Revista Presei – 11 martie.”Sugestie pentru liderii PSD și AUR: să impozităm stâlpii din autobuze pentru aparatele la care dai cu cardul bancar ca să achiți o călătorie. Cu banii, să mai angajăm la stat funcționari și să mai scoatem niște valuri de pensionari speciali”
11/03/2023 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de sambata, 11 martie! ANM anunță că vremea se va strica în toate regiunile. Vântul va avea local și temporar intensificări, cu viteze de 50..65 km/h și izolat peste 70 km/h. Lapoviță și ninsoare nu va fi doar la munte. Si în Maramureș, Transilvania, nordul Moldovei și zona deluroasă a Crișanei, mai ales seara și în noaptea de sâmbătă spre duminică (11/12 martie), vor fi precipitații mixte (ploaie, lapoviță și ninsoare). În zonele înalte se așteaptă rafale de 70…80 km/h, iar pe creste vor depăși 90….110 km/h. Din cauza răcirii, aici vor predomina ninsorile. In Bucuresti maxima va fi de 17…19 gr, dar vântul va avea intensificări temporare cu rafale de 50…55 km/h și în a doua parte a zilei vor fi înnorări și probabilitate de ploaie ridicată. În noaptea de sâmbătă spre duminică, cerul va fi variabil, iar minima va fi de 1…3 gr. Duminica maxima va fi de 11…12 gr.
“Ionuţ Dumitru, Raiffeisen: Trei direcţii de acţiune pentru o creştere economică sustenabilă 1, Convergenta reala a avansat rapid, dar avem nevoie de mai multa convergenta si in interiorul Romaniei Romania a avut in ultimele 2 decenii o convergenta reala foarte rapida, Produsul Inter Brut per capita la paritatea puterii de cumparare crescand de la 26.4% din media UE27 in anul 2000 la 74.2% in 2021, Romania avand astfel cea mai rapida crestere relativa a PIB/capita din Uniunea Europeana. De altfel, Romania a avut cu adevarat convergenta reala abia incepand cu anul 2000, primii 10 ani de tranzitie dupa 1989 fiind mai degraba un „deceniu pierdut” din aceasta perspectiva. Romania avea in 2021 un PIB per capita la PPS mult mai mare decat Bulgaria (de care ne-am detasat semnificativ incepand cu 2007), dar mai mare chiar si fata de unele tari din zona euro (Grecia, Slovacia, Croatia – intrata in zona euro in 2023, Letonia) si foarte aproape de Ungaria, Portugalia sau Polonia. …. Cu toate acestea, convergenta reala necesara pentru aderarea la zona euro, desi nu exista criterii formale din acest punct de vedere, trebuie judecata dupa mai multe aspecte, nu doar dupa nivelul PIB/capita. De altfel, experienta unor tari precum Grecia, Portugalia, Slovacia, Spania sau Italia, al caror PIB/capita la PPS a scazut in ultimii ani, ne arata ca nu exista nici o garantie ca avansul PIB/capita este pe o strada cu sens unic, regresele fiind posibile daca economia nu este suficient de pregatita si de competitiva. De aceea, trebuie sa ne asiguram in primul rand ca avem o crestere economica sanatoasa si sustenabila pe termen lung si respectiv ca stimulam potentialul de crestere economica pe termen lung si nu creem doar „focuri de paie”. In plus, trebuie sa ne preocupe nu numai convergenta economiei Romaniei cu cea a Uniunii Europene, ci si convergenta in interiorul Romaniei, convergenta regionala. Din pacate, decalajele regionale de dezvoltare sunt foarte mari si s-au accentuat in timp. …. 2. Refacerea si mentinerea echilibrelor macroeconomice Romania a avut un proces rapid de convergenta reala dupa anul 2000, dar se remarca 2 perioade de timp in care aceasta a fost mai accelerata: perioada 2005-2008 si perioada 2015-2022. Dupa perioada de convergenta rapida 2005-2008 cand PIB/capita la PPS a crescut de la 35.7% din media UE27 in 2005 la 51.5% in 2008 a urmat o perioada de stagnare/incetinire a convergentei in perioada crizei financiare, PIB/capita crescand doar de la 51.5% in 2008 la 55.6% din media UE27 in 2014. Explicatia pentru aceasta evolutie este acumularea unor dezechilibre macroeconomice mari in perioada 2005-2008 care au fost corectate in perioada 2009-2014, cu costuri reflectate in stagnarea/incetinirea procesului de convergenta reala. …. Deficitul de cont curent a atins in 2022 un nivel foarte inalt, de peste 9.2% din PIB, probabil al doilea cel mai mare din Uniunea Europeana. De remarcat ca foarte multe tari europene au inregistrat in 2022 o deteriorare a pozitiei contului curent, cel mai probabil ca urmare a unei efect nefavorabil la nivelul „termenilor de comert” (engl. Terms of trade ToT), preturile bunurilor importate crescand foarte mult, in special pe componenta de bunuri energetice. Probabil ca deteriorarea deficitului de cont curent in Romania de la 7.2% in 2021 la 9.2% in 2022 a avut in cea mai mare masura aceeasi cauza. Ramane insa problema structurala care a condus la cresterea deficitului de cont curent in perioada 2015-2021. Reechilibrarea balantei de plati, in special prin corectia deficitului bugetar, trebuie sa fie o prioritate a anilor urmatori. ….” Integral: https://www.zf.ro
“Lagarde: Inflaţia se va menţine ridicată pe termen scurt în zona euro; creşterea dobânzii cheie cu 0,5 puncte procentuale, tot mai probabilă …. BCE a majorat deja dobânzile cu 3 puncte procentuale din iulie anul trecut şi, în esenţă, a promis încă o creştere de jumătate de punct procentual pe 16 martie, dar investitorii au anticipat recent o majorare şi mai mare, având în vedere datele despre inflaţie. Lagarde a spus că creşterea semnalată este acum ”foarte foarte probabilă”, dar ea a avertizat, de asemenea, că inflaţia subiacentă, care filtrează preţurile volatile ale alimentelor şi carburanţilor, ar putea rămâne incomod de ridicată, chiar dacă rata inflaţiei generale va scădea în lunile următoare. ”Pe termen scurt, inflaţia de bază va fi ridicată”, a declarat duminică Grupo Vocento, citat de Lagarde. Mai mulţi factori de decizie politică au avertizat recent că majorările ratelor dobânzilor BCE trebuie să continue până când inflaţia de bază se inversează şi începe să încetinească spre ţinta de 2% a BCE. ….” Integral: https://www.hotnews.ro
“Investițiile din energie, sub semnul întrebării după ce Guvernul a luat profiturile companiilor de stat. „Partea proastă e că nici nu-i lasă pe alții să le facă” Criza energetică a scos la iveală lipsa cronică a investițiilor în acest sector în ultimii ani, ani în care companiile de stat au direcționat profiturile la bugetul de stat. …. Marile companii de stat din energie, Nuclearelectrica, Romgaz, Hidroelectrica, Transelectrica, Transgaz sau Conpet, unde statul român deține pachetul majoritar de acțiuni, au încheiat anul 2022 cu profituri cumulate de peste 12 miliarde de lei, în creștere cu aproape 50% față de anul 2021. Doar Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, unde statul deține 80% din acțiuni, a avut un profit de 4 miliarde de lei anul trecut. Marea majoritate a acestor sume se vor îndrepta către bugetul de stat, după ce la începutul acestei luni Guvernul Ciucă a aprobat un memorandum prin care 90% din aceste profituri să fie distribuit sub formă de dividende, ceea ce înseamnă că statul, ca principal acționar, va încasa marea majoritate a acestor sume. De altfel, Guvernul a precizat că aceste sume au fost deja incluse în legea bugetului pe anul 2023, reprezentând 1,5% din PIB-ul din acest an. Acest lucru nu reprezintă nicio surpriză ținând cont de nevoia uriașă de bani a Executivului, confruntat acum cu o scădere a veniturilor și o creștere a costurilor în contextul scăderii inflației, însă această politică pune sub semnul întrebării marile investiții ce sunt necesare în sectorul energetic. Spre exemplu datele financiare ale Romgaz pentru anul 2022 arată că această companie a obținut anul trecut un profit de 2,5 miliarde de lei, din care 90% se va duce către acționari – statul român, asta după ce a plătit anul trecut impozite de peste 8 miliarde, iar pentru anul trecut estimează că va plăti alte 4 miliarde, la un profir estimat de 2 miliarde. Doar sumele pe anul trecut virate la bugetul de stat sunt mai mari de zece miliarde de lei, costul pentru Romgaz în proiectul extracției de gaze din Marea Neagră, Neptun Deep. Dacă compania va dezvolta în continuare proiectul, cel mai probabil va trebui să se împrumute pentru aceste sume. Experții din domeniu sunt de părere că prin această politică România riscă se repete experimentul din era Dragnea, atunci când Executivul a ales să decapitalizeze companiile de stat pentru a finanța cheltuieli bugetare și majorări de salarii în sectorul bugetar. ….” Integral: https://www.fanatik.ro
“Răzvan Nicolescu: Suntem puțin în urmă cu investițiile, ceea ce e ciudat pentru că stăm pe un morman de bani- aproape 15 miliarde euro .… Dacă acești bani se cheltuiesc inteligent, noi am mai putea atrage încă 30 de miliarde ușor”, a mai spus Răzvan Nicolescu. În opinia fostului ministru, foarte important este procesul de întinerire a clasei decidente și executive din administrație și dialogul și relația cu medul privat. …. Ce a mai spus Răzvan Nicolescu: – Ce avem noi în energie bun? În primul rând, avem un trecut glorios, aș spune. Prima țară producătoare de petrol înregistrată oficial la nivel mondial. Timișoara, primul oraș din lume cu iluminat public centralizat. București, prima capitală din lume cu iluminat public centralizat. Incredibil. Un trecut absolut glorios care ne permite să ne construim un brand în acest domeniu. – Ce mai avem? Un prezent decent aș spune. Cu toate greșelile, cu toate nerealizările suntem pe locul doi, tot pe date Eurostat, la cea mai mică dependență din UE de importurile de resurse. Avem acum 24% energie regenerabilă în mixul nostru energetic. Nimeni nu mai are așa ceva în Europa Centrală și de Est. Nimeni nu are în Europa un nivel atât de scăzut de emisii per capita ca România. Suntem locul 4 la nivel mondial la creștere economică versus creștere emisii. Deci, avem un prezent decent, aș spune, care ne permite să construim pentru viitor. – Ce trebuie să facem în acest domeniu în viitor? În primul rând, e nevoie de o decizie strategică, toată filosofia pe care s-a fundamentat sectorul energetic românesc a fost ”prin forțele noastre proprii”. Așa a fost gândit sectorul, ca noi să producem suficientă energie ca să ne acoperim nevoile, atâte cât or fi ele. Trebuie să ne gândim: mergem în continuare pe această filosofie sau schimbăm? Dacă mergem pe aceeași filosofie trebuie să fim foarte atenți cu interconectările pentru că, interconectându-ne, practic nevoile- și avantajele- sunt puse la cumul cu ceilalți. Există și obligații ca țară UE de interconectare, nu vorbesc de îndeplinirea acestor obligații, vorbesc de depășirea acestor obligații. În momentul de față, stăm foarte bine la capitolul interconectări, suntem puțin în urmă cu investițiile. – Și este ciudat și este rău că suntem în urmă cu investițiile pentru că stăm pe un morman de bani- aprope 15 miliarde euro fonduri europene la dispoziția sectorului energetic. Acest lucru înseamnă că, dacă acești bani se cheltuiesc inteligent, noi am mai putea atrage încă 30 de miliarde ușor. Deci, un total de 45 de miliarde euro la dispoziția sectorului energetic. Păi, putem să instalăm mii de MW. Și în fotovoltaice, și în eoliene, și în nuclear și în ce vrem noi. – Dar trebuie să avem capacitatea să cheltuim acești bani, iar asta depinde doar de noi. Ce ne-ar trebui? Din punctul meu de vedere ne-ar trebui 100 – 150 de oameni. La conducerea companiilor de stat, la conducerea instituțiilor, oameni care să fie onești și care să facă treabă. ….” Integral: https://economie.hotnews.ro
