraina ar fi împărțite în mai multe destinații, ceea ce ar ajuta imens Rusia. Este o tactică deja clasică: un foc se stinge aprinzând alt foc. Finalmente, Rusia ar avea o șansă mai mare să își instaleze în vecinătate regimuri favorabile care să oprească parcursul european al unor țări precum Republica Moldova ori Bosnia-Herțegovina. ….Ungaria – Viktor Orban. Regimul autoritar de la Budapesta a adoptat în 2011 Strategia națională maghiară care reprezintă de facto doctrina unui revizionism hibrid: națiunea maghiară din tot bazinul carpatic trebuie controlată de Budapesta, chiar dacă face parte de facto din alte țări, iar aspirațiile de autonomie teritorială sunt sprijinite public, la vedere, de guvernul Orban. ….Iar legăturile lui Viktor Orban cu Rusia sunt incontestabile. Liderul de la Budapesta a rămas singurul aliat al lui Putin în interiorul UE și NATO. A împiedicat o serie de sancțiuni pentru Kremlin, a refuzat orice ajutor pentru Ucraina, a propagat constant narațiunile Rusiei despre ”pace”. A ajuns să deranjeze atât de mult partenerii occidentali, încât UE i-a tăiat o parte din fonduri, iar NATO a decis – o premieră absolută – să treacă cu șenilele peste vetoul Budapestei și să organizeze Consiliul NATO-Ucraina în 4-5 aprilie. …. Republica Moldova – Transnistria și Găgăuzia. Cele două regiuni din Moldova sunt instrumentele prin care Moscova vrea să blocheze orice pivotare a Chișinăului spre UE și NATO. Liderii separatiști transnistreni sunt controlați cu bani și militar de la Moscova, în ciuda reorientării economice de dată recentă a Tiraspolului spre piețele europene. Până la urmă, salariile și pensiile din Transnistria sunt plătite tot de Moscova, iar contingentul militar rus ține practic sub control liderii autoproclamatului regim de la Tiraspol. În Găgăuzia, o regiune autonomă cu circa 130.000 de locuitori, Rusia face jocurile de ani buni. Urmează alegerile pentru șefia regiunii (bașkan), iar primele date arată că Rusia joacă la mai multe capete, cu candidați din partea partidelor pro-ruse (Partidul Șor și Partidul Socialiștilor). Miza politică e mare: bașkanul Găgăuziei e membru de drept în guvernul Republicii Moldova. …. Serbia vs. Bosnia-Herțegovina vs. Kosovo. Președintele Serbiei, Alexandar Vucic, și liderul Republicii Srpska din cadrul Bosniei, Milorad Dodik, acționează ca pioni ai Moscovei, pe fondul tensiunilor dintre Belgrad și Sarajevo. ….” Integral: https://www.g4media.ro
“Experții critică ambiguitatea SUA în Ucraina: ajutăm Kievul să învingă Rusia sau să obțină o pace negociată? Lipsa unui obiectiv strategic clar al Casei Albe pentru Ucraina este de natură să complice strategia Statelor Unite legată de războiul din Europa de Est și să prelungească la nesfârșit conflictul care opune forțele guvernului de la Kiev și cele ale Moscovei, sunt de părere experți americani. Aceștia afirmă că nu este clar dacă Statele Unite sprijină expulzarea de către Ucraina a tuturor forțelor ruse de pe teritoriul său – obiectivul declarat al guvernului președintelui Volodimir Zelenski – sau dacă s-ar mulțumi cu o pace negociată care nu reprezintă insa victoria totală a Ucrainei. Ambiguitatea actuală a Statelor Unite în Ucraina amintește de greșeli similare făcute de americani în Irak, Afganistan sau Siria. …. Generalul în retragere Philip Breedlove, fost comandant al U.S. Air Force și cel care a condus Comandamentul European al SUA și NATO din 2013 până în 2016, a declarat că Statele Unite nu au o politică care să sprijine Ucraina să învingă Rusia pe câmpul de luptă. „Continuăm să spunem: ‘Le vom oferi (ucrainienilor) tot ce este necesar’ – tot ce este necesar pentru a face ce?” s-a întrebat Breedlove. „Vom fi acolo atât timp cât este nevoie – atât timp cât este nevoie pentru a face ce? Ca și comandant militar, dacă cineva mi-ar da acele directive, nu aș avea idee ce anume îmi cere să fac.” Guvernul SUA trebuie să precizeze clar că politica sa este de a oferi Ucrainei resursele de care are nevoie pentru a-i alunga pe ruși de pe tot teritoriul său, inclusiv din Crimeea, oricât de mult va dura acest proces, a declarat Breedlove. Generalul în retragere s-a declarat convins că, dacă americanii își vor prezenta o politică clară cu privire la Ucraina, acest lucru va determina cât va dura războiul. Ucrainenii au demonstrat deja că, dacă sunt echipați corespunzător, îi pot învinge pe ruși, așa cum au făcut-o în apropiere de Kiev la începutul războiului și ulterior în alte confruntări directe cu forțele lui Vladimir Putin. „Modul în care se va desfășura această luptă depinde 100% de politica occidentală și dacă Statele Unite conduc politica occidentală,” a spus Breedlove. „Dacă alegem să le oferim ceea ce au nevoie pentru a câștiga, ei vor câștiga și acesta nu va fi un război prelungit. Dacă alegem să nu le dăm ceea ce au nevoie pentru a câștiga – lucru care reprezintă politica noastră actuală – atunci acest lucru s-ar putea transforma într-un război prelungit.” O opinie similară a exprimat și Ben Hodges, locotenent general în retragere și fost comandant al Armatei SUA în Europa. Acesta a spus că Administrația Biden merită lăudată pentru că a menținut unită alianța țărilor care sprijină Ucraina și a câștigat sprijinul bipartizan în Congres pentru a oferi asistență militară Ucrainei. Dar Team Biden nu au reușit să declare „despre ce este vorba într-un mod clar, concret.” „Nu înțeleg de ce (oficialii Administrației Biden) nu pot spune: ‘Vrem ca Ucraina să câștige; scopul nostru este ca Ucraina să câștige, iată ce înseamnă asta și iată de ce este important pentru Statele Unite,” a declarat Hodges pentru Task & Purpose. Deoarece guvernul SUA nu a declarat clar că sprijină o victorie ucraineană împotriva rușilor, liderii de la Kremlin încă mai au speranța că Statele Unite și alte țări își vor pierde în cele din urmă voința de a continua să ajute Ucraina, a spus Hodges. ….” Integral: https://www.g4media.ro
“Xi Jinping și Vladimir Putin, uniți de opțiunea antiamericană. Beijingul are nevoie de o Rusie dependentă de China …. Îmbrățișarea celor doi președinți nu a lăsat nicio umbră de îndoială în ce privește angajamentul Beijingului de a-și întări relația cu Rusia. O relație ce va fi patronată de China sub mai toate aspectele, cu Putin în rolul de „partener junior”, după cum a spus secretarul de presă al Casei Albe, John Kirby. Cu toate acestea, Xi nu a făcut nicio mișcare directă pentru a sprijini efortul de război al Rusiei în Ucraina, iar vizita nu a reușit să livreze unele dintre marile planuri pe care le sperase Moscova. Deocamdată. Xi și Putin se erijează în făuritori de pace, dar „soluția politică” propusă de China, care a cerut o încetare a focului și discuții de pace, precum și disponibilitatea arătată de Putin, este una falsă din simplul motiv că nu există nicio referire la retragerea trupelor rusești din Ucraina. …. Un important mesaj transmis de Xi Jinping și Vladimir Putin este cel referitor la viziunea comună asupra unei noi ordini mondiale, „ o lume multipolară”, sintagmă dragă ambilor, în fapt o aliniere împotriva Statelor Unite. …. „Cea mai bună soluție pentru China este o Rusie slăbită și dependentă de China, care-și menține stabilă opțiunea antiamericană și antioccidentală, dar care rămâne în picioare, nu se dezintegrează, nu face implozie, nu deschide calea spre un regim nou care, eventual, ar dori să se întoarcă cu fața spre Vest și rămâne un interlocutor comod și profitabil al Chinei în marea competiție strategică pentru supremație globală care va urma între China și Statele Unite”. …. „Dacă acest compromis pe care îl propune China reușește, iar China izbutește cumva să salveze onoarea regimului Putin printr-o soluție care să nu însemne prăbușirea Rusiei, atunci Rusia va deveni dependentă de China și va fi o Rusie slăbită, furnizor de resurse ieftine pentru China, o piață pentru produsele ieftine și de calitate mai slabă chinezești. Poate fi și un furnizor de armament în condițiile în care nu excludem apariția unor conflicte chiar mai dure în Asia, în Indo-Pacific, și atunci s-ar putea ca Rusia să fie cea care va trebui să întoarcă ajutorul Chinei”, declară Naumescu. …. „Singurul element comun pe termen scurt și mediu este opțiunea antiamericană. Ea este cea care unește Beijingul și Moscova. Și dorința de a distruge, de a desființa ordinea mondială liberală de tip occidental sau, cum o numesc ei, hegemonia americană. Acesta este elementul integrator. În opinia mea, ei folosesc acest termen de multipolar pentru că pare cumva să convină și Uniunii Europene, dar în realitate dacă nu apar lebede negre, lumea se îndreaptă de fapt spre o lume bipolară, cu două megablocuri rivale, cel occidental, inspirat și sponsorizat de America în principal și, de partea cealaltă, China și blocul pe care ea încearcă să-l construiască. Xi Jinping folosește acest termen ca să-i menajeze sensibilitățile lui Putin”, spune Valentin Naumescu . ….” Integral: https://romania.europalibera.org
“Asigurările, tot mai scumpe. După RCA se scumpesc și icoanele de la retrovizoare Scumpiri masive în domeniul asigurărilor auto. După ce RCA-urile s-au scumpit simțitor, a venit rândul variantelor neoficiale de asigurare. Icoanele care se lipesc la retrovizoare s-au scumpit și ele cu peste 40%, deși BOR promitea o plafonare a prețurilor. Biserica susține că toate s-au scumpit, iar nevoile Ortodoxiei sunt mari, așa că prețurile vor crește. Și sfințirea unei mașini s-a scumpit de la 200 euro la 250 euro, pentru că Biserica nu lucrează cu incremenți mai mici de 50, asta fiind una dintre poruncile lui Dumnezeu. Mulți șoferi spun că din cauza prețurilor mari au fost nevoiți să mai renunțe la câteva icoane și cruci de la retrovizoare: ”În ritmul ăsta unde ajungem? O să circul cu retrovizoarea goală, ca useriștii sau ca sataniștii”, se plânge Marian, din București. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Like this:
Like Loading...
