Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 1 martie! Prin Crișana, Apuseni, nordul Orientalilor sunt posibile minime aproape de pragul gerului, –6 spre –8 grade, în timp ce prin nordul și centrul Moldovei, Transilvania, Maramureș, vorbim de valori de la –2, –3 grade spre –0, 1 grad. În Oltenia, Muntenia, sudul Moldovei și Dobrogea vor fi minime pozitive, 2 – 4, 5 grade. In Banat, 2 – 3 grade, valori care se pot atinge și prin sudul Transilvaniei. Maximele se vor păstra la aceleași valori ca pe parcursul zilei de marți. Bucuresti: 7/3 gr.C., innorat.
“Un deputat susține că și un alt spital a folosit stimulatoare cardiace de la morți timp de 14 ani: 5 instituții au știut și au tăcut! (Video) …. El a prezentat documente care dovedesc că practica reutilizării dispozitivelor medicale prelevate de la decedaţi era cunoscută, de peste patru ani, de cinci instituții ale statului. „Neregulile din Spitalul Sfântul Spiridon din Iaşi erau însă acoperite de responsabilii din Ministerul Sănătăţii, aşa cum face acum şi actualul ministru al Sănătăţii Alexandru Rafila”, a adăugat Ungureanu, potrivit unui comunicat de presă al USR. Conform sursei citate, printr-o serie de adrese trimise în 2018, şefilor Casei de Asigurări de Sănătate Iaşi, DSP Iaşi şi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, doctorul cardiolog Dan Tesloianu şi managerul de atunci al Spitalului Sfântul Spiridon din Iaşi, Ioan Bârliba, informau că, în contextul fondurilor insuficiente asigurate şi pentru „reducerea la maximum a cheltuielilor”, au recurs la „reutilizarea stimulatoarelor resterilizate recuperate de către centru nostru sau din alte centre din ţară”. „Cu alte cuvinte, practica reutilizării dispozitivelor medicale de la decedaţi era cunoscută de mai bine de patru ani de responsabili din Ministerul Sănătăţii şi nimeni nu a luat nicio măsură pentru protejarea drepturilor pacienţilor”, mai precizează sursa menţionată. …. „În subiectul problemelor grave de la Spitalul Sfântul Spiridon din Iaşi, ministrul Alexandru Rafila şi doamna Georgeta Bumbac, director în Ministerul Sănătăţii, sunt direct responsabili. Datorii mai vechi de trei luni, un bloc operator neconform, nerenovat după standarde din anul 2000, şi multe alte dovezi ale dezastrului din Spitalul Sfântul Spiridon Iaşi, toate sunt detaliate într-un raport de audit pe care ministrul Rafila a refuzat să-l facă public. Probabil ca să-l acopere pe managerul în funcţie, care în 2018, când doctorul Tesloianu şi managerul de atunci informau că se refolosesc dispozitive medicale, era director medical în spital. Adică, era direct responsabil de ceea ce se întâmpla în Spitalul Sfântul Spiridon. Iar ministrul Rafila, în loc să-l demită, îl cheamă la mediere”, a explicat Emanuel Ungureanu, luni într-o conferinţă de presă susţinută la Parlament. ….” Integral: https://spotmedia.ro
“Cristian Păun: Deficitul și datoria publică, o problemă fără de soluții? Stocul datoriei publice a atins un nivel impresionant, depășind astăzi 120 miliarde de euro. Viteza cu care se împrumută guvernul este amețitoare. În plus, o face la costuri tot mai alarmante. Suntem astăzi la limita între verde și roșu în privința datoriei publice, cu un procent apropiat de 50% din PIB. Dacă în 1995 datoria publică pe locuitor era de doar 85 de euro, în 2021 ea a ajuns la nici mai puțin de 6077 euro / locuitor (o familie medie cu doi adulți și doi copii fiind îndatorată astăzi prin stat cu peste 24.000 euro, pe lângă celelalte datorii individuale). Un calcul similar ne arată că, dacă în 1999 ponderea datoriei în venitul mediu net era de circa 25%, în 2022 ea a trecut de 60% (gradul de îndatorare comparat cu capacitatea individuală de a plăti această datorie publică din venitul net este ridicat). Pentru a putea tempera ritmul în care guvernul se îndatorează ar trebui să înțelegem cauzele care stau în spatele aceste datorii….. Principalele cauze, din punctul meu de vedere, sunt două: 1. Guvernele României nu au reușit să administreze problemele țării limitându-se la veniturile pe care le încasează din taxe și impozite. S-au întins mereu mai mult decât este plapuma. Nu au anticipat corect prăbușirea veniturilor în momente de criză. Nu au o abordare economică a problemei deficitului încercând ca prin construcția bugetară să ajusteze cheltuielile la nivelul veniturilor și nu invers. Procedând astfel, România a acumulat între 1995 și 2021 deficite ce depășesc 127 miliarde de euro, echivalentul a circa 12.700 de kilomentri de autostradă, circa 1/3 din circumferința Pământului la ecuator. Impresionant și deloc sustenabil, mai ales pe termen lung; 2. Deficitul produs, și implicit datoria de peste 120 de miliarde de euro (cifrele arată clar că deficitul acestor ani de tranziție se regăsește integral în datoria publică) nu a fost direcționat către investiții cu efect de antrenare evident, consistent și rapid. Cu alte cuvinte, am produs și producem deficite care consumă resurse și nu care antrenează și generează resurse pentru bugetul statului. Dacă din deficitul produs în ultimii 27 de ani puteam construi peste 12.700 km de autostradă, noi abia am construit 824 km noi, ritmul mediu cu care am produs aceste deficite fiind de circa 490 km de autostradă / an. Este clar că datoria publică (volumul, viteza ei de acumulare, costul său) are drept cauză deficitul bugetar și că temperarea ei ține în bună măsură de temperarea deficitului bugetar. Așa cum spuneam, acumularea de deficite are două cauze majore: necorelarea cheltuileilor cu veniturile la bugetul statului și orientarea acestor cheltuieli pe priorități cu valoare adăugată inexistentă sau foarte redusă. Avem soluții la așa ceva? Evident că da, zona de acțiune putând fi împărțită în trei arii mari: veniturile, cheltuielile și efectul de antrenare al cheltuielilor. Toate cele trei arii sunt legate de un cuvânt cheie: reforme. Fără reforme, fără modernizare, fără corecții și ajustări de amploare nu poți reduce presiunea pe deficit, nu îl poți face mai puțin excesiv, nu poți limita conectarea guvernului la piețele financiare. …. Conform ultimului raport din 2022 al Comitetului FISC din Parlamentul European, România rămâne pe locul trei în topul țărilor UE privind economia subterană, cu circa 29% din PIB, peste noi fiind Bulgaria cu 33,1% din PIB și Croația cu 29,7% iar imediat sub noi sunt Ungaria cu 25,4% și Cipru cu 23,9%. Media UE este cam la jumătatea valorii de la noi – 17,3%, aceasta însemnând o diferență de peste 10% din PIB între nivelul de la noi și această medie. …. Aparatul administrativ trebuie ajustat și modernizat rapid Principalele direcții urgente ar fi următoarele: 1. Reforma administrativ-teritorială care ar trebui: să elimine forma de organizare pe județe și facă trecerea la o organizare pe regiuni (istorice, de dezvoltare); să comaseze comune în zonele depopulate ale României (o comună să aibă minim 10.000 de locuitori din localitățile arondate) și dezvoltarea de zone metropolitane care să permită absorbirea tuturor localităților aflate în raza acestora (mai puțin de 10-15 km). 2. Reforma administrației centrale prin: diminuarea numărului de ministere prin comasare și garantarea menținerii acestui număr la minim posibil pentru o perioadă îndelungată; diminuarea la minim agențiilor, autorităților și organismelor desprinse din aceste ministere (astăzi avem agenții și autorități pentru aproape orice, sunt scăpate de sub control, nu au niciun indicator de rezultat în spate); ….” Integral: https://www.hotnews.ro
