Buna dimineata intr-o zi de marti, 31 ianuarie! Cerul va fi unul temporar noros și ninsorile vor apărea, în mod special seara, în Transilvania, Maramureș, Crișana, la munte și în anumite zone din Banat, Muntenia și Dobrogea, dar nu sunt excluse nici mici zone din Oltenia. Lapovița ar putea să apară pe alocuri, în nord-vestul țării și pe litoral. Vremea de iarnă cu ninsori și viscol se menține la munte, în timp ce prin sud și sud-vest revin temperaturile de primăvară. Temperaturile maxime se vor încadra între -4 și 5 gr, iar cele minime între -8 și 1 gr. Bucuresti: 3/-4 gr.C.
“Cum s-a răzgândit Rafila în legătură cu medicii care plimbă pacienții de la stat la privat, deși spunea că este „un conflict de interese” care trebuie eliminat: Nu ar trebui să optezi dacă să lucrezi într-un loc sau altul Nu ar trebui să existe o segregare între spitalele publice şi cele private, în privinţa medicilor care lucrează în aceste unităţi sanitare, și este problema fiecărui medic unde mai lucrează după cele 8 ore lucrate în spitalul public unde este angajat, consideră ministrul Sănătății, Alexandru Rafila. El admite însă că există o problemă atunci când pacienţii care merg la stat sunt direcţionaţi spre privat, eventual la acelaşi medic. În septembrie anul trecut, ministrul Sănătății spunea că în cazul în care un pacient este primit în spitalul public și îndrumat spre zona privată, unde practică aceeași persoană, este „un conflict de interese în mod evident şi trebuie să găsim resurse să eliminăm acest tip de conflicte de interese”. Rafila mai spunea atunci că există sisteme sanitare care delimitează clar activitatea în spitalele publice și în cele private. Câteva luni mai târziu, ministrul Sănătății spune că este problema fiecărui medic unde mai lucrează după cele 8 ore lucrate în spitalul public unde este angajat: ….Ministrul Sănătății mai spune că, în final, cazurile grave sunt rezolvate la spitalele publice, nicidecum la cele private…..” Integral: https://www.hotnews.ro
“Drogurile, realitatea care amețește România. Consumul de stupefiante a pătruns în școli și la petrecerile adolescenților …. În buletinele de presă ale Poliției Române apar zilnic informații despre astfel de conducători auto depistați la volan sub influența cocainei, a metamfetaminei, a canabisului etc. Sunt, de asemenea, notorii, acțiunile de la festivalurile din România, unde sunt prinși cu droguri zeci de tineri, unii dintre ei ajungând la Urgența spitalelor mult prea târziu. La Craiova, de exemplu, polițiștii depistează în mod regulat numeroși tineri care au consumat stupefiante. Iar la Spitalul de Urgență din Craiova nu trece zi în care să nu ajungă tineri drogați, intrați în colaps. …. Conform statisticilor oficiale, peste 16% dintre adolescenți din România au consumat droguri măcar o dată. Aceleași date spun că în România sunt 1,2 milioane de tineri care consumă stupefiante ocazional. Părinții, terifiați sau resemnați Părinții recunosc că sunt terifiați de ideea că ai lor copii ar putea cădea în capcana drogurilor, devenind dependenți și ratându-și complet viitorul. Crescuți în alte timpuri, când drogurile existau doar în filmele Occidentului, ei se declară extrem de îngrijorați de tendința societății, mai ales a tineretului, de a încerca, măcar de distracție, gustul stupefiantelor. “Am un băiat în clasa a X-a. Mi-a spus că la ei la școală nu poți să te duci la una dintre băi pentru că acolo este locul unde se consumă etnobotanice. Nici măcar femeile de serviciu nu intră acolo. Am înțeles că situația se știe, au încercat să-i prindă pe cei care consumă droguri acolo, dar nu au reușit“, relatează Marieta Voinescu, o mamă de adolescent din Craiova. Altă mamă s-a confruntat cu o realitate urâtă, într-una dintre cele mai frumoase momente ale vieții. „Eu cred că cele mai multe droguri se consuma la petreceri. I-am făcut majoratul fiicei mele. A avut vreo 30 de invitați. Nu vă spun ce am găsit la baie. Câte seringi, câte sticle… Am vrut să-i dau pe toți afară de la petrecere. Doi copii au început să facă urât, aveau convulsii. Am sunat la 112 și i-am sunat pe părinți. Ce m-a frapat a fost că părinții știau. Au spus, dezarmant, că nu au ce să le facă”, povestește, întristată și revoltată, Aurora Mircescu, mama unei fete de clasa a XII-a. …. Statistica tristă În ultimii doi ani s-au observat astfel creșteri ale consumului de cocaină, cocaină crack, amfetamină și metamfetamină, în special în marile orașe. Doar în anul 2020 au fost înregistrate în România 33 decese asociate consumului de droguri, dintre care 29 decese prin supradoză. Calea injectabilă rămâne regula pentru cazuistica deceselor asociate consumului de droguri, iar opiaceele continuă să domine tabloul drogurilor ilegale în România, care provoacă cele mai multe decese direct asociate consumului de droguri. ….” Integral: https://adevarul.ro
“Opinie Dragoş Damian, CEO Terapia: Ianuarie 2023, luna lui Janus. Economia duduie din consum şi servicii. În cercurile puterii se pregătesc creşteri de taxe, impozite şi contribuţii, una sau toate Partii pline, hoteluri pline, restaurante pline, magazine pline, mall-uri pline, totul la preturi cu 50% mai mari decat la inceputul lui 2022. Pana si bancile incep sa se aglomereze, dar asta probabil pentru ca clienti amatori de sport extrem vor sa incerce iarasi ceva nou, mai aventuros, de la creatorii de credite in CHF, ROBOR, IRCC. Se vad efectele cresterii salariilor si pensiilor incepand cu 1 ianuarie 2023. Lumea arunca in consum tot surplusul la salarii si pensii, consum de buna seama din import, pentru ca productia industriala romaneasca scade – fabricile din tara nu fac fata competitorilor externi, comenzile la export se micsoreaza pentru ca se duc in tari fara festival de consum ca la noi iar costurile ridicate de operare pun bomboana pe coliva. Si atunci, daca tuturor le merge bine, de ce sunt lansate in spatiul public insinuari cu privire la posibile noi reforme fiscale care sa aduca cresteri de taxe, impozite si contributii? Foarte simplu, pentru ca economia duduie exact din sectoarele care mustesc de evaziune fiscala si munca la negru, imposibil de stavilit in Romania. Pentru ca nu se stie, nu se poate, nu se doreste a fi stavilite. Trebuie sa intelegem ca vin bani insuficenti la buget pentru a acoperi cheltuielile uriase propuse de autoritati – reamintim absolventilor de orice altceva in afara de ASE ca mult laudata crestere economica mare din 2022 nu inseamna venituri bugetare mari. Si ca recordul de investitii straine directe din 2022 va produce efecte in economie doar peste 5-7 ani, pentru ca au beneficiat de ajutor de stat. Prin urmare, deficitul triplet specific Romaniei (sa vedem daca putem patenta conceptul) – deficitul cronