Buna dimineata intr-o zi de joi, 23 martie! Vremea continuă să se încălzească. Cerul va fi în mare parte înnorat, excepție făcând zona de Nord și Nord-Est a țării unde îți va face apariția soarele. Va mai ploua izolat, în special la munte. Temperaturile maxime se vor încadra între 11 și 20 de gr., iar cele minime între – 2 gr. și 10 gr.. In Bucuresti cerul va fi parțial înnorat cu șanse minime de precipitații. Temperatura maximă va fi de 18 gr., ușor în încălzire în comparație cu ziua de miercuri, iar temperatura minimă va fi de 6 grC.
“Medic la Agenţia Naţională Antidrog: În Bucureşti sunt 8.000 de consumatori de droguri injectabile, în special heroină / Este greu să lupţi cu anumite reţele de socializare, influenceri, care susţinut consumul …. El a atras atenţia că este greu să lupţi cu anumite reţele de socializare, influenceri, care susţinut consumul de anumite substanţe, iar numărul de centre de tratament este destul de mic, la nivelul ţării. …. ”Consumul de droguri pare să fie acum la modă, pe timpul meu nu prea erau astfel de substanţe disponibile, sunt multe filme, melodii care deduc. Este cool să consume şi pentru ei este ceva ieşit din tipar. Tinerii se infomează pe internet, ce combinaţii să facă cu alcool şi dealerii ajung aproape de ei, sunt o populaţie vulnerabilă”, a explicat medicul. Despre fenomen, Bogdan Gheorghe a arătat că ”este puţin mai amplu, pentru că aceste substanţe au devenit mai disponibile”. ”Am avut episodul cu etnobotanicele, promovate de dealer ca substanţe naturale, acele magazine, s-a reuşit să se pună sub control, dar internetul a rămas. …. ”Este greu să lupţi cu anumite reţele de socializare, influenceri, care susţinut consumul de anumite substanţe, iar numărul de centre de tratament este destul de mic, la nivelul ţării”, a mai spus el, precizând că ”etnobotanicele din punctul lui de vedere sunt mult mai grave decât drogurile traditionale, pentru că nici nu pot să identifice ce tip de substanţe conţin. El a mai arătat că ”şi părinţii poate sunt o parte a problemei”. ”Şi noi ne confruntăm cu această problemă a părinţilor care nu vor să fie informaţi, e clar că dacă nu sunt informaţi nu vor comunica cu copiii şi vor ascunde această problemă”, a mai spus medicul. Bogdan Gheorghe a menţionat că şi noi ca ţară ne confruntăm cu lipsa specialiştilor în acest domeniu. …. ”Din 2005, consumatorul de droguri care se declară consumator de droguri sau care este testat pozitiv nu mai este incriminat, eu nu am de ce să anunţ Poliţia că mi-a venit X consumator de droguri. Este şi confidenţialitatea datelor”, a spus el, adăugând că informaţii se dau doar dacă consumatorul este implicat într-un dosar penal. ….” Integral: https://www.g4media.ro
“Răzvan Botea, ZF: Cum a reuşit guvernul Ciucă să se încadreze în deficitul bugetar în 2022: cheltuieli şi rambursări de TVA mutate în 2023 Cifrele din execuţia bugetară din decembrie 2022 şi din ianuarie 2023 sugerează că guvernul Ciucă şi ministrul de finanţe Adrian Câciu au recurs la aducerea găurilor bugetare din 2022 în 2023 pentru a se încadra în ţinta de deficit bugetar de 5,7% din PIB anul trecut. Pentru deja celebra consolidare fiscală, adică reducerea deficitului bugetar în esenţă, anul 2023 nu a putut începe mai prost, pentru că deficitul a crescut, în loc să scadă, când economia duduie. Este surprinzătoare evoluţia, pentru că guvernul s-a angajat ferm în faţa tuturor reducerea deficitului bugetar de la 5,7% din PIB la 4,4% din PIB în 2022, dar lucrurile s-au petrecut exact pe dos în ianuarie. De unde a venit însă acest aparent dezastru, dacă – aşa cum arată şi cifrele de la Statistică, staţiunile montane şi mallurile – economia nu stă deloc pe loc? Jonglerii cu execuţia bugetară în ultima lună, indică cifrele din decembrie 2022, unde vedem ruperi de tendinţe pe unele categorii de venituri şi cheltuieli şi reluarea tendinţelor în ianuarie. Cel mai bine se vede la încasările nete din TVA, adică ce i-a mai rămas statului după ce a luat banii pe TVA şi a rambursat TVA-ul companiilor care trebuie să şi-l recupereze. Aici, în ianuarie, guvernul a crescut încasările cu numai 2%, când inflaţia era de 15%. Cu alte cuvinte, fără niciun efort, fără nicio creştere economică, doar din scumpiri, încasările statului din TVA ar trebui să fie de cel puţin 15%, pentru că nu mai adăugăm aici inflaţia industrială, care este mult mai mare. Analiza detaliată a execuţiei bugetare pe decembrie 2022 arată că guvernul a încasat cu peste 25% mai mult TVA, mult peste inflaţia de 15%. Astfel, cifrele sugerează că guvernul a amânat returnările de TVA la final de an şi le-a raportat în 2023. Scopul pentru o astfel de jonglerie nu poate fi altul decât menţinerea deficitului bugetar în ţinta asumată. De asemenea, acelaşi lucru sugerează şi alte cifre, de data aceasta pe partea de cheltuieli. De exemplu, pe partea de cheltuieli cu bunurile şi serviciile se vede frână puternică, de la +15% în ianuarie-noiembrie, la doar +3% în decembrie. În continuare, frână se vede şi la subvenţii, de la +130% în ianuarie-noiembrie, la +50% în decembrie. Şi la cheltuielile cu investiţiile se vede această frână, de la +23% în primele 11 luni din an, la +16% în decembrie 2022. În aceeaşi vreme însă, cifrele arată cu totul diferit în ianuarie 2023: cheltuiala cu bunurile şi serviciile a sărit la +37%. În acelaşi ton, cheltuielile cu subvenţiile au crescut cu 108% din nou în ianuarie. La cheltuielile cu investiţiile din bugetul de stat însă frâna a continuat, dar în total ele au crescut graţie fondurilor europene. Guvernul şi-a asumat că reduce deficitul bugetar la 4,4% din PIB în 2023 şi la 3% din PIB în 2024. Întrebarea este însă cum se va reuşi această reducere, dacă operează cu astfel de artificii ca să iasă deficitul? ....” Integral: https://www.zf.ro
“Trei scenarii și ce putem face să ne apărăm banii …. Scenariul 1: Fed-ul crește dobânda la dolar cu cei 0.5% preconizați Asta înseamnă că banca centrală rămâne decisă să combată inflația pe dolar. Dar, în același timp, înseamnă că va grăbi venirea crizei. Adică a valului de falimente, a suferinței economice și a recesiunii. Investițiile făcute pe vremea când costul capitalului era mic se vor dovedi a fi nerentabile la noul cost al capitalului. Banii ieftini au declanșat investiții nerentabile, distrugătoare de valoare. Ce putem face în scenariul acesta? Vine criza. În criză prețurile activelor se prăbușesc. Imobiliar, acțiuni, mai toate. Este criză de lichidități, adică de bani. Deci recomandarea mea e să aveți bani puși deoparte. Fără datorii sau cu cât mai puține datorii și cât mai multe lichidități. Scenariul 2: Fed-ul nu mai crește dobânda deloc Se întâmplă acel „Fed pivot”. Asta înseamnă că prioritatea băncii centrale începe să nu mai fie combaterea inflației. Fed-ului începe să-i fie frică de criză și recesiune. Se pune întrebarea cât de frică. Suficient de frică încât să abandoneze complet lupta împotriva inflației și chiar să scadă dobânzile? Slabe șanse. Dacă într-adevăr se întâmplă scenariul acesta, criza se amână puțin, dar cu prețul inflației. Atenție, criza doar se amână, nu se evită. În scenariul acesta inflația continuă pentru următoarea perioadă. Deci e bine să ne ținem banii în active (acțiuni, imobiliar, etc.). Ce activ? Aici e un pariu antreprenorial al fiecăruia. Dar cert este că în climat inflaționist cei care țin bani deoparte pierd. Scenariul 3: Fed-ul crește dobânda cu 0.25% Este cel mai greu scenariu pentru că implică cea mai mare incertitudine. Însemnă ca Fed-ul nu vrea să dea înapoi de la combaterea inflației, dar nici să grăbească criza prea mult. …. Întrebarea pentru Fed este cât de mult să grăbească sau să amâne acel moment? De evitat, nu pot să-l evite. Anticiparea mea personală este că criza va izbucni. Investițiile greșite făcute când dobânzile au fost menținute artificial jos nu mai pot fi susținute la un nivel mai mare de dobândă. Omenirea va plăti (din nou) greșelile trecutului. Întrebarea nu e dacă, ci când și mai ales cât timp. Putem avea o criză și o recesiune dureroasă, dar rapidă. Sau una care să se prelungească mult. Totul va depinde de cât de repede vor lăsa Statele Unite mecanismele de reajustare să aibă loc. Adică să fie realocat capitalul din locurile greșite înspre locurile corecte. Pentru noi în România va fi foarte rău. Singura noastră șansă era să avem o economie mai puternică care să nu depindă atât de mult de banii veniți din exterior. Nu avem asta. Până acum creșterea economică s-a bazat pe deficite mari (și fiscal și comercial) care au fost posibile, la rândul lor, din cauza banilor ieftini. Nu o să mai fie cazul. La noi statul gonește forța de muncă din România de decenii prin taxe mari pe salarii. Haosul legislativ și reacțiile socialiste ale clasei politice fac ca riscul de țară să fie printre cele mai mari din Europa. ….” Integral: https://spotmedia.ro
“Justiție în slujba corupților Triada toxică politicieni corupți-oameni de afaceri dubioși-magistrați obedienți (și bine plătiți de către contribuabil) s-a dovedit temelia democrației noastre „originale”. Nu este deloc o noutate că în România anticorupția este pe ducă și marii corupți scapă de condamnări, dar dacă până acum vina putea fi atribuită exclusiv magistraților care tergiversau dosarele până intervenea termenul de prescripție, ultima cohortă de corupți salvați își datorează libertatea aproape în exclusivitate complicității politicienilor, care au întârziat patru ani să modifice un articol din Codul Penal privind prescripția specială declarat neconstituțional în 2018. Prescripția specială permitea prelungirea perioadei în care pot fi trase la răspundere faptele penale după ce suspectului i s-a comunicat că este anchetat. Parlamentul a „uitat” de articolul în cauză, iar guvernul a așteptat și el până pe 30 mai 2022 pentru a emite o OUG care punea Codul Penal în acord cu decizia CCR. A fost deci ușor pentru CCR să constate, în iunie 2022, că, între 2018 și 2022, nu au existat prevederi legale care să reglementeze întreruperea prescripției, și apoi pentru ÎCCJ să decidă, pe 25 octombrie, că absența instrumentului reprezentat de prescripția specială reprezintă lege penală mai favorabilă și retroactivează până la 1 februarie 2014, data intrării în vigoare a noului Cod Penal. A urmat un festival al libertății pentru o serie de politicieni corupți, ca fostul ministru PNL Bogdan Olteanu și fostul ministru și apoi consilier al premierului Viorica Dăncilă, Darius Vâlcov, care a scăpat de dosarul mitei de 10% percepută companiilor din județul Olt pentru diverse contracte. El se află oricum la Milano, la adăpost de brațul debil al legii românești. …. Bucurie mare și pentru directorii Hexi Pharma, Flori Dinu și Mihai Leva, condamnați în primă instanță la pedepse cu închisoarea pentru că au vândut spitalelor dezinfectanți diluați, dar și pentru inculpații din dosarul ANRP: Crinuța Dumitrean, fosta șefă, Sergiu Diacomatu, membru al Comisiei ANRP, și samsarii de drepturi litigioase, Gheorghe Stelian și Dorin Cocoş. Își așteaptă izbăvirea și Ioana Băsescu, fiica cea mare a fostului președinte, condamnată în primă instanță la 5 ani de detenție în dosarul finanțării campaniei electorale prezidențiale din 2009, alături de Elena Udrea, care speră să scape și ea de acest dosar și de dosarul Hidroelectrica. Cireașa de pe tort este însă cazul judecătoarei Elena Burlan-Pușcaș, condamnată pentru că a luat mită de la interlopi prin intermediul unei ghicitoare: pe lângă faptul că scapă de condamnare, va primi și salariile restante pentru perioada cât nu a lucrat, și pensia specială! Este greu să nu vedem la baza acestui dezmăț al fărădelegii coregrafia bine pusă la punct a politicienilor cu magistrații din ÎCCJ și CCR și cu cei din instanțe, care au amânat la infinit judecarea dosarelor. …. Totodată, magistrații sunt încurajați să amâne dosarele de faptul că nu sunt sancționați de Inspecția Judiciară, deși, după cum declara pentru Europa Liberă judecătorul Cristi Danileț, „este abatere disciplinară dacă un dosar nu este soluționat cu celeritate”. Sunt în schimb sancționați cu excluderea din magistratură judecători care au protestat față de mutilarea legilor justiției de către „comisia Iordache”, cum este Cristi Danileț, sau și‑au permis să condamne personaje-cheie ale sistemului mafiot: Camelia Bogdan, care l-a condamnat pe Dan Voiculescu, sau judecătoarele Daniela Panioglu și Alina Nadia Guluțanu de la CAB, care l-au condamnat la şase ani de închisoare pentru corupție pe fostul președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) Lucian Duță. ….” Integral: https://revista22.ro
“Anca Dragu: Pensiile care n-au legătură cu contributivitatea, că sunt speciale, de serviciu sau de frumusețe, sunt pensii speciale …. În opinia senatoarei USR Anca Dragu, ”cu pensiile speciale este vorba de echitate și moralitate. Pensia este înlocuirea puterii de muncă și pentru marea majoritate a românilor pensia este corelată cu contribuția pe care fiecare angajat a făcut-o pe parcursul vieții profesionale. În timp, s-au creat aceste categorii de privilegiați, în care n-are nici o legătură pensia cu suma contribuită de-a lungul anilor și pur și simplu, după ce se pensionează, persoana primește un procent foarte mare, chiar 80%-85% din salariul brut din ultimele luni de activitate și la o vârstă extrem de tânără, la 45-50 de ani”. Fostul ministru de Finanțe spune că ”pentru pensiile magistraților există o decizie a CCR, care spune că acestea nu pot fi desființate și atunci chiar și în acest angajament de reformă din PNRR ele sunt într-adevăr exceptate. Este, repet, o decizie a CCR. Despre cum se numesc pensiile care nu au legătură cu contributivitatea, că sunt speciale, de serviciu, de frumusețe, de oboseală, de somn, de noapte, nu contează cum le numim, tot ce este pensie dincolo de contributivitate este o pensie specială, putem să-i spunem de serviciu, dacă ne simțim mai bine și atunci, toate aceste pensii trebuie să vină la nivelul contributivității”. ….Anca Dragu afirmă că ”avem multe pensii la o valoare de câteva mii de lei pe lună. Bun, avem și pensii umflate cu pompa. În momentul în care 20.000-30.000 de lei pensie, ceva s-a întâmplat acolo, adică venitul de pe ultimele luni la care s-a raportat calculul pensiei a fost umflat, s-au pus acolo tot felul de sporuri, tot felul de indemnizații de conducere, exista o înțelegere și există în continuare, când iese un coleg special la pensie, îi dăm funcție de conducere, îi dăm toate sporurile, astfel încât să facem un salariu brut foarte mare (…). Or pentru pensiile contributive, rata de înlocuire a pensiei este de sub 60%, adică dacă omul are 10.000 de lei salariul, atunci pensia este undeva sub 6.000 de lei. Or pentru pensiile speciale, la un salariu de 10.000 de lei, ieși la pensie cu 13.000 de lei pensie. Deci asta este problema pe care această reformă trebuie să o rezolve”. ….” Integral: https://www.rfi.ro
“Noua formă în care Coaliţia PSD-PNL-UDMR a adoptat marţi Legea avertizorului de integritate nu respectă cerinţele de reformă din PNRR şi nu asigură suficientă protecţie persoanelor care sesizează neregulile din instituţiile publice, afirmă Stelian Ion, deputat USR „Legea avertizorilor de integritate modificată azi (marţi – n.r.), la câteva luni de la adoptarea sa, ne arată clar un singur lucru: disperarea Coaliţiei PSD-PNL să pună batista pe ţambal şi să ridice obstacole în calea avertizorilor de integritate. De ce nu vor cei din PSD-PNL o protecţie adecvată a avertizorilor şi sunt dispuşi să rişte până şi obţinerea banilor din PNRR? Pentru că vor ca peste România să se aştearnă liniştea totală. Să nu mai aflăm nici despre licitaţiile de milioane de euro aranjate de Bode pentru prietenul preşedintelui, nici despre felul în care premierul îşi aranja în instanţă un complet favorabil, prin metoda «Coperta», pentru a scăpa de acuzaţia de plagiat, nici despre alte matrapazlâcuri pe care le fac pentru a sifona banii publici spre clientela lor de partid”, declară Stelian Ion, deputat USR şi fost ministru al Justiţiei. Legea avertizorului de integritate a fost adoptată marţi , în plenul Camerei Deputaţilor, în forma aprobată de Senat. „În continuare, sesizările avertizorilor anonimi nu sunt tratate la fel ca sesizările avertizorilor cu identitate cunoscută. Pentru ca ele să fie luate în calcul nu e suficient ca avertizorii să transmită informaţii legate de încălcări ale legii, ci trebuie să menţioneze care sunt indiciile (un fel de început de probă) care conduc la concluzie de încălcare a legii. Aşa cum a făcut şi la dezbaterile anterioare pe Legea avertizorului de integritate, USR a propus mai multe amendamente pentru a asigura o protecţie eficientă celor care sesizează neregulile din instituţiile publice, dar Coaliţia PSD-PNL-UDMR a refuzat. Unul din amendamente viza posibilitatea ca avertizorii de integritate să poată sesiza neregulile şi în spaţiul public, nu doar pe canalale interne de raportare. ….” Integral: https://www.businessmagazin.ro
“Daea bate câmpiile în lung și în lat. Dar, nu poate demonstra la Bruxelles, pierderile din importurile de cereale din Ucraina La sfârșitul săptămânii trecute, trei mari organizații de fermieri au transmis o scrisoare deschisă în care își arată nemulțumirea față de modul în care ministrul agriculturii a negociat la Bruxelles ajutoarele din rezerva de criză ce urmează a fi plătite de Comisia Europeană….. Am așteptat întâlnirea lui Petre Daea cu oficialul european pentru a vedea dacă situația se schimbă. Dar, ieri noapte, Petre Daea a intervenit la un post de televiziune și a declarat, în stilul caracteristic, că ar fi obținut o promisiune de la comisarul european pentru o modificare a sumei pentru România. Pe de altă parte, într-un comunicat al direcției generale de agricultură a Comisiei Europene se arată că de fapt nu s-a schimbat nimic și că propunerea comisarului Janusz Wojciechowski rămâne aceeași, respectiv un ajutor de 10 milioane de euro pentru România, de 16,75 milioane de euro pentru Bulgaria și de 29,5 milioane pentru Polonia. Acest comunicat arată că Petre Daea nu a schimbat nimic. Este de-a dreptul incredibil că ministrul agriculturii nu poate spune clar care au fost criteriile și evaluările luate în calcul la nivel european pentru stabilirea cuantumului ajutorului din rezerva de criză. Ministrul Daea afirmă că a fost primul dintre miniștrii europeni de profil care au cerut acordarea unui ajutor de urgență, dar nu poate sau nu vrea să explice criteriile și evaluarea care au stat la baza acordării acestuia. Acest lucru este revoltător, nu suma în sine acordată României, 10 milioane de euro, care ar putea fi înțeleasă dacă ar fi prezentată clar evaluarea făcută de Comisia Europeană. Surse jurnalistice ne-au declarat că România „și-a tăiat singură craca de sub picioare”. În sensul că, în anul 2022, oficialii români au pledat la Bruxelles pentru a obține un ajutor european pentru fermierii afectați de secetă. În cele din urmă ajutorul de stat a fost aprobat. Numai că atunci când s-a pus problema ajutorului din rezerva de criză pentru agricultorii afectați de importurile de cereale din Ucraina socotelile nu au mai ieșit. În sensul că producția afectată de secetă și stocurile raportate de ministerul agriculturii român nu au mai putut dovedi că într-adevăr cerealele ucrainene au avut un efect nefavorabil asupra fermierilor români. Acest lucru este spus voalat în scrisoarea deschisă a celor trei organizații de producători agricoli, respectiv se vorbește despre cele două milioane de tone de cereale blocate în stocuri. De asemenea, fostul comisar european al agriculturii, Dacian Cioloș, vorbește într-un comunicat despre faptul că ministerul a transmis solicitări neargumentate și este incapabil să producă date care să arate impactul real. De exemplu, România nu respectă regulamentul de raportare a stocurilor de cereale introdus de Comisia Europeană la începutul războiului din Ucraina. Unele argumente pentru a justifica alocările europene se găsesc în scrisoarea deschisă a organizațiilor de fermieri. Se vorbește despre creșterea galopantă a tarifelor de transport, despre volumele de mărfuri ucrainene care au dus la scăderea prețurilor, iar abaterile de la standardele de calitate ale mărfurilor din Ucraina i-au afectat și pe producătorii români. Toate aceste argumente nu au avut prea mare trecere pe lângă experții Comisiei Europene. ….” Integral: https://www.rfi.ro
“Tinerețe trecătoare, numele tău e spectrul șomajului Doi din zece tineri din România nu au un loc de muncă. Întrebarea „Muieți sunt posmagii?“ stă pe buzele mult prea multor tineri care îngroașă numărul șomerilor. Potrivit datelor publicate la începutul lunii de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), rata șomajului la nivelul Uniunii Europene în ianuarie a fost de 6,1%. România se află printre statele UE cu un nivel mai redus (5,6%) față de media europeană a persoanelor la vârsta activă care nu au un loc de muncă. Dacă nivelul ratei șomajului în rândul întregii populații active europene este unul suportabil, având în vedere și criza energetică generată de războiul lui Putin în Ucraina, șomajul în rândul tinerilor este alarmant. În ianuarie anul acesta, 2,781 de milioane de tineri sub 25 de ani din UE (14,5%) nu aveau un loc de muncă. România furnizează printre cei mai mulți șomeri din rândul tinerilor, după Spania, Grecia și Suedia – doi din zece tineri cu vârsta de până la 24 de ani nu lucrează și nu sunt incluși în nici o formă de învățământ. Și aici, ca și în cazul numărului corupților și al borfașilor pe cap de locuitor, al abandonului școlar, al sistemului medical virusat, al numărului de mame minore, al mortalității infantile, al algoritmului de lucrătoare sexuale care activează în UE, suntem premianții cozii, cum ar spune Caragiale. …. România are cei mai puțini absolvenți de studii superioare din Uniunea Europeană. Asta se datorează și faptului că din cei 554.000 de studenți la nivel de studii de licență, master și doctorat din anul universitar precedent, un număr infim proveneau din mediul rural. Egalitatea de șanse între urban și rural este și la acest indicator care măsoară educația nației o vânare de vânt, în condițiile în care unul din patru copii de la sate renunță la școală înainte de a încheia opt clase. Șansele tinerilor din mediul rural de a candida și de a absolvi o facultate sunt în continuare la limita de avarie, în situația în care politicile guvernamentale pentru educație în mediul rural sunt aproape inexistente sau ineficiente. …. Cei mai mulți absolvenți ai unei facultăți lucrează în domenii care nu au nici o legătură cu pregătirea lor După 1990, universitățile particulare, așa-numitele „fabrici de diplome“, au trimis pe piața muncii sute de mii de absolvenți dintre care mulți erau gata pregătiți să îngroașe rândul șomerilor. În primii ani postcomuniști s-a impus moda licențiaților în Drept. Dintre zecile de mii de potențiali juriști cu patalama la mână, cei mai mulți și-au găsit un loc de muncă la companiile multinaționale în domenii care nu au nici o legătură cu pregătirea lor, unii lucrează ca ospătari, cofetari, frizeri, curieri, vânzători la chioșcurile de ziare. Iar, nu în ultimul rând, o parte însemnată a licențiaților în Drept au ajuns doar un număr în statisticile privind rata șomajului în rândul tinerilor. Aceeași situație o găsim și la multe alte facultăți, printre care cele de filosofie, psihologie, științe politice, științe economice. …. Discrepanța dintre cererea pieței de muncă și oferta instituțiilor de învățământ este uriașă. În ultimul trimestru al anului trecut, România avea 41.900 de locuri de muncă vacante, cele mai multe în administrație, asistență medicală și educație, dar și posturi de șoferi, vânzători la cafenele ori lucrători la Administrația Domeniului Public (ADP) din marile orașe, inclusiv ca gunoieri. Cursurile de recalificare cofinanțate cu fonduri nerambursabile din programele UE destinate în special tinerilor sunt în cea mai mare parte apă de ploaie. …. Doi din zece tineri din România nu au un loc de muncă. Pe lângă cauzele pe care le-am arătat, mai este una, care se cheamă lenea. ….” Integral: https://spotmedia.ro
“Op Ed / Fostul ministru Daniel Funeriu: Despre diversitate, cu rațiune și relaxare …. Școala este locul în care copiii trebuie să se întâlnească, să afle ce îi leagă, indiferent de originea lor, nu să fie bombardați, zilnic, cu tot ceea ce îi desparte. Dacă nu mă credeți, faceți următorul exercițiu: vorbiți zilnic cu soțul/soția/prietenul/prietena o oră despre diferențele dintre voi: tu vrei la munte, ea la mare, ea vrea cartofi, tu salată, ea pereți verzi, tu crem etc… După o lună evaluați dacă sunteți mai apropiați, dacă exprimarea sistematică a alterității apropie sau desparte oameni. Eu știu că desparte. În concluzie, obligația profesorilor să predea „diversitatea” (așa cum este obligat prin art. 224 din propunerile de lege) este toxică pentru elevi, imposibil de pus în practică și doar încă o metodă de tribalizare a societății, încă o metodă de a distruge coeziunea socială. Această opțiune nu rezistă celui mai simplu test de logică: ce diversitate să „promovăm, ca resursă de învățare”, aşa cum propunerea de lege îi obligă pe toți profesorii? Mărimea la pantofi? Culoarea părului? Nu rezistă nici celei mai simple întâlniri cu realitatea: de exemplu ce să spună profesorul de matematică sau chimie despre diversitate? QED. …. Învățați-i riguros pe copii ştiințe, umanioare şi arte, vor găsi acolo tot ce au nevoie pentru a înțelege alteritatea, pentru a şti cum să o gestioneze, cum să aibă discernământul necesar pentru a fi toleranți cu ceea ce face societatea să fie mai bună şi respingători cu ceea ce ne distruge țesutul social. ….” Integral: https://www.edupedu.ro
“Generația a doua de emigrați urcă spre 10 milioane numărul românilor din străinătate. Distribuția pe țări Aproximativ 10 milioane de români trăiesc în afara țării, majoritatea reprezentând prima generație de emigrați, potrivit estimării RePatriot, a declarat Felix Pătrășcanu, fondator și președinte al organizației, la Conferința CDG „Redeșteptarea României: Un plan de țară, acum!” Cifra include și a doua generație de emigrați, copiii, uneori născuți acolo, ai românilor plecați în valurile de exod ce s-au succedat. Felix Pătrășcanu a prezentat și datele oficiale, aparent aflate în conflict: Ministerul Afacerilor Externe (MAE) afirmă că există 5,7 milioane de români cu domiciliul în străinătate, în timp ce Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) vorbește de opt milioane de români stabiliți în afara granițelor. „Aceste cifre nu sunt concurente. Departamentul pretinde că în cea de-a doua se regăsește o componentă a unei realități mai largi. Noi, în Repatriot, credem că suntem 10 milioane de români în afara granițelor țării, dacă ținem cont și de a doua generație”, a explicat Felix Pătrășcanu. …. În mod obișnuit, cei cu educație ridicată au o pondere mai mare în rândul emigrației, comparativ cu populația rămasă în țara de origine. Această structură a fost valabilă și în ceea ce privește diaspora românească, până în urmă cu câțiva ani, când raportul s-a inversat: dacă în 2009, 12,5% din diaspora avea studii superioare, față de 12,3% în rândul celor din țară, în 2019, ponderea celor cu facultate era de 15% în străinătate și de 17,5%, în țară, a explicat Felix Pătrășcanu. …. „Contribuția diasporei la PIB-ul României este de peste 65 de miliarde de euro, în ultimii 15 ani. Este o cifră fabuloasă, care se bate umăr la umăr cu toate investițiile străine în România. Cred că ăsta este nivelul. În 2020, an marcat de pandemie și când Europa a fost în lockdown, românii au trimis acasă 3,4 miliarde de euro, reprezentând 3,1% din PIB-ul României, conform Eurostat. Banii transferați în țară au fost mai mulți în 2022, de peste cinci miliarde de euro, în primele 10 luni ale anului”, a spus președintele RePatriot. ….” Integral: https://spotmedia.ro
“Un butoi cu pulbere? Cazul depozitului de muniție de la Cobasna, din Transnistria Depozitul de muniție de la Cobasna, în Transnistria, deține mari cantități de armament, fiind de ani buni sub paza precară a unor trupe rusești. Cum depozitul se află la doi pași de granița cu Ucraina, riscurile asociate acestuia, inclusiv al unei explozii provocate, sunt reale. ….În ultimele șase săptămâni, liderii de la Chișinău și Tiraspol au acuzat guvernele rus și, respectiv, cel ucrainean că ar complota pentru răsturnarea lor. Satul Cobasna este din ce în ce mai citat în acuzații de intrigi geopolitice și acțiuni subversive. Investigația de față, realizată în Moldova și Ucraina, examinează credibilitatea și contextul acestor acuzații. …. Se estimează că depozitul de la Cobasna adăpostește aproximativ 20.000 de tone de muniții vechi sovietice. Plângerile de lipsă de obuze au provocat speculații că cele două părți implicate în războiul din Ucraina privesc depozitul ca pe un mijloc de a-și reaproviziona trupele. Cu toate acestea, nu este clar dacă munițiile de la Cobasna mai pot să fie utilizate din cauza vechimii lor. Depozitul a fost inspectat ultima dată de observatori internaționali în urmă cu aproape 20 de ani. Conținutul său actual – cantitatea și starea stocului – este cunoscut doar de armata rusă și de aliații săi transnistreni. Războiul din Ucraina a provocat, de asemenea, temeri că depozitul ar putea fi aruncat în aer – fie accidental de o rachetă rătăcită, fie în mod deliberat printr-un act de sabotaj al Ucrainei sau al Rusiei. Experții din Moldova – o țară care consideră trupele rusești de la Cobasna drept un afront adus suveranității sale – au susținut că explozia ar putea egala forța bombei atomice aruncate asupra orașului japonez Hiroshima în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Alți experți spun că explozia ar putea să fie comparabilă cu deflagrația din 2020, care a distrus zona portuară și cea centrală a orașului Beirut din Liban. Deși este imposibil de măsurat impactul precis al unei explozii, majoritatea estimărilor vorbesc despre un dezastru umanitar și de mediu, care depășește cu mult teritoriul regiunii transnistrene. „Prezența unei cantități atât de mari de muniții vechi într-un singur loc reprezintă un pericol fizic pentru populația din zonă”, a declarat William Hill, fost șef al Misiunii OSCE în Moldova, care a supravegheat evacuarea parțială a munițiilor în perioada 2001-2004. „Munițiile sunt vechi, iar munițiile vechi nu devin mai sigure. Cel mai mare pericol este că o parte sau toate ar putea să explodeze. Și, deoarece există multe acolo, ar fi o explozie destul de mare.” Riscul unei detonări accidentale la Cobasna a fost sporit de ostilitățile militare din Ucraina. …. Ferris a spus că, în special, agențiile de informații militare ruse și ucrainene au manifestat un apetit tot mai mare pentru risc, plănuind atacuri ambițioase departe de linia frontului. „Este un fel de război paralel, care are loc între cele două agenții de informații.” …. Poziția Transnistriei în Moldova este aproximativ similară rolului Donbasului în Ucraina și al Osetiei de Sud în Georgia. Toate sunt teritorii separatiste, care conferă Rusiei putere asupra țărilor ce încearcă să îi părăsească sfera de influență. Cobasna servește drept instrument de presiune asupra Chișinăului în cadrul negocierilor pentru soluționarea conflictului transnistrean. Efortul internațional de a evacua stocurile periculoase din depozitul de la est de Nistru, supravegheat de OSCE, a fost blocat în 2004, când Transnistria a refuzat să mai coopereze. ….” Integral: https://www.g4media.ro
“Miliardarul Rupert Murdoch se însoară la 92 ani. Luiza Șora, ofticată că l-a ratat …. Luiza Șora s-a ofticat că l-a ratat mai ales după ce a realizat că Rupert Murdoch nu doar că are o avere de vreo 17 miliarde de dolari, dar are și un imens imperiu media, cu ziare și posturi TV, nu doar o pagină de Facebook amărâtă, cum avea fostul ei soț Mihai Șora. Luiza nu și-a pierdut însă complet speranța, pentru că știe că Rupert Murdoch este la a cincea căsătorie, deci crede că are șanse să-l prindă din nou liber peste câțiva ani. „Peste 8 ani ar fi perfect, că atunci va avea deja 100 de ani, vârstă cu care eu, spre deosebire de altele, am deja experiență“, își face calcule aceasta. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Like this:
Like Loading...
“Trei scenarii și ce putem face să ne apărăm banii …. Scenariul 1: Fed-ul crește dobânda la dolar cu cei 0.5% preconizați Asta înseamnă că banca centrală rămâne decisă să combată inflația pe dolar. Dar, în același timp, înseamnă că va grăbi venirea crizei. Adică a valului de falimente, a suferinței economice și a recesiunii. Investițiile făcute pe vremea când costul capitalului era mic se vor dovedi a fi nerentabile la noul cost al capitalului. Banii ieftini au declanșat investiții nerentabile, distrugătoare de valoare. Ce putem face în scenariul acesta? Vine criza. În criză prețurile activelor se prăbușesc. Imobiliar, acțiuni, mai toate. Este criză de lichidități, adică de bani. Deci recomandarea mea e să aveți bani puși deoparte. Fără datorii sau cu cât mai puține datorii și cât mai multe lichidități. Scenariul 2: Fed-ul nu mai crește dobânda deloc Se întâmplă acel „Fed pivot”. Asta înseamnă că prioritatea băncii centrale începe să nu mai fie combaterea inflației. Fed-ului începe să-i fie frică de criză și recesiune. Se pune întrebarea cât de frică. Suficient de frică încât să abandoneze complet lupta împotriva inflației și chiar să scadă dobânzile? Slabe șanse. Dacă într-adevăr se întâmplă scenariul acesta, criza se amână puțin, dar cu prețul inflației. Atenție, criza doar se amână, nu se evită. În scenariul acesta inflația continuă pentru următoarea perioadă. Deci e bine să ne ținem banii în active (acțiuni, imobiliar, etc.). Ce activ? Aici e un pariu antreprenorial al fiecăruia. Dar cert este că în climat inflaționist cei care țin bani deoparte pierd. Scenariul 3: Fed-ul crește dobânda cu 0.25% Este cel mai greu scenariu pentru că implică cea mai mare incertitudine. Însemnă ca Fed-ul nu vrea să dea înapoi de la combaterea inflației, dar nici să grăbească criza prea mult. …. Întrebarea pentru Fed este cât de mult să grăbească sau să amâne acel moment? De evitat, nu pot să-l evite. Anticiparea mea personală este că criza va izbucni. Investițiile greșite făcute când dobânzile au fost menținute artificial jos nu mai pot fi susținute la un nivel mai mare de dobândă. Omenirea va plăti (din nou) greșelile trecutului. Întrebarea nu e dacă, ci când și mai ales cât timp. Putem avea o criză și o recesiune dureroasă, dar rapidă. Sau una care să se prelungească mult. Totul va depinde de cât de repede vor lăsa Statele Unite mecanismele de reajustare să aibă loc. Adică să fie realocat capitalul din locurile greșite înspre locurile corecte. Pentru noi în România va fi foarte rău. Singura noastră șansă era să avem o economie mai puternică care să nu depindă atât de mult de banii veniți din exterior. Nu avem asta. Până acum creșterea economică s-a bazat pe deficite mari (și fiscal și comercial) care au fost posibile, la rândul lor, din cauza banilor ieftini. Nu o să mai fie cazul. La noi statul gonește forța de muncă din România de decenii prin taxe mari pe salarii. Haosul legislativ și reacțiile socialiste ale clasei politice fac ca riscul de țară să fie printre cele mai mari din Europa. ….” Integral: https://spotmedia.ro