“De ce contribuțiile de asigurări sociale sunt o taxă pe muncă / Adrian Codîrlașu: E nevoie de o speranță de viață de 88 ani pentru a recupera contribuțiile …. Textul său vorbește despre faptul că sistemul public de pensii este nesustenabil. Amintind de propunerea guvernului francez de majorare a vârstei de pensionare, el a precizat: „Spre comparație, pentru a pune în evidență ineficiența sistemului public de pensii din România, propunerea de creștere a vârstei de pensionare în Franța este sub vârsta de pensionare existentă în prezent în România, la o durată de viață medie mai mare în Franța comparativ cu România”. „În România, taxa curentă aferentă sistemului public de pensii este de 21,25%. La un calcul simplu, fără a ține cont și de valoarea în timp a banilor, o persoană activă este taxată cu 21,25% din salariu pentru sistemul public de pensii, pentru o perioadă de 35 de ani, iar apoi primește ca pensie aproape 45% din salariu”, a afirmat Codîrlașu. În aceste condiții, spune el, primește în jur de 55%-60% din suma contribuită pe parcursul vieții active. „Daca este luată în considerare și valoarea în timp a banilor, suma primită (ca procent din contribuții) este și mai mică”, a precizat economistul. ….” Integral: https://economie.hotnews.ro
“Curtea Constituţională a decis: Salariile primarilor şi preşedinţilor de consilii judeţene pot creşte Curtea Constituţională a României a respins sesizarea USR privind legea de majorare a indemnizaţiilor primarilor şi şefilor de consilii judeţene. Rămâne astfel în vigoare proiectul de lege privind majorările salariale, votat pe 22 septembrie anul trecut. …. De majorare vor beneficia și vicepreședinții, precum și angajații din administrațiile locale. Uniunea Salvaţi România a sesizat CCR cu privire la legea prin care coaliţia PSD – PNL – UDMR majorează cu până la 2.000 de lei indemnizaţiile pentru primari şi preşedinţii de consilii judeţene. Cresc iar salariile primarilor şi preşedinţilor CJ …. Salariile primarilor din mariile municipii vor crește cu 1.650 lei brut, până la 17.250 de lei brut, cele ale primarilor orașelor mari vor ajunge la 13.800 de lei (+1.300 de lei), iar edilii comunelor mari vor ajunge să câștige 11.500 de lei brut, față de 10.500 în prezent. Bani mai mulți va primi și personalul din administrațiile locale, salariile fiind stabilite în funcție de indemnizația viceprimarului sau a vicepreședintelui Consiliului Județean. ….” Integral: https://newsweek.ro
“Cum a dat Ministerul Finanțelor cu piciorul la 20 de milioane de euro, în dosarul Radu Mazăre. Studiu de caz: prejudicierea statului Statul român a rămas cu șanse nule de a recupera ceva din prejudiciul de 20 de milioane de euro în dosarul retrocedărilor ilegale din stațiunea Mamaia. Dosarul retrocedărilor din stațiunea Mamaia, în care Radu Mazăre a primit o condamnare definitivă de 9 ani de închisoare, rămâne în continuare fără niciun euro recuperat din totalul de aproape 20 de milioane, cât a stabilit instanța. Șansele ca statul român să mai vadă acești bani sunt zero. Mai grav este că nici nu a încercat vreodată. .… Radu Mazăre a fost condamnat definitiv în anul 2019, în dosarul retrocedărilor ilegale, alături de mai mulți inculpați. Potrivit judecătorilor, faptele s-au petrecut în perioada 2003-2005, iar inculpații au fost trimiși în judecată trei ani mai târziu. Prejudiciul total este de 11.733.999 dolari și 11.011.021,40 euro, pe care foștii oameni din primărie, în frunte cu Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu, trebuie să-l achite în solidar. Deși pare greu de crezut, statul român și UAT Constanța nu s-au constituit niciodată în parți civile și nu au solicitat despăgubiri în acest dosar. Abia în 2021, Primăria Constanța a deschis mai multe procese civile, prin care încearcă recuperarea a 20 de milioane de euro de la ”defuncta administrație”. Acțiunile au fost respinse aproape pe linie, pe motiv că cererile au fost depuse mult prea târziu, iar termenul legal de prescripție de trei ani a trecut. ….” Integral: https://www.fanatik.ro
“Selecția de procurori cu rezultat știut dinainte de a începe de la Ministerul Justiției. Nu mai bine desființați cu totul DNA? Aleșii asumați de ministrul Justiției pentru șefia PICCJ și DNA sunt doi procurori proveniți din DIICOT, parchetul cel mai apropiat, prin competența specifică, desigur, de SRI. Un alt element comun este că ministrul Predoiu a ales acest tandem DIICOT în defavoarea șefilor de parchete pe care tot domnia sa îi alese în urmă cu 3 ani. Dacă dl Predoiu nu le-a mai permis celor doi procurori șefi din ultimii 3 ani să mai aibă un mandat înseamnă că ei nu și-au făcut treaba, deci domnia sa a făcut alegeri proaste? Dacă e așa, nu trebuia să își asume acest lucru? Din comunicatul de rumeguș prin care a anunțat propunerile, nu am înțeles exact. Dar să luam pe rând propunerile asumate de dl Predoiu. Dl Alex Florența, propus pentru șefia PICCJ, are o carte de vizită bună, este apreciat în sistem, iar înlocuirea dnei Scutea nu e nicio pierdere. Domnia sa oricum a fost încălecată din prima clipă de Bogdan Licu, care a condus PICCJ chiar și după ce s-a mutat la CCR. La DNA lucrurile stau cu totul altfel. Crin Bologa nu a avut un mandat perfect, dar are meritul de a fi stabilizat o instituție pe care a preluat-o ruine fumegânde din toate punctele de vedere. De abia în al doilea mandat ar fi putut arăta ce poate face cu un DNA pe care în primul l-a readus în starea de funcționare. Cineva a vrut sa oprească asta, mai ales după ce DNA a reînceput să salte miniștri din scaun și a ajuns la Romarm? …. DNA recâștigă treptat încrederea societății”, spunea dl Predoiu pe 2 februarie. Pe 27 februarie a înlăturat șeful sub care DNA a obținut lăudatele rezultate. Dl Predoiu nu mai e de acord cu sine însuși sau a primit rezultatul în plic și a prestat întocmai și la timp? …. Alegerea dlui Predoiu este procurorul Marius Voineag, cunoscut în sistem sub numele de Mache. La interviul de la Ministerul Justiției, dl Voineag a