“Naționalismul economic, de la vorbe la fapte. Enel vinde unei companii grecești, firmele locale sunt absente Enel a mai făcut ieri un pas pentru plecarea din România. A anunțat că a parafat vânzarea activelor către compania greacă PPC și a făcut publică și suma tranzacției, respectiv 1,26 miliarde euro. Creșterea naționalismului economic i-ar putea face pe unii dintre români să se bucure de plecarea Enel de pe piața locală. Cum se întâmplă, însă, de multe ori, naționaliștii economici aplaudă ieșirea de pe piață a vreunui investitor străin, dar nu observă că firma care preia afacerea poate fi o variantă mai puțin bună decât investitorul inițial. …. Grecii de la PPC preiau active importante din România. Mai multe centrale de producere a energiei din resurse regenerabile, dar și două companii de furnizare și una de distribuție. Pentru compania greacă achiziția activelor Enel din România vine ca o mănușă. În felul acesta, PPC devine mai „verde”, în sensul că își adaugă centralele de producție bazate pe energie regenerabilă. Nu este puțin lucru, pentru că schimbările de la nivelul Uniunii Europene încurajează energia „verde”. De asemenea, finanțările bancare și cele ale unor programe europene se pot face cu mai multă ușurință atunci când compania are deja o anumită cotă de producție de energie din surse regenerabile. Să mai adăugăm că achiziția activelor Enel de către grupul PPC este importantă și pentru că Grecia este un importator net de energie, ceea ce va face ca firma să exporte în Grecia, via Bulgaria, o parte din energia produsă în România. Desigur, ieșirea de pe piață a Enel mai aduce în discuție un subiect. Ar fi putut una sau mai multe companii românești să preia o parte din activele companiei italiene? De exemplu, Hidroelectrica ar fi putut să încerce să cumpere cele două companii de furnizare. Sau s-ar fi putut forma un consorțiu de firme românești care să negocieze achiziția activelor Enel. Nu s-a întâmplat nimic din toate acestea, ceea ce arată că naționalismul economic, practicat de tot mai mulți politicieni, ține doar în vorbe. Când e cazul să se treacă la fapte, nimeni nu face nimic. Ieșirea CEZ și a Enel din România ar fi fost un bun prilej pentru companiile de stat să cumpere active și să își consolideze poziția pe piață. Singura mișcare importantă a fost cumpărarea de către Romgaz a participațiilor deținute de Exxon la perimetrul din Marea Neagră. Naționalismul economic românesc este doar de trompetă. Se zbiară mult, dar atunci când apare o ocazie de business nu se face nimic. ….” Integral: https://www.rfi.ro
“Sugestie pentru liderii PSD și AUR: să impozităm stâlpii din autobuze pentru aparatele la care dai cu cardul bancar ca să achiți o călătorie. Cu banii, să mai angajăm la stat funcționari și să mai scoatem niște valuri de pensionari speciali Am reușit greu să înțeleg cozile interminabile din lanțurile mari de retail în perioada sărbătorilor de iarnă sau de Paști. Munții de produse din coșurile de cumpărături m-au ținut departe de tradiționala „aprovizionare” cu tonele de mâncare, de la cozonaci la bomboane, fursecuri, salamuri și sticlele de ulei. Fără să-i judec pe clienții care păreau că hrănesc armate de oameni- mă întrebam de ce ar fi pedepsită o persoană cu 3-4 produse – o brânză, un fruct, un vin – să treacă prin calvarul statului la coadă. …. Cum era de așteptat, concursul de prostie l-au dat politicienii, care au speculat imediat viitoarea mare temă de manipulare și fake-news- despre mașinile, roboții, procesele automate care ne vor lăsa să murim de foame. PSD a intrat în concurență cu AUR și a propus impozitarea caselor de marcat fără casieri. Iată câteva idei pentru social-democrați, care să-i ajute să mai adune oarece bani la bugetul de stat, despre care știm că nu e în cele mai fericite momente ale sale (împrumuturi mari, la dobânzi foarte înalte, cheltuieli publice imense): 1. Să impoziteze stâlpii din autobuze- au dispărut casierii din mijloacele de transport, au apărut aparatele la care poți da cu cardul bancar, cu telefonul, cu cardul de abonament- wireless, fără chitanțe, fără bătăi de cap. Să extindă impozitarea pentru turnichetele de la metrou. 