“Câte țări din Europa au pensii speciale și cum poate ieși România din blocajul de 3 miliarde de euro cu UE. „Problema se poate rezolva rapid, dar toți au intrat într-o psihoză” …. În PNRR, capitolul reforma pensiilor speciale are două cerințe: să nu se creeze noi categorii de pensionari speciali și să nu existe criterii inegale față de restul populației pentru acordarea pensiilor speciale. Există șapte categorii profesionale care beneficiază de pensii speciale în România: magistrații, diplomații, funcționarii parlamentari, aviatorii, personalul Curții de Conturi, personalul din instanțe și militarii. .…„Problema se poate rezolva rapid, dar toți au intrat într-o psihoză și l-au luat pe nu în brațe și pe de altă parte oamenii acestia sunt cei afectați. De exemplu, Ciucă, dar sunt și foarte mulți speciali din servicii secrete pe la vârful PSD și PNL și pe la vârful instituțiilor. Să nu ne facem că descoperim acum problema. Vorbim despre polițiști, militari, inclusiv serviciul auxiliar, vorbim de servicii secrete și nu de mari eroi care au făcut ceva anume. Vorbim despre nomenclatura statului român care și-a creat privilegiile de-a lungul anilor. Plătim prețul pentru faptul că am lăsat serviciile să umple instituțiile și brusc instituțiile au devenit apărătorii privilegiilor”, susține Cristian Ghinea. …. „Se creează tot felul de manipulări îngrozitoare în spațiul public că rămâne România fără armată. Mi se pare iresponsabil și porcesc în condițiile contextului din Ucraina. Aud prostia asta pe care o rostogolesc Ciolacu și Tudose în media că România rămâne fără armată, fără militari. E o prostie pentru că soldații care sunt activi acum au contribuții și nu sunt afectați deloc de această reformă. Acum câțiva ani au început să se mărească contribuția”, explică Ghinea. În altă ordine de idei, Ghinea explică că problema pensiilor militarilor provine din faptul că nu au avut contribuții pentru obținerea acestor privilegii speciale, iar la magistrați problema este creată de deciziile Curți Constituționale. …. „Militarii au început să contribuie de câțiva ani, cei care sunt activi acum, când vor ieși la pensie vor fi acoperiți. Problema este pentru cei care nu au contribuit, cum este Ciucă, de exemplu. Regulile sunt foarte laxe acum adică pot opta pentru șase luni, cele mai bune din carieră și se mai adaugă și sporurile și astfel se ajunge la o pensie uriașă. Militarul mediu are o pensie de 3.000 de lei, iar alții au pensii foarte mari. La magistrați dacă ar fi să nu beneficieze de pensia specială ar avea o pensie medie de vreo 4.000 de lei, diferența până la 19.000 este pensia specială. Această pensie este prin lege mai mare decât ultimul salariu, în plus au și posibilitatea pensionării anticipate de la 45 de ani”, subliniază Ghinea. ….. „Ai șapte legi care au creat aceste privilegii , dai sapte legi de desființare a acestor avantaje. La magistrați trebuie să ținem cont de decizile CCR pentru că în cazul lor pensia este prin lege mai mare decât ultimul salariu, în plus au posibilitatea pensionării anticipate. Pentru început soluția este să scoți pensionarea anticipată. Nu scrie niciunde că magistratul nu poate lucra până la 65 de ani ca toată lumea, nu este lucru în mină, pe teatru de război. Pot să închidă mâine cauza prin care le pleacă magistrații printr-un un OUG în care să spună că vârsta la care poți lua pensia este de 65 de ani. Și, important, în deciziile date de CCR se și spune că este nerezonabil să ia pensie mai mult decât salariile pe care le-au avut. Se poate rezolva prin introducerea unui procent 45-65% pe o perioadă mai mare de activitate 10-15 ani se face calculul în așa fel încât pensia să fie una rezonabilă”, consideră Ghinea. ….” Integral: https://www.hotnews.ro