“Tinerețe trecătoare, numele tău e spectrul șomajului Doi din zece tineri din România nu au un loc de muncă. Întrebarea „Muieți sunt posmagii?“ stă pe buzele mult prea multor tineri care îngroașă numărul șomerilor. Potrivit datelor publicate la începutul lunii de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), rata șomajului la nivelul Uniunii Europene în ianuarie a fost de 6,1%. România se află printre statele UE cu un nivel mai redus (5,6%) față de media europeană a persoanelor la vârsta activă care nu au un loc de muncă. Dacă nivelul ratei șomajului în rândul întregii populații active europene este unul suportabil, având în vedere și criza energetică generată de războiul lui Putin în Ucraina, șomajul în rândul tinerilor este alarmant. În ianuarie anul acesta, 2,781 de milioane de tineri sub 25 de ani din UE (14,5%) nu aveau un loc de muncă. România furnizează printre cei mai mulți șomeri din rândul tinerilor, după Spania, Grecia și Suedia – doi din zece tineri cu vârsta de până la 24 de ani nu lucrează și nu sunt incluși în nici o formă de învățământ. Și aici, ca și în cazul numărului corupților și al borfașilor pe cap de locuitor, al abandonului școlar, al sistemului medical virusat, al numărului de mame minore, al mortalității infantile, al algoritmului de lucrătoare sexuale care activează în UE, suntem premianții cozii, cum ar spune Caragiale. …. România are cei mai puțini absolvenți de studii superioare din Uniunea Europeană. Asta se datorează și faptului că din cei 554.000 de studenți la nivel de studii de licență, master și doctorat din anul universitar precedent, un număr infim proveneau din mediul rural. Egalitatea de șanse între urban și rural este și la acest indicator care măsoară educația nației o vânare de vânt, în condițiile în care unul din patru copii de la sate renunță la școală înainte de a încheia opt clase. Șansele tinerilor din mediul rural de a candida și de a absolvi o facultate sunt în continuare la limita de avarie, în situația în care politicile guvernamentale pentru educație în mediul rural sunt aproape inexistente sau ineficiente. …. Cei mai mulți absolvenți ai unei facultăți lucrează în domenii care nu au nici o legătură cu pregătirea lor După 1990, universitățile particulare, așa-numitele „fabrici de diplome“, au trimis pe piața muncii sute de mii de absolvenți dintre care mulți erau gata pregătiți să îngroașe rândul șomerilor. În primii ani postcomuniști s-a impus moda licențiaților în Drept. Dintre zecile de mii de potențiali juriști cu patalama la mână, cei mai mulți și-au găsit un loc de muncă la companiile multinaționale în domenii care nu au nici o legătură cu pregătirea lor, unii lucrează ca ospătari, cofetari, frizeri, curieri, vânzători la chioșcurile de ziare. Iar, nu în ultimul rând, o parte însemnată a licențiaților în Drept au ajuns doar un număr în statisticile privind rata șomajului în rândul tinerilor. Aceeași situație o găsim și la multe alte facultăți, printre care cele de filosofie, psihologie, științe politice, științe economice. …. Discrepanța dintre cererea pieței de muncă și oferta instituțiilor de învățământ este uriașă. În ultimul trimestru al anului trecut, România avea 41.900 de locuri de muncă vacante, cele mai multe în administrație, asistență medicală și educație, dar și posturi de șoferi, vânzători la cafenele ori lucrători la Administrația Domeniului Public (ADP) din marile orașe, inclusiv ca gunoieri. Cursurile de recalificare cofinanțate cu fonduri nerambursabile din programele UE destinate în special tinerilor sunt în cea mai mare parte apă de ploaie. …. Doi din zece tineri din România nu au un loc de muncă. Pe lângă cauzele pe care le-am arătat, mai este una, care se cheamă lenea. ….” Integral: https://spotmedia.ro
“Generația a doua de emigrați urcă spre 10 milioane numărul românilor din străinătate. Distribuția pe țări Aproximativ 10 milioane de români trăiesc în afara țării, majoritatea reprezentând prima generație de emigrați, potrivit estimării RePatriot, a declarat Felix Pătrășcanu, fondator și președinte al organizației, la Conferința CDG „Redeșteptarea României: Un plan de țară, acum!” Cifra include și a doua generație de emigrați, copiii, uneori născuți acolo, ai românilor plecați în valurile de exod ce s-au succedat. Felix Pătrășcanu a prezentat și datele oficiale, aparent aflate în conflict: Ministerul Afacerilor Externe (MAE) afirmă că există 5,7 milioane de români cu domiciliul în străinătate, în timp ce Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) vorbește de opt milioane de români stabiliți în afara granițelor. „Aceste cifre nu sunt concurente. Departamentul pretinde că în cea de-a doua se regăsește o componentă a unei realități mai largi. Noi, în Repatriot, credem că suntem 10 milioane de români în afara granițelor țării, dacă ținem cont și de a doua generație”, a explicat Felix Pătrășcanu. …. În mod obișnuit, cei cu educație ridicată au o pondere mai mare în rândul emigrației, comparativ cu populația rămasă în țara de origine. Această structură a fost valabilă și în ceea ce privește diaspora românească, până în urmă cu câțiva ani, când raportul s-a inversat: dacă în 2009, 12,5% din diaspora avea studii superioare, față de 12,3% în rândul celor din țară, în 2019, ponderea celor cu facultate era de 15% în străinătate și de 17,5%, în țară, a explicat Felix Pătrășcanu. …. „Contribuția diasporei la PIB-ul României este de peste 65 de miliarde de euro, în ultimii 15 ani. Este o cifră fabuloasă, care se bate umăr la umăr cu toate investițiile străine în România. Cred că ăsta este nivelul. În 2020, an marcat de pandemie și când Europa a fost în lockdown, românii au trimis acasă 3,4 miliarde de euro, reprezentând 3,1% din PIB-ul României, conform Eurostat. Banii transferați în țară au fost mai mulți în 2022, de peste cinci miliarde de euro, în primele 10 luni ale anului”, a spus președintele RePatriot. ….” Integral: https://spotmedia.ro
]
“Cerealele ieftine din Ucraina: De ce România primește despăgubiri mai mici decât Polonia Interviu video
România nu a trimis la timp date Comisiei Europene și, când a trimis, a trimis date irelevante pentru despăgubirea reală a fermierilor afectați de prețul mic al cerealelor din Ucraina. Așa a ajuns România să primească mai puțini bani decât Polonia: „domnul ministru, decât să se plimbe prin bălării și să se filmeze cu cântăreți de muzică populară în curtea ministerului, care îi cântă că lui Daea îi place oaia, ar fi trebuit să se ocupe de treaba asta”…..În România și în Polonia și mai mult în România decât în Polonia se opresc cereale, pentru că ele ar trebui să fie exportate din portul Constanța, care are și el o cantitate limitată.