2. Să impoziteze toate soluțiile de email, whatsapp-ul, messengerul de la Facebook, SMS-ul, pentru că i-au lăsat pe poștași fără loc de muncă- nu mai pot duce și aduce telegrame, felicitări, scrisori. 3. Să impoziteze locurile cu sertare/ căsuțe în care se livrează ce comandăm online- i-am lăsat pe curieri cu jumătate din treabă, nu mai pot să ne aducă la ușă ce cumpărăm, trebuie să ne urnim noi să le preluăm scanând un QR code sau introducând un PIN. ….” Integral: https://republica.ro
“Vouchere de vacanță pentru toată lumea în 2024, de la coaliția fără bani. Ar putea arunca în aer finanțele țării: „O măsură cu caracter electoral” Analiștii economici sunt de părere că măsura anunțată de parlamentarii coaliției ar putea efecte economice negative asupra bugetului de stat. În condițiile în care prima lună din an a arătat deja o scădere puternică a încasărilor la bugetul de stat, măsura de a oferi vouchere de vacanță și pentru cei 4,2 milioane de angajați din sectorul privat ar putea pune în pericol chiar ținta de 8% pentru inflație estimată de către BNR. O măsură ce ar putea arunca în aer finanțele țării Peste 140 de deputați și senatori și-au depus semnătura de susținere pe un proiect inițiat de senatorul PNL, Eugen Țapu Nazare, alături de Radu Oprea de la PSD și Lorand Turos de la UDMR prin care statul român va oferi vouchere de vacanță pentru toți cei 4,2 milioane de angajați din sistemul privat. Măsura s-ar aplica începând de anul viitor, și va fi aplicată și în următorii doi ani. Inițiatorii susțin că prin această măsură se vor elimina discrepanțele dintre bugetari și restul angajaților, și va fi revitalizat industria HoReCa. Economiștii sunt de părere că măsura prin care fiecare angajat va beneficia de 1.450 de lei pentru câteva zile de vacanță în țară este una cu puternic iz electoral, 2024 fiind anul în care vor fi organizate trei rânduri de alegeri, și o măsură care este luată la presiunea lobby-ului din HoReCa. Analistul economic Adrian Negrescu susține că nu există resurse financiare pentru o astfel de măsură, și susține că voucherele de vacanță ar trebui eliminate complet, efectul lor fiind acela de a scumpi costurile serviciilor din industria hotelieră. ….” Integral: https://www.fanatik.ro
“ZF/BT România irigabilă. Cadastrul şi intabularea terenurilor, comasarea lor şi reducerea birocraţiei trebuie să fie baza investiţiilor în irigaţii, altfel „va fi o problemă să atragem fonduri europene“ Prin Planul Naţional Strategic (2023-2027) autorităţile au anunţat că România va avea la dispoziţie 1,5 mld. euro pentru investiţii în modernizarea infrastructurii principale de irigaţii şi în construcţia de sisteme de irigaţii. Concret, începând de la jumătatea acestui an este disponibil un buget de 500 de mil. euro ♦ Însă, pentru a accesa fonduri europene, fermierii trebuie să facă dovada proprietăţii terenului, iar la nivel naţional peste jumătate din terenurile agricole sunt date în arendă. De altfel, pe unele terenuri sunt mai mulţi proprietari, iar suprafeţele sunt puternic fărâmiţate ♦ România are un Program Naţional de Cadastru şi Carte Funciară (2015-2023), pentru care a fost prevăzut un buget de peste 1 mld. euro, aflat sub egida Ministerului Dezvoltării, condus de Cseke Attila ♦ Totodată, în comisiile pentru agricultură din Camera Deputaţilor şi din Senat s-a discutat în repetate rânduri de o lege a comasării sau schimburilor de terenuri, dar nu s-a materializat. Jumătatea de miliard de euro, bani pe care Agenţia de Finanţare a Investiţiilor Rurale (AFIR) îi are concret „în mână“ pentru investiţiile în irigaţii, va fi greu de atras şi s-ar putea pierde aceste fonduri europene, au susţinut mai mulţi reprezentanţi ai mediului de business din agricultură în cadrul conferinţelor regionale România irigabilă. Motivul principal este lipsa proprietăţii terenurilor, condiţie necesară pentru a folosi banii UE pentru a investi într-un sistem de irigaţii. Astfel, ei afirmă că la baza investiţiilor în irigaţii trebuie să fie cadastrul şi intabularea terenurilor, comasarea lor şi reducerea birocraţiei. ….” Integral: https://www.zf.ro