avut o prestație foarte slabă, de care au râs copios toți magistrații cu care am vorbit. Nu a reușit să răspundă la întrebarea simplă: de ce a scris proiectul, adică de ce candidează? Despre interviu am scris deja. În consecință, potrivit informațiilor mele, cu o singura excepție, comisia de interviu l-a ales pe dl Bologa. Excepția a fost secretarul de stat din MJ Cătălin Șerban, fost judecător adus la conducerea Direcţia Legislaţie, Documentare şi Contencios din CSM în mandatul de președinte CSM al dnei Savonea și ajuns secretar general CSM în mandatul de președinte al dlui Mateescu. A fost numit secretar de stat în MJ de premierul Cîțu, în noiembrie 2021, după pensionare. Rolul comisiei de interviu este consultativ pentru ministru, în acest caz de-a dreptul inutil….. –Dl Voineag este cunoscut ca „pupilul lui Licu”. De altfel a fost adus la PICCJ, adjunct al SUPC, în 2021, când dl Licu era de jure prim adjunct al PG și de facto chiar procuror general. Surse din PICCJ spun că, prin dl Voineag, Bogdan Licu conducea de facto SUPC peste capul dnei Scutea și al procurorului șef al secție, Denisa Cristodor. …. –Surse din sistem susțin că în momentul deschiderii dosarului penal al plagiatului dlui Ciucă la SUPC din PICCJ, în cadrul căruia au fost confiscate toate documentele oficiale și orice altă verificare academică a devenit imposibilă, la conducerea efectivă a SUPC s-ar fi aflat dl Voineag, dna Cristodor fiind plecată un seminar. Am cerut miercuri, 22 feb 2023, PICCJ să confirme sau să infirme această informație, însă nu am primit decât un număr de înregistrare a solicitării. Răspunsul ar trebui să fie semnat de procurorul general interimar, dna Militaru, o altă pupilă a dlui Licu. …… ” Integral: https://spotmedia.ro
“Adevăratele droguri și adevărații dealeri …. Adevăratele droguri, însă, rămân marea suferință a României. Azi, adevăratele droguri se vînd peste tot, la vedere. Au împînzit cartierele din periferie, au pătruns în centru, au inundat Bucureștiul, orașele mari, orașele mici, tîrgurile de provincie. Dai peste ele în comune, în sate, la răscruce de drumuri, în scara de bloc. Le găsești în magazin, pe laptop, pe telefon, pe internet. Au reclamă pe toți pereții, pe tv, pe radio, pe internet, pe hîrtie. Sînt droguri de risc, căci dau aceeași dependență ca heroina, opiumul sau cocaina. Distrug familii și destine, produc suferință și orfani, fac praf viitorul. Destramă, practic, societatea, o deșiră după fibrele ei sărace și o înfășoară într-un ghem de disperare. Vorbim aici despre jocurile de noroc în toate formele lor, de la păcănele la pariuri sportive și de la bilete de loterie la ruleră și poker pe internet. România pare un teritoriu luat în stăpînire de boala săracului nebun, forțat să-și joace mizeria la primul colț de stradă, împins să-și toace micul cîștig în mașinăria care îl înghite repede și pe el. Incintele perdiției sînt mai dese ca păduchii în vremea epidemiei de ciumă. Peste 30 000 de săli de joc bat de la distanță bibliotecile, librăriile și IMM-urile funcționale, luate la un loc. Au ajuns să depășească farmaciile, care, să nu uităm, se pricep de minune să se înmulțească și să mulgă populația așa cum se cuvine. Lîngă sălile de jocuri găsești aproape întotdeauna o casă de amanet, așa încît, odată jupuit la piele de păcănele, omul să-și poată duce la capăt nenorocirea, să-și pună gaj verigheta, rinichii, zestrea fetei sau ajutorul de șomaj, și să mai încerce să alinieze, pentru ultima oară, trei lămîi. Dar ce faci după ce drogul norocului te-a lăsat sportiv, cu încrederea în viitor zdrobită, cu rate la bancă și preaviz de la serviciu? De unde iei bani pentru factura triplată la gaz și la curent? Păi de la „domnule iCredit”, de la Provident și de la ceilalți cămătari cu anvergură, care-ți plimbă pe la nas, seară de seară, oferta unei noi nenorociri, o altă scufundare în abis, acolo unde se perpelesc sufletele chinuite de dobînzi năpraznice. IFN-urile sînt poate cele mai periculoase droguri. Ca și jocurile de noroc, ca și casele de amanet, IFN-urile beneficiază de înaltă protecție parlamentară prin legi făcute cu dedicație. Parlamentarii care cer întemnițarea tinerilor pentru o liniuță sau un joint, sînt literalmente dealerii acestor narcotice legale. ….” Integral: https://www.catavencii.ro
“Noile legi ale educaţiei. Ce schimbări vor fi la Bacalaureat. Promovarea a doi ani de studii într-unul singur, printre modificări Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a declarat luni, 27 februarie, că la Bacalaureat vor fi două probe de competențe lingvistice, de limbă străină, „pentru a crește potențialul de angajare”, va fi introdus bacul tehnologic, iar elevii „cu performanțe școlare înalte” vor putea promova 2 ani de studii într-unul. Noua formă a Bacalaureatului va intra în vigoare din 2028, a precizat Deca pentru Libertatea. …. Printre modificările conținute de noile legi ale educației se numără limitarea mandatelor rectorilor. Astfel, durata unui mandat de rector va fi de 5 ani, iar un mandat poate fi înnoit o singură dată. Totodată, o persoană nu va mai putea fi rector în aceeași universitate mai mult de 10 ani, indiferent de întreruperile din cele două mandate. …. „Nu se mai poate renunța unilateral la titlul de doctor. Tezele devin documente publice. Înainte de susținerea lor, există 90 de zile în care ele vor sta într-o platformă, public, în așa fel încât oricine dorește să le poată consulta”, a spus ministrul Educației. …. Contactată de Libertatea pentru detalii suplimentare privind profesorii violenți, Ligia Deca a precizat că ministerul Educației nu are voie din punct de vedere legal să limiteze dreptul la muncă, „însă putem limita expunerea la elevi prin schimbarea atribuțiilor, până la finalizarea cercetărilor”. Altfel spus, profesorii violenți vor fi plătiți de Minister doar până în momentul în care Justiția va da un verdict final. Deca a mai spus pentru Libertatea că promovarea a 2 ani de studii într-un singur an școlar se va întâmpla „imediat ce intră legea în vigoare, adică în toamna aceasta, dacă este promulgată până la începutul anului scolar”. ….” Integral: https://www.libertatea.ro
“Fostul ministru Funeriu, despre legile promovate de ministra Deca: ”Nu așează educația pe o cale corectă, nu propune o educație bazată pe exigență (…) Merge mult pe soft skills/ O admitere separată la liceu este o greşeală .… ”Aceste legi ale educaţiei au două părţi, o parte foarte bună, care este copiată din legea 1 pe care am dat-o în 2011 şi o parte care din păcate ar fi putut să fie mai bună şi căreia îi reproşez, generic, faptul că nu aşează educaţia pe o cale corectă. Ceea ce s-a propus nu propune o educaţie bazată pe exigenţă ci mai degrabă una care duce înspre laxism”, a spus Funeriu. Fostul ministru a precizat că o altă problemă pe care o vede este că ”în loc să aşeze sistemul de educaţie să o bazeze pe autoritatea intelectuală a profesorilor, îl aşează pe un fel de autoritate a părinţilor şi a copilului”. ”În învăţământul superior, aş fi vrut să văd universităţi axate pe excelenţă, din păcate axarea universităţilor, în această lege, face din universităţi un fel de serviciu social, să aibă toţi o diplomă, lucrurile să fie cât mai uşoare”, a mai spus el. Funeriu a precizat că ”ar fi vrut să vadă că legea centrază şcoala pe rolul ei fundamental, şi anume sistemul de cunoaştere şi formarea de competenţe”. ”În loc să o axeze pe o transmitere solidă de cunoaştere, văd că merge mult pe ce înseamnă soft skills, câte puţin din fiecare, dar nu ne axăm pe o cunoaştere solidă. Deci, din păcate, ceea ce am văzut acum este că dacă se va merge pe această variantă până la capăt, societatea noastră în ansamblu nu va putea fi orientată în viitor pe o producere de bogăţie spirituală ci vom fi o societate orientată spre consum, divertisment şi astfel de lucruri. Eu mă uit la viitor, un ministru al educaţiei din Anglia a spus că dacă copiii noştri, astăzi, nu vor învăţa tot atât de mult şi tot atât de multe lucruri ca şi copiii chinezi, peste 20 de ani, copiii noştri vor lucra pentru acei copii. Nu poţi să fii mai bun învăţând mai puţin, nu poţi să ştii mai multe învăţând mai puţin, aşa a fost întotdeauna, nu este o viziune conservatoare, ci una realistă”, a comentat Daniel Funeriu. El a menţionat că ”admiterea la licee va continua să se dea la română şi matematică, iar consecinţa este că în clasa a 7 a şi a 8 a copiii nu vor mai învăţa decât româna şi matematica, iar în cancelarie vom avea două tipuri de profesori, de română şi mate unde se dau examene, şi ceilalţi mai puţin importanţi, unde nu se dau examene, iar copiii nu învaţă. Funeriu a precizat că ”o admitere separată la liceu este o greşeală”. ….” Integral: https://www.g4media.ro
“Publicație germană: Democrația este în regres în întreaga lume / Un proces similar poate fi observat și la o cincime din membrii UE, în frunte cu Ungaria și Polonia, urmate de Bulgaria și România / Declinul prezenței la vot și ascensiunea partidelor populiste: alegerile pentru Parlamentul European sunt un test Conform unor date recente democrația este în regres în întreaga lume, ajungând acum să cadă iarăși la nivelul din 1989. Ceea ce practic șterge cu buretele ultimii 30 de ani de progres democratic. Și, în vreme ce democrația este în general în regres, 33 de țări (care reprezintă 36% din populația globului) s-au orientat spre autocrație. Un proces similar poate fi observat și la o cincime din membrii UE, în frunte cu Ungaria și Polonia, urmate de Bulgaria și România. Fapt care se datorează în special absenței echilibrului instituțional între puterile judecătorească, executivă și legislativă, scrie International Politics and Society, citată de Rador. Multor state UE le este caracteristică și o succedare rapidă a guvernelor. În 21 de țări a avut loc cel puțin o schimbare de guvern în ultimele două legislaturi regulate. Însă Bulgaria a avut patru, Austria șase, iar Italia și România câte șapte. În cinci state UE executivul nu deține o majoritate parlamentară. Și ca și cum n-ar fi fost îndeajuns, axa franco-germană nu mai constituie acum motorul care pune în mișcare marile chestiuni europene. Chiar și alte alianțe, cum sunt „Visegrad” sau „Cei Patru Frugali”, sunt în acest moment disfuncționale. Această debandadă din cadrul de lucru al Consiliului European pare să faciliteze blocarea procesului decizional. O tendință spre democrația exclusivă Din această situație nu are de câștigat decât Comisia Europeană. Într-o măsură chiar și mai mare comparativ cu crizele anterioare, Comisia a putut folosi noi mecanisme (Troika, Semestrul European, procedura de deficit) pentru a dobândi noi competențe ori pentru a face să fie conferite noi atribuții Consiliului European. Folosindu-se de modelul achiziției colective de vaccinuri, tiparul a fost extins la alte domenii și produse. Printre exemple se numără strategia materiilor prime, armamentul și procurarea de surse de energie. Ceea ce reprezintă o transformare alarmantă în direcția unei „expertocrații” [în original fără ghilimele – n.trad.]. Următorii doi ani vor supune la un test de stres chiar și mai mare sistemul UE. Lumea traversează în prezent o „recesiune geopolitică” din cauza amplificării rivalităților dintre blocurile economice și militare. Ceea ce a dus la un fenomen global al reînarmării care a cuprins până și țări precum Japonia, care avea până recent o politică pacifistă. În fața necontenitei scumpiri a energiei și creșteri a inflației, nu poate fi exclusă a consolidare a forțelor radicale în detrimentul centrului democratic. În lumina acestei evoluții și din perspectiva alegerilor europene din 2024, se pune întrebarea cum ar putea Europa să-și mențină unitatea democratică. …. În Europa de Vest prezența la vot a scăzut de la o medie de 82% în 1975 la 75% în 2012. În Europa de Est evoluțiile sunt chiar mai dramatice, cu o prăbușire a prezenței la vot de la 72% în 1991 la 57% în 2012. Iar prezența la vot la alegerile europene a scăzut de la 62% în 1979 la 51% în 2019. La toate scrutinele se remarcă în mod spectaculos atât scăderea prezenței la vot, cât și succesul partidelor populiste. …. Pe de altă parte, privilegiații și-au cimentat foarte bine poziția în primele două treimi de democrație ce le revin. A treia treime, cea mai de jos, a rămas în urmă din punct de vedere economic, social și cultural. Aceasta este promisiunea încălcată a democrației, care, pe lângă libertate, trebuie să se bazeze și pe egalitate [egalitatea șanselor, conform modelului liberal clasic – n.trad.]. În lipsa acesteia, ea poate fi calificată cu acuratețe drept o democrație deficientă. …. În contextul unei asemenea incertitudini, muncitorii dependenți devin tot mai atrași de pozițiile comunitare [aici, în sensul de loialitate pentru interesele propriului grup (de obicei etnic), în detrimentul celor ale societății – n.trad.]. Acestea sunt caracterizate de valori tradiționale, încastrarea într-o comunitate facil de imaginat ori influențat, încrederea în statul-națiune și, concomitent, neîncrederea în formele de guvernare supranațională precum UE. Partidele populiste de dreapta prosperă în contextul unui conflict bazat pe asemenea linii, asupra cărora proiectează prejudecăți culturale. Dintr-o perspectivă sindicală, inegalitatea economică este cauza crizei democrației. ….” Integral: https://www.g4media.ro
“Tăcerea lui Klaus Iohannis pentru România Moartea lui Mihai Șora, un simbol de legitimare pentru acțiunea civică tot mai slabă din România, a arătat, o dată în plus, golul de reprezentare în care se află societatea. În pofida importanței pentru societate a lui Mihai Șora, despre a cărui activitate filosofică știm în mod nedrept mai puțin decât ar merita, dar care a devenit un personaj-simbol al rezistenței democratice, președinția nu a transmis nici măcar un formal mesaj de regret. Președintele Klaus Iohannis își datorează cel de-al doilea mandat de președinte responsabilității pe care românii și-au asumat-o pentru țară, în timpul unui regim de putere abuziv, controlat de un politician corupt, Liviu Dragnea, și grupul de interese care îl menținea în funcție, pentru privilegii personale și de clan. Atunci, românii au ieșit în stradă, au protestat seri și săptămâni la rând, au construit o formă de solidaritate socială pe care îndeobște politicienii încearcă să o fragmenteze, pentru a putea câștiga voturi de pe urma polarizărilor și a lipsei de speranță socială. Și e ceea ce au reușit să facă și Klaus Iohannis, și PNL, după ce au primit votul de încredere al românilor, un vot de astă-dată care ar fi trebuit să reprezinte în mod direct societatea care s-a opus uzurpării pe care o instrumenta PSD: puterea a ajuns pe jumătate tot la PSD, adus la guvernare. Este momentul zero în care contractul de reprezentare între societate și președinție s-a fisurat. Or, Mihai Șora nu doar că a făcut parte de la început din societatea care a reușit, cu sprijin mai degrabă de la liderii UE decât de la Opoziția din România, să deturneze asaltul PSD asupra instituțiilor și statului de drept (un concept aruncat în derizoriu în cel de-al doilea mandat al lui Klaus Iohannis, la fel ca lupta anticorupție), dar a devenit unul dintre purtătorii legitimi de mesaj. Și de speranță socială, un concept care are mai puțin de-a face cu poezia, ci mai mult cu sociologia. Atunci când politicienii nu mai vehiculează speranța, ci frica/polarizarea/ura, societatea este atacată, țesătura ei devine fragilă și apare ruptura în reprezentare. În această ipostază și pentru curajul și responsabilitatea admirabile de a accepta să fie purtătorul de mesaj al protestelor pentru democrație, Mihai Șora a fost premiat de Parlamentul European. În discursul de la Bruxelles, Șora, care avea peste 100 de ani, a vorbit explicit și clar despre valorile democratice ale Europei, care sunt periclitate de forme tot mai toxice de abuzuri de putere. Am vorbit imediat după, într-un scurt interviu, în care a atras atenția asupra pericolului de la Răsărit, Rusia lui Putin, care încă nu trecuse limita și nu pornise războiul de agresiune împotriva Ucrainei. Atunci când președintele care a primit votul în virtutea efortului conjugat al societății și instituțiilor europene, care și-au manifestat sprijinul pentru lupta pro-democrație de la București, refuză să reprezinte interesele acestei societăți, nevoile și simbolurile ei, atunci plasează instituția prezidențială în afara contractului de reprezentare. Nu era vorba aici despre a cinsti doar memoria lui Mihai Șora, care trebuie să fi stat multora ca un spin în coastă, ci despre a reprezenta societatea pentru care Șora a fost un simbol al activismului și al responsabilității pe care am vrea să o avem pentru țară, dacă nu am fi parazitați de politicienii cărora le e mai lesne să ne dezbine cu teme de impostură. ….” Integral: https://spotmedia.ro
“15 ani de război. Ulciorul lui Putin a mers de prea multe ori la apă …. Anul acesta, peste câteva luni, se împlinesc, de fapt, 15 ani de la declanșarea Războiului lui Putin. Totul a început după summit-ul NATO de la București, din aprilie 2008, și, respectiv, după discuția despre posibila aderare a Ucrainei și Georgiei la alianța occidentală. Nu unul, ci 15 ani de război au trecut! În primii 14, Vestul a dormit confortabil și chiar l-a încurajat pe Vladimir Putin – cu nepăsare politică cinică față de est-europenii neintegrați (Vecinătatea Estică), cu reacții slabe la repetatele sale agresiuni și cu contracte gigantice la Moscova, prin care economiile vest-europene au pompat zeci de miliarde de euro în mașinăria de război hibrid a Rusiei, deghizată în stat democratic. Să ne reamintim, pe scurt. În august 2008, Rusia lui Putin a invadat Georgia și a pornit războiul perfid împotriva înaintării democratice a Occidentului spre Estul post-sovietic. Primul pas a fost făcut într-o „periferie a periferiei” est-europene, într-un colț de hartă neinteresant, fără miză și ignorat, dincolo de Marea Neagră. O primă testare a reacției Vestului. A fost siluită o țară mică, neintegrată în structurile apusene și fără garanții de securitate, dar dornică să respire aerul lumii libere. Testul lui Putin a funcționat. Rusia nu a întâmpinat nicio rezistență. Scâncetul Georgiei nu a fost auzit de nimeni. În cinci zile, armata georgiană a fost zdrobită și două provincii ale țării au fost ocupate („eliberate”, bineînțeles, știm textul rusesc). Rușii nu au luat capitala Tbilisi, nu pentru că nu ar fi putut, ci pentru că îi interesa mult mai mult să experimenteze scenariul conflictelor înghețate care blochează aspirațiile de integrare europeană și euro-atlantică ale republicilor post-sovietice. Un scenariu mult mai ieftin decât ocuparea totală, un scenariu care a funcționat perfect din 2008 până la calculele greșite ale lui Putin legate de invadarea totală a Ucrainei. În plus, după câteva luni de la invadarea Georgiei a izbucnit criza financiară globală, iar tema a ieșit complet de pe agenda democrațiilor occidentale. Putin intrase în lunga sa zodie norocoasă. Războiul lui Putin împotriva ordinii de securitate europene post-Război Rece, a democratizării și occidentalizării spațiului est-european ce aparținuse temporar și samavolnic Uniunii Sovietice era, practic, declanșat din plin în 2008, deși mulți în Europa de Vest au preferat să nu vadă această nouă realitate. …. Rusia le părea la vremea respectivă mai credibilă și mai frecventabilă decât România, Polonia sau țările baltice, mai ales după instalarea „oboselii extinderii” și chiar regretului unora privind aderarea noastră „pripită”. La Viena, de exemplu, în primăvara lui 2007, într-o discuție cu un director general din MAE austriac, acesta s-a arătat de-a dreptul iritat de insistența României legată de necesitatea unei strategii a UE la Marea Neagră, spunând că „țara sa nu vede nimic interesant în zona Mării Negre și niciun pericol pentru Europa, Rusia fiind un partener de încredere, motivat să fie aproape de politicile Vestului prin interesarea economică substanțială a Rusiei de contractele masive cu țările UE”. …. Faptul că președintele pro-occidental Saakașvili și-a mâncat cravata în direct la televiziunile occidentale[1], implorând cu naivitate să vină ajutorul militar al Vestului, nu a făcut decât să stârnească zâmbete cinice în democrațiile liberale prospere. Doar Maia Sandu și-a mai amintit recent de el și a cerut, cu compasiune, sprijin pentru un om bolnav și eșuat, primul lider european care a înfruntat Rusia lui Putin acum 15 ani, uitat astăzi de aproape toată lumea. Saakașvili chiar crezuse, cu naivitate, după summit-ul NATO de la București, că, odată cu discuția (neconcretizată) despre aderarea Georgiei la Alianță, mica lui țară sud-caucaziană va beneficia de sprijinul concret și de apărarea Vestului. …. Doar lașitatea Germaniei și Franței, mai precis a liderilor vest-europeni de atunci, protectori ai unor bune relații cu Rusia, a făcut ca propunerea americană să fie respinsă. S-a ratat astfel mica fereastră de oportunitate strategică în care Ucraina și Georgia, două țări care își doreau foarte mult să scape din închisoarea „lumii ruse”, puteau fi salvate de agresiunea lui Putin și integrate definitiv în lumea occidentală. A doua agresiune a Rusiei în Războiul lui Putin s-a produs în 2014 și a fost indiscutabil mai mare. Putin a trecut la nivelul următor. A mușcat o țară mult mai mare decât Georgia. A atacat Ucraina, testând din nou reacția Occidentului. Iar reacția a fost iarăși slabă, aproape inexistentă, la anexarea Crimeii și la primul război al Donbasului. …. Nu s-a trezit nici după intervenția militară rusă din Siria (2015-2016), care a fost o altă fațetă a Războiului lui Putin împotriva Occidentului. …Nici după implicarea în alegerile prezidențiale din SUA, în toamna lui 2016, în sensul favorizării lui Trump, candidatul bezmetic cu profilul „ideal” pentru a distruge unitatea lumii occidentale și a prăbuși America în ochii aliaților și a lumii libere. Nu sunt dovezi clare în privința Brexit (2016), deși acuzații au existat, dar sunt, în schimb, multe dovezi cu privire la susținerea partidelor naționaliste radicale, anti-UE sau extremiste din Franța, Germania, Italia, Olanda, Austria etc. în ultimii 5-8 ani. …. Există astăzi un curent contestatar conspiraționist, antiamerican, antiglobalist, antiliberal și antioccidental suficient de puternic pentru a întreține o tensiune internă continuă în democrațiile spațiului vestic. Dacă privim doar spre România, îl regăsim într-o adunătură oportunistă de infractori cu condamnări penale definitive pentru corupție, frustrați bătrâni ieșiți din jocurile politice și rămași fără funcții și fără atenție publică, jurnaliști ratați de la periferia presei, cărora le-a apus gloria tranziției postcomuniste, rezerviști decrepiți care se visează chemați la datorie, foști antivacciniști, conspiraționiști și dacopați care au mai degrabă nevoie de asistență medicală urgentă, urcând însă discret spre zone intelectuale și universitare cu pretenții mai rafinate, dar la fel de otrăvite, care propun tot felul de mesaje pacifiste (în care bineînțeles Ucraina trebuie să cedeze în fața lui Putin), neutraliste, minimizante („e doar un război regional între Rusia și Ucraina, nu e treaba noastră”), fals pragmatice („ce avem noi de câștigat din susținerea Ucrainei?”), brusc preocupate de soarta Deltei Dunării sau a „persecutării” unor preoți retardați rămași sub acoperișul bisericii ortodoxe afiliate Moscovei. .…” Integral: https://spotmedia.ro
“Polițiștii au amendat mai mulți copaci care au căzut peste mașini pe DN1 ….. În urma controlului de rutină au fost găsiți zeci de copaci care nu dispuneau de triunghiuri reflectorizante și unul din ei avea și trusa medicală expirată de ani buni, polițiștii luându-se evident după inelele copacilor pentru a le stabili data înmatriculării. Mai mulți copaci au primit amenzi usturătoare și pentru lipsa ITP-ului valabil, precum și pentru circulație pe drumuri publice fără cauciucuri de iarnă. Într-unul din cazuri, s-a stabilit că un copac ar fi căzut cu peste 90 km/h într-o zonă marcată clar cu 70 km/h, ceea ce i-a atras puncte de penalizare și suspendarea permisului pe 30 de zile. Polițiștii avertizează toți copacii din preajma carosabilului că urmează controale la sânge și se va verifica și greutatea maxim admisă: ”Orice e peste ce scrie în talon se confiscă, îl luăm ca lemn de foc”, spune comisarul Robert Acrișor. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Like this:
Like Loading...
“Selecția de procurori cu rezultat știut dinainte de a începe de la Ministerul Justiției. Nu mai bine desființați cu totul DNA? Aleșii asumați de ministrul Justiției pentru șefia PICCJ și DNA sunt doi procurori proveniți din DIICOT, parchetul cel mai apropiat, prin competența specifică, desigur, de SRI. Un alt element comun este că ministrul Predoiu a ales acest tandem DIICOT în defavoarea șefilor de parchete pe care tot domnia sa îi alese în urmă cu 3 ani. Dacă dl Predoiu nu le-a mai permis celor doi procurori șefi din ultimii 3 ani să mai aibă un mandat înseamnă că ei nu și-au făcut treaba, deci domnia sa a făcut alegeri proaste? Dacă e așa, nu trebuia să își asume acest lucru? Din comunicatul de rumeguș prin care a anunțat propunerile, nu am înțeles exact. Dar să luam pe rând propunerile asumate de dl Predoiu. Dl Alex Florența, propus pentru șefia PICCJ, are o carte de vizită bună, este apreciat în sistem, iar înlocuirea dnei Scutea nu e nicio pierdere. Domnia sa oricum a fost încălecată din prima clipă de Bogdan Licu, care a condus PICCJ chiar și după ce s-a mutat la CCR. La DNA lucrurile stau cu totul altfel. Crin Bologa nu a avut un mandat perfect, dar are meritul de a fi stabilizat o instituție pe care a preluat-o ruine fumegânde din toate punctele de vedere. De abia în al doilea mandat ar fi putut arăta ce poate face cu un DNA pe care în primul l-a readus în starea de funcționare. Cineva a vrut sa oprească asta, mai ales după ce DNA a reînceput să salte miniștri din scaun și a ajuns la Romarm? …. DNA recâștigă treptat încrederea societății”, spunea dl Predoiu pe 2 februarie. Pe 27 februarie a înlăturat șeful sub care DNA a obținut lăudatele rezultate. Dl Predoiu nu mai e de acord cu sine însuși sau a primit rezultatul în plic și a prestat întocmai și la timp? …. Alegerea dlui Predoiu este procurorul Marius Voineag, cunoscut în sistem sub numele de Mache. La interviul de la Ministerul Justiției, dl Voineag a avut o prestație foarte slabă, de care au râs copios toți magistrații cu care am vorbit. Nu a reușit să răspundă la întrebarea simplă: de ce a scris proiectul, adică de ce candidează? Despre interviu am scris deja. În consecință, potrivit informațiilor mele, cu o singura excepție, comisia de interviu l-a ales pe dl Bologa. Excepția a fost secretarul de stat din MJ Cătălin Șerban, fost judecător adus la conducerea Direcţia Legislaţie, Documentare şi Contencios din CSM în mandatul de președinte CSM al dnei Savonea și ajuns secretar general CSM în mandatul de președinte al dlui Mateescu. A fost numit secretar de stat în MJ de premierul Cîțu, în noiembrie 2021, după pensionare. Rolul comisiei de interviu este consultativ pentru ministru, în acest caz de-a dreptul inutil….. –Dl Voineag este cunoscut ca „pupilul lui Licu”. De altfel a fost adus la PICCJ, adjunct al SUPC, în 2021, când dl Licu era de jure prim adjunct al PG și de facto chiar procuror general. Surse din PICCJ spun că, prin dl Voineag, Bogdan Licu conducea de facto SUPC peste capul dnei Scutea și al procurorului șef al secție, Denisa Cristodor. …. –Surse din sistem susțin că în momentul deschiderii dosarului penal al plagiatului dlui Ciucă la SUPC din PICCJ, în cadrul căruia au fost confiscate toate documentele oficiale și orice altă verificare academică a devenit imposibilă, la conducerea efectivă a SUPC s-ar fi aflat dl Voineag, dna Cristodor fiind plecată un seminar. Am cerut miercuri, 22 feb 2023, PICCJ să confirme sau să infirme această informație, însă nu am primit decât un număr de înregistrare a solicitării. Răspunsul ar trebui să fie semnat de procurorul general interimar, dna Militaru, o altă pupilă a dlui Licu. …… ” Integral: https://spotmedia.ro
“Tăcerea lui Klaus Iohannis pentru România Moartea lui Mihai Șora, un simbol de legitimare pentru acțiunea civică tot mai slabă din România, a arătat, o dată în plus, golul de reprezentare în care se află societatea. În pofida importanței pentru societate a lui Mihai Șora, despre a cărui activitate filosofică știm în mod nedrept mai puțin decât ar merita, dar care a devenit un personaj-simbol al rezistenței democratice, președinția nu a transmis nici măcar un formal mesaj de regret. Președintele Klaus Iohannis își datorează cel de-al doilea mandat de președinte responsabilității pe care românii și-au asumat-o pentru țară, în timpul unui regim de putere abuziv, controlat de un politician corupt, Liviu Dragnea, și grupul de interese care îl menținea în funcție, pentru privilegii personale și de clan. Atunci, românii au ieșit în stradă, au protestat seri și săptămâni la rând, au construit o formă de solidaritate socială pe care îndeobște politicienii încearcă să o fragmenteze, pentru a putea câștiga voturi de pe urma polarizărilor și a lipsei de speranță socială. Și e ceea ce au reușit să facă și Klaus Iohannis, și PNL, după ce au primit votul de încredere al românilor, un vot de astă-dată care ar fi trebuit să reprezinte în mod direct societatea care s-a opus uzurpării pe care o instrumenta PSD: puterea a ajuns pe jumătate tot la PSD, adus la guvernare. Este momentul zero în care contractul de reprezentare între societate și președinție s-a fisurat. Or, Mihai Șora nu doar că a făcut parte de la început din societatea care a reușit, cu sprijin mai degrabă de la liderii UE decât de la Opoziția din România, să deturneze asaltul PSD asupra instituțiilor și statului de drept (un concept aruncat în derizoriu în cel de-al doilea mandat al lui Klaus Iohannis, la fel ca lupta anticorupție), dar a devenit unul dintre purtătorii legitimi de mesaj. Și de speranță socială, un concept care are mai puțin de-a face cu poezia, ci mai mult cu sociologia. Atunci când politicienii nu mai vehiculează speranța, ci frica/polarizarea/ura, societatea este atacată, țesătura ei devine fragilă și apare ruptura în reprezentare. În această ipostază și pentru curajul și responsabilitatea admirabile de a accepta să fie purtătorul de mesaj al protestelor pentru democrație, Mihai Șora a fost premiat de Parlamentul European. În discursul de la Bruxelles, Șora, care avea peste 100 de ani, a vorbit explicit și clar despre valorile democratice ale Europei, care sunt periclitate de forme tot mai toxice de abuzuri de putere. Am vorbit imediat după, într-un scurt interviu, în care a atras atenția asupra pericolului de la Răsărit, Rusia lui Putin, care încă nu trecuse limita și nu pornise războiul de agresiune împotriva Ucrainei. Atunci când președintele care a primit votul în virtutea efortului conjugat al societății și instituțiilor europene, care și-au manifestat sprijinul pentru lupta pro-democrație de la București, refuză să reprezinte interesele acestei societăți, nevoile și simbolurile ei, atunci plasează instituția prezidențială în afara contractului de reprezentare. Nu era vorba aici despre a cinsti doar memoria lui Mihai Șora, care trebuie să fi stat multora ca un spin în coastă, ci despre a reprezenta societatea pentru care Șora a fost un simbol al activismului și al responsabilității pe care am vrea să o avem pentru țară, dacă nu am fi parazitați de politicienii cărora le e mai lesne să ne dezbine cu teme de impostură. ….” Integral: https://spotmedia.ro
“15 ani de război. Ulciorul lui Putin a mers de prea multe ori la apă …. Anul acesta, peste câteva luni, se împlinesc, de fapt, 15 ani de la declanșarea Războiului lui Putin. Totul a început după summit-ul NATO de la București, din aprilie 2008, și, respectiv, după discuția despre posibila aderare a Ucrainei și Georgiei la alianța occidentală. Nu unul, ci 15 ani de război au trecut! În primii 14, Vestul a dormit confortabil și chiar l-a încurajat pe Vladimir Putin – cu nepăsare politică cinică față de est-europenii neintegrați (Vecinătatea Estică), cu reacții slabe la repetatele sale agresiuni și cu contracte gigantice la Moscova, prin care economiile vest-europene au pompat zeci de miliarde de euro în mașinăria de război hibrid a Rusiei, deghizată în stat democratic. Să ne reamintim, pe scurt. În august 2008, Rusia lui Putin a invadat Georgia și a pornit războiul perfid împotriva înaintării democratice a Occidentului spre Estul post-sovietic. Primul pas a fost făcut într-o „periferie a periferiei” est-europene, într-un colț de hartă neinteresant, fără miză și ignorat, dincolo de Marea Neagră. O primă testare a reacției Vestului. A fost siluită o țară mică, neintegrată în structurile apusene și fără garanții de securitate, dar dornică să respire aerul lumii libere. Testul lui Putin a funcționat. Rusia nu a întâmpinat nicio rezistență. Scâncetul Georgiei nu a fost auzit de nimeni. În cinci zile, armata georgiană a fost zdrobită și două provincii ale țării au fost ocupate („eliberate”, bineînțeles, știm textul rusesc). Rușii nu au luat capitala Tbilisi, nu pentru că nu ar fi putut, ci pentru că îi interesa mult mai mult să experimenteze scenariul conflictelor înghețate care blochează aspirațiile de integrare europeană și euro-atlantică ale republicilor post-sovietice. Un scenariu mult mai ieftin decât ocuparea totală, un scenariu care a funcționat perfect din 2008 până la calculele greșite ale lui Putin legate de invadarea totală a Ucrainei. În plus, după câteva luni de la invadarea Georgiei a izbucnit criza financiară globală, iar tema a ieșit