Odată ce s-a dat derogare intrării cerealelor ucrainene pe piața europeană fără restricții, pentru că înainte de război Ucraina putea să exporte în Uniunea Europeană cantități de cereale sub anumite cote, tocmai pentru a prezerva echilibrul pieței, în situația aceasta de criză pentru Ucraina, s-a luat o decizie de a sprijini economia și agricultura Ucrainei și s-a dat liber la intrarea de cereale în UE, în ideea că ele vor pleca dincolo de Uniunea Europeană. O parte din ele rămân în UE, pentru că Spania, Portugalia, de exemplu, importă multe cereale din afara Uniunii pentru îngrășarea animalelor și, mai ales, din America Latină.
Acum s-au dus multe din Ucraina, pentru că au fost mai ieftine, dar o parte din aceste cereale s-a oprit cel puțin temporar pe teritoriul României și al Poloniei, mai puțin al Ungariei, capacitatea de export și de încărcare de la Constanța, de exemplu, fiind limitată, cantitățile care au intrat în România până să fie exportate s-au oprit în diferite silozuri și au crescut cantitățile de stocuri de pe teritoriul României și au dus prețul în jos.
Aici e o greșeală a Ministerului Agriculturii, nu trimiți cifre la Comisia Europeană cu prețurile din portul Constanța, pentru că acolo prețurile se aliniază la prețul mondial.
Dar prețurile din Satu Mare, Baia Mare, Sălaj, Cluj ș.a.m.d. au fost mult mai mici, pentru că venind dintr-o dată cantități mai importante, producătorii români, având propriile stocuri, cei care cumpărau, ei cumpărau la prețul cel mai mic. De aici a venit o problemă care era previzibilă. Având pe piața europeană cantități de cereale mai mari decât de obicei și mai mari decât cererea, fie găsești soluții să exporți cantitățile respective, fie ele rămânând pe piață duc prețul în jos. Deci era previzibilă problema. Discuția asta am avut-o cu comisarul european de mai multe ori și în bilateral și în Comisia de Agricultură din Parlamentul European, unde am cerut analiza pieței și măsuri.
Comisia Europeană face analiza pieței pe baza datelor comunicate de statele membre, de autoritățile naționale. Eu am aflat săptămâna trecută că România n-a prea dat, n-a prea trimis aceste date Comisiei Europene. Comisia Europeană n-avea date colectate de la România, pentru că ministerul nu i-a trimis; datele acestea se trimit periodic…..”\
https://spotmedia.ro/stiri/politica/sunt-fermierii-romani-discriminati-de-ue-sau-ministrul-daea-nu-si-a-facut-treaba-cine-a-ratat-banii-si-cu-ce-costuri
“Noi acuzații în dosarul stimulatoarelor cardiace de la morți. Încă doi medici sunt cercetați
Doi medici rezidenţi de la Clinica de Cardiologie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţe ”Sf. Spiridon” Iaşi au fost puşi sub control judiciar pentru luare de mită, în dosarul stimulatoarelor cardiace prelevate de la persoane decedate, informează News.ro Cei doi medici sunt acuzați că au luat de zece ori mită de la pacienți, precizează un comunicat al Parchetului General. ”În perioada noiembrie 2022 – februarie 2023, (…) aceştia au primit diferite sume de bani, cu titlu de mită pentru activităţile prestate”, scrie sursa citată.
În același caz, medicul cardiolog Dan Tesloianu a fost arestat preventiv pentru abuz în serviciu, în formă continuată, complicitate la continuarea executării lucrărilor după dispunerea opririi acestora de către organele de control competente, potrivit legii, şi luare de mită. El este acuzat de procurori că a reutilizat 238 de stimulatoare cardiace sau defibrilatoare care au fost „extrase din cadavre sau a căror sursă de provenință nu se cunoaște”. Potrivit procurorilor, medicul cardiolog a creat o rețea din 2017, în care diferiți medici îi furnizau stimulatoare cardiace „extrase din cadavre”, pe care el apoi le implanta, contra cost, pacienților. Prețul unui astfel de dispozitiv varia între 2.000- 3.000 de euro…..”
https://www.libertatea.ro/stiri/doi-medici-rezidenti-de-la-spitalul-sf-spiridon-din-iasi-pusi-sub-control-judiciar-pentru-luare-de-mita-in-dosarul-stimulatoarelor-cardiace-4489552