“Luca Niculescu, secretar de stat: “Procesul de aderare a ţării noastre la OCDE va dura între 3 şi 8 ani” ….. “Cea mai devreme aderare – pentru că sunt nişte etape tehnice de parcurs, deoarece comitetele nu te evaluează în fiecare zi – a fost a Lituaniei, în 3 ani de la primirea foii de parcurs. Iar cea mai lungă aderare a fost în cazul Costa Rica, 8-9 ani. Pentru ţările europene a fost mai rapid, deoarece o parte din standardele OCDE sunt în aquis-ul comunitar şi le avem îndeplinite deja. Numai că acum avem şi condiţii mai stricte; de exemplu suntem evaluaţi şi de comitetul pentru agricultură, care nu a evaluat alte ţări europene ce au aderat recent înaintea noastră pentru că există Politica Agricolă Comună a UE. Noi însă vom fi verificaţi acum foarte minuţios şi de comitetul pentru agricultură. Ţările europene care au aderat înaintea noastră au fost evaluate de 21 comitete, iar noi de 26. De aceea, timpul estimat pentru aderarea ţării noastre va fi între 3 şi 8 ani, dar depinde de noi foarte mult, pentru că trebuie să facem reforme şi aici e nevoie de voinţă politică”, a spus Luca Niculescu. El a arătat că dosarele cele mai importante în procesul de aderare la OCDE vor fi guvernanţa corporativă a întreprinderilor de stat, circulaţia fluxurilor de capital, protecţia mediului şi necesitatea unei legislaţii care să combată mita plătită de companii în străinătate. ….” Integral: https://www.bursa.ro
“Provincialul parvenit și lecția pentru popor Întâi a fost paltonul trântit pe capotă. Apoi, vizita turistică relaxată în costume albe la piramide când țara se sufoca în criză politică și cel mai teribil val Covid cu zeci de mii de morți. Iar acum nerușinata călătorie cu un avion de lux demn de un oligarh, închiriat pe bani publici, când oamenii se cocoșează sub costul vieții. Prin comparație cu luxul avionului ales de dl Iohannis, Air Force One este o sărăcie. Și, culmea nerușinării, avionul închiriat pe bani publici și alimentat cu combustibilul plătit de bani publici a oprit și la Sibiu, ca un „ia-mă nene”, ca să urce și nevasta prezidențială. De parcă dna Iohannis nu putea să fie adusă cu mașina de la Sibiu. Trebuia să facă avionul un ocol pentru ea. Cât a costat faraonica aventură prezidențială nu știm. Datele sunt secretizate, deşi nu există niciun temei pentru asta în afară de mărimea lor, probabil. Estimările presei ar fi între 100 și 400 de mii de euro. Nu, nu va săraci România, cu siguranță, din acești bani. Dar cu mult mai rea decât cheltuiala este sfidarea. Flegma aruncată din luxul avionului între ochii poporului pentru care acest președinte nu a livrat nimic vreme de 8 ani. Absolut nimic. Pentru dl Iohannis acest mandat nu a fost decât instrumentul cu care să-și hrănească insațiabila poftă de lux și privilegiu. Este comportamentul tipic unui provincial parvenit, care vrea să se bucure de tot, să apuce, să profite de tot, ca hămesitul care se îndoapă la all inclusive, pentru că doar atât are ocazia, până leșină sub masa cu mâinile, hainele și fața mânjite de grăsime și sosuri. Propriul interes, propria comoditate, egoismul feroce au fost motoarele mandatului dlui Iohnnis. Totul pentru sine. …. Nu l-am suspectat niciodată pe dl Iohannis de cine știe ce inteligență politică. A fost mereu doar beneficiarul evenimentelor pe care le-a folosit exclusiv în interes propriu. Dar pentru a anticipa greața și frustrarea pe care le vei stârni cu un asemenea gest nu trebuie să fii un geniu politic. Trebuie să ai bun simt și să-ți pese. Nu e cazul dlui președinte.