complet de pe agenda democrațiilor occidentale. Putin intrase în lunga sa zodie norocoasă. Războiul lui Putin împotriva ordinii de securitate europene post-Război Rece, a democratizării și occidentalizării spațiului est-european ce aparținuse temporar și samavolnic Uniunii Sovietice era, practic, declanșat din plin în 2008, deși mulți în Europa de Vest au preferat să nu vadă această nouă realitate. …. Rusia le părea la vremea respectivă mai credibilă și mai frecventabilă decât România, Polonia sau țările baltice, mai ales după instalarea „oboselii extinderii” și chiar regretului unora privind aderarea noastră „pripită”. La Viena, de exemplu, în primăvara lui 2007, într-o discuție cu un director general din MAE austriac, acesta s-a arătat de-a dreptul iritat de insistența României legată de necesitatea unei strategii a UE la Marea Neagră, spunând că „țara sa nu vede nimic interesant în zona Mării Negre și niciun pericol pentru Europa, Rusia fiind un partener de încredere, motivat să fie aproape de politicile Vestului prin interesarea economică substanțială a Rusiei de contractele masive cu țările UE”. …. Faptul că președintele pro-occidental Saakașvili și-a mâncat cravata în direct la televiziunile occidentale[1], implorând cu naivitate să vină ajutorul militar al Vestului, nu a făcut decât să stârnească zâmbete cinice în democrațiile liberale prospere. Doar Maia Sandu și-a mai amintit recent de el și a cerut, cu compasiune, sprijin pentru un om bolnav și eșuat, primul lider european care a înfruntat Rusia lui Putin acum 15 ani, uitat astăzi de aproape toată lumea. Saakașvili chiar crezuse, cu naivitate, după summit-ul NATO de la București, că, odată cu discuția (neconcretizată) despre aderarea Georgiei la Alianță, mica lui țară sud-caucaziană va beneficia de sprijinul concret și de apărarea Vestului. …. Doar lașitatea Germaniei și Franței, mai precis a liderilor vest-europeni de atunci, protectori ai unor bune relații cu Rusia, a făcut ca propunerea americană să fie respinsă. S-a ratat astfel mica fereastră de oportunitate strategică în care Ucraina și Georgia, două țări care își doreau foarte mult să scape din închisoarea „lumii ruse”, puteau fi salvate de agresiunea lui Putin și integrate definitiv în lumea occidentală. A doua agresiune a Rusiei în Războiul lui Putin s-a produs în 2014 și a fost indiscutabil mai mare. Putin a trecut la nivelul următor. A mușcat o țară mult mai mare decât Georgia. A atacat Ucraina, testând din nou reacția Occidentului. Iar reacția a fost iarăși slabă, aproape inexistentă, la anexarea Crimeii și la primul război al Donbasului. …. Nu s-a trezit nici după intervenția militară rusă din Siria (2015-2016), care a fost o altă fațetă a Războiului lui Putin împotriva Occidentului. …Nici după implicarea în alegerile prezidențiale din SUA, în toamna lui 2016, în sensul favorizării lui Trump, candidatul bezmetic cu profilul „ideal” pentru a distruge unitatea lumii occidentale și a prăbuși America în ochii aliaților și a lumii libere. Nu sunt dovezi clare în privința Brexit (2016), deși acuzații au existat, dar sunt, în schimb, multe dovezi cu privire la susținerea partidelor naționaliste radicale, anti-UE sau extremiste din Franța, Germania, Italia, Olanda, Austria etc. în ultimii 5-8 ani. …. Există astăzi un curent contestatar conspiraționist, antiamerican, antiglobalist, antiliberal și antioccidental suficient de puternic pentru a întreține o tensiune internă continuă în democrațiile spațiului vestic. Dacă privim doar spre România, îl regăsim într-o adunătură oportunistă de infractori cu condamnări penale definitive pentru corupție, frustrați bătrâni ieșiți din jocurile politice și rămași fără funcții și fără atenție publică, jurnaliști ratați de la periferia presei, cărora le-a apus gloria tranziției postcomuniste, rezerviști decrepiți care se visează chemați la datorie, foști antivacciniști, conspiraționiști și dacopați care au mai degrabă nevoie de asistență medicală urgentă, urcând însă discret spre zone intelectuale și universitare cu pretenții mai rafinate, dar la fel de otrăvite, care propun tot felul de mesaje pacifiste (în care bineînțeles Ucraina trebuie să cedeze în fața lui Putin), neutraliste, minimizante („e doar un război regional între Rusia și Ucraina, nu e treaba noastră”), fals pragmatice („ce avem noi de câștigat din susținerea Ucrainei?”), brusc preocupate de soarta Deltei Dunării sau a „persecutării” unor preoți retardați rămași sub acoperișul bisericii ortodoxe afiliate Moscovei. .…” Integral: https://spotmedia.ro
]
“Cartea cu „lista putiniștilor”, restrasă de pe piață de editură. Somații și amenințări cu judecata – PRESShub….”
https://presshub.ro/cartea-cu-lista-putinistilor-restrasa-de-pe-piata-de-editura-somatii-si-amenintari-cu-judecata-261627/
https://twitter.com/atrupar/status/1630738007778115585?s=12&t=EGqbKAlA21mXQ50Fq2_lxA
Fragment de interviu cu directorul FBI despre virusul chinezesc
“The FBI has for quite some time now assessed that the origins of the pandemic are most likely a potential lab incident in Wuhan … [it] killed millions of Americans and that’s precisely what that capability was designed for.”
https://edition.cnn.com/2023/02/28/politics/wray-fbi-covid-origins-lab-china/index.html
Intre timp, propaganda orcilor moskoviti este tropaita ca la ea acasa de orcii romanesti din haznalele televizate
https://www.g4media.ro/marina-tauber-organizator-principal-al-protestelor-despre-care-maia-sandu-a-spus-ca-sunt-instrumentate-de-rusia-invitat-principal-la-rtv-narativele-rusiei-expuse-in-prime-time-pentru-publicul-roma.html
Buna ziua
🙁
https://www.g4media.ro/reuters-relateaza-despre-interceptari-care-ar-arata-ca-andrew-tate-a-incercat-sa-i-recruteze-pe-diana-sosoaca-si-george-simion-pentru-a-l-sustine-cei-doi-politicieni-resping-acuzatiile.html
Nu este nici o coincidenta ca criminalii tate sponsorizau sau doreau sa sponsorizeze coordonat pe orcii kremlinezi cei mai mitocani care se deruleaza in Romania
Buna ziua
A apărut Ion, consilierul guvernamental electronic bazat pe inteligenta artificiala.
Premiera planetara. De ce ?
Pai citesc :
“ION va folosi date disponibile public pe rețelele de socializare ”
Doar in democrația originala e posibil.
In dictaturile alea numite USA, Franța, Anglia, RFG, au frica să spună că ascultă tot și toate ?
Nu era suficientă SRI la spionat bloguri, site și alte chestii specializate ? Sau e chiar SRI care informează pe “Ion ” ? 😀😀
Mai tineri minte din comunism :
” vezi ce vorbești că inamicul te asculta”.
Pardon. Acum e Ion care asculta.
Atât poate dictatura soft. Atâta face.
Sigur nu va informa mareșalul Ciuca că e aberanta pensia + salariile pe care le cumulează și nici faptul că conduce o coaliție VECI VOTATA de alegători.