“Xi Jinping și Vladimir Putin, uniți de opțiunea antiamericană. Beijingul are nevoie de o Rusie dependentă de China …. Îmbrățișarea celor doi președinți nu a lăsat nicio umbră de îndoială în ce privește angajamentul Beijingului de a-și întări relația cu Rusia. O relație ce va fi patronată de China sub mai toate aspectele, cu Putin în rolul de „partener junior”, după cum a spus secretarul de presă al Casei Albe, John Kirby. Cu toate acestea, Xi nu a făcut nicio mișcare directă pentru a sprijini efortul de război al Rusiei în Ucraina, iar vizita nu a reușit să livreze unele dintre marile planuri pe care le sperase Moscova. Deocamdată. Xi și Putin se erijează în făuritori de pace, dar „soluția politică” propusă de China, care a cerut o încetare a focului și discuții de pace, precum și disponibilitatea arătată de Putin, este una falsă din simplul motiv că nu există nicio referire la retragerea trupelor rusești din Ucraina. …. Un important mesaj transmis de Xi Jinping și Vladimir Putin este cel referitor la viziunea comună asupra unei noi ordini mondiale, „ o lume multipolară”, sintagmă dragă ambilor, în fapt o aliniere împotriva Statelor Unite. …. „Cea mai bună soluție pentru China este o Rusie slăbită și dependentă de China, care-și menține stabilă opțiunea antiamericană și antioccidentală, dar care rămâne în picioare, nu se dezintegrează, nu face implozie, nu deschide calea spre un regim nou care, eventual, ar dori să se întoarcă cu fața spre Vest și rămâne un interlocutor comod și profitabil al Chinei în marea competiție strategică pentru supremație globală care va urma între China și Statele Unite”. …. „Dacă acest compromis pe care îl propune China reușește, iar China izbutește cumva să salveze onoarea regimului Putin printr-o soluție care să nu însemne prăbușirea Rusiei, atunci Rusia va deveni dependentă de China și va fi o Rusie slăbită, furnizor de resurse ieftine pentru China, o piață pentru produsele ieftine și de calitate mai slabă chinezești. Poate fi și un furnizor de armament în condițiile în care nu excludem apariția unor conflicte chiar mai dure în Asia, în Indo-Pacific, și atunci s-ar putea ca Rusia să fie cea care va trebui să întoarcă ajutorul Chinei”, declară Naumescu. …. „Singurul element comun pe termen scurt și mediu este opțiunea antiamericană. Ea este cea care unește Beijingul și Moscova. Și dorința de a distruge, de a desființa ordinea mondială liberală de tip occidental sau, cum o numesc ei, hegemonia americană. Acesta este elementul integrator. În opinia mea, ei folosesc acest termen de multipolar pentru că pare cumva să convină și Uniunii Europene, dar în realitate dacă nu apar lebede negre, lumea se îndreaptă de fapt spre o lume bipolară, cu două megablocuri rivale, cel occidental, inspirat și sponsorizat de America în principal și, de partea cealaltă, China și blocul pe care ea încearcă să-l construiască. Xi Jinping folosește acest termen ca să-i menajeze sensibilitățile lui Putin”, spune Valentin Naumescu . ….” Integral: https://romania.europalibera.org
]
“Comisia Europeană nu renunță la creșterea vârstei de pensionare a specialilor. Săptămâna decisivă
….Recomandările Comisiei Europene cu privire la pensiile militare, conform datelor publicate de USR:
Calculul pensiilor speciale să se bazeze pe veniturile din întreaga carieră.
Rata de înlocuire a salariului cu pensia să fie 45% din veniturile salariale, față de 65%, cât e în prezent.
Integrarea pensiilor militare în sistemul general contributiv și din perspectiva creșterii lor, adică să crească la fel ca pensiile contributive.
Recomandările Comisiei Europene, privind pensiile magistraților, conform raportului publicat săptămâna trecută:
Creșterea vechimii în muncă.
Rată de înlocuire mai mică (acum este de 100% sau mai mare), adică un magistrat ia o pensie egală sau mai mare cu salariul.
Alinierea creșterii pensiilor la sistemul contributiv. În prezent, pensiile speciale ale magistraților cresc odată cu salariile magistraților aflați în funcție.
Recomandările Comisiei Europene cu privire la celelalte categorii de pensii speciale:
Realizarea unui sistem unitar: aceeași vârstă de pensionare, aceeași bază de calcul, aceeași rată de înlocuire și alinierea la sistemul contributiv…..”
https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/comisia-europeana-nu-renunta-la-cresterea-varstei-de-pensionare-a-specialilor-saptamana-decisiva
Seara buna
Când scriu că în România , cu cât ești mai prost cu atât ajungi mai sus, am motive.
Acum va aduc și o dovadă :
https://m.ziare.com/eugen-teodorovici/eugen-teodorovici-tehnologie-anticipare-cutremure-romania-1796040
Fost ministru de finanțe.
🖕☹️🖕☹️🖕☹️🖕☹️
Candideaza la presedintie! 🙂
😄😄😄