…. Dacă va reuși să-i facă pe dl Ciucă președinte și pe dl Ciolacu premier, va avea cine să-l propună și pentru alte funcții cu protocol abundent după 2024. Dlui Iohannis nu-i pasa de popor pentru că poporul i-a permis să nu-i pese. Pentru că poate. A fost revotat fix așa cum e, iar reacția societății la ineficiența și nerușinarea sa a fost mereu slabă. …. Imediat după apariția pozelor cu avionul faraonic, prea umilii supuși ai regelui de tinichea de la Cotroceni au sărit imediat cu diversiune: nu e admisibil să nu avem un avion prezidențial, la ce “stat extrem de important” suntem. Da, avem o anvergură externă atât de mare încât Summit-ul București 9 s-a ținut la Varșovia, iar președintele Biden a fost acolo de două ori într-un an. Dacă e nevoie de un avion prezidențial o poate arăta, după cum spunea Sorin Ioniță la B1 TV, doar o analiză costuri/beneficii. Este mai economicos să ai unul, cu care să circule eventual și premierul și alți înalți demnitari, sau costă mai puțin să închiriezi când ai nevoie, dar nu un avion faraonic, desigur? Dar nu asta a fost problema. Lipsa unui avion prezidențial nu impune să închiriezi unul. La o adică există și curse de linie, eventual la bussiness class. Dar dacă tot închiriezi, nu înseamnă să iei ce găsești mai scump și luxos pe piață..…”Integral: https://spotmedia.ro
“Iohannis, după ce a vizitat Hiroshima: ”Ghinion!” Președintele României a comis o nouă gafă în timpul vizitei oficiale în Japonia. Aflat la Muzeul Bombei Atomice, Iohannis a declarat sec ”Ghinion”, după ce a privit cu atenție și îngrijorare exponatele care prezintă modul în care orașul a fost spulberat de bomba lansată de americani, precum și efectele incendiului și radiațiilor. …. ”Nici măcar un robot n-ar avea atâta lipsă de compasiune față de oameni. Parcă mă uitam la o piatră din grădina palatului, atât de nemișcat și lipsit de expresie era Klaus san”, a declarat împăratul Japoniei. Pentru că e un politician abil, Iohannis a revenit rapid cu o replică inteligentă: ”Ghinion am eu, desigur, că n-am știut că vin în nenorocirea asta de oraș bombardat cu bomba atomică. Nici nu vreau să mă gândesc câte radiații am încasat”, după care a remarcat că ”dacă după bombardament ați fi folosit dezinfectanți de la Hexifarma, probabil ar fi fost și mai multe victime, dar bine că s-a prescris”. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul ]
“…Cu dl Iohannis nu mai e nimic de făcut. Cazul e închis. Dar el ar trebuie să fie o lecție dureroasă și usturătoare despre autoamăgire. Ca să nu se mai repete….”
Se va mai repeta, ca avem prea multi cretini in popor.
Buna ziua.
Buna ziua
Citesc că în spatele ” inteligenței artificiale” Ion e un actor.
Care a răspuns lui Ciuca când a prezentat minunea. 😀😀
Daca acesta e halul de prostie a conducerii romane, oricare speranța e moarta.
Cum am banuit , cu cât ești mai prost , cu atât ești mai util sistemului.
Ce generali, ce doctoranzi , ce civili minune. 🖕🖕🖕🖕🖕
Trebuie depășit testul de prostie umană. Coeficient de inteligenta cat mai scăzut și ajungi sus. Cât mai sus.
Iohannis știe mai bine.
https://www.libertatea.ro/stiri/dialogul-dintre-nicolae-ciuca-si-ion-a-fost-unul-regizat-4475779
“BREAKING Ionel Arsene, dat în urmărire națională / Baronul PSD de Neamț a fost condamnat definitiv la 6 ani și 8 luni de închisoare cu executare / Arsene ar fi plecat în Italia – Surse
Ionel Arsene, baronul PSD de Neamț, a fost condamnat vineri la 6 ani și 8 luni cu executare de Curtea de Apel Brașov într-un dosar de corupție, potrivit portalului instanțelor. Sentința este definitivă. Procesul a început încă de acum cinci ani. Instanța a dispus și confiscarea de la Arsene a sumelor de 80.000 de euro și 80.000 de lei….”
https://www.g4media.ro/breaking-ionel-arsene-baronul-psd-de-neamt-condamnat-definitiv-la-6-ani-si-8-luni-de-inchisoare-cu-executare-decizia-curtii-de-apel-brasov-e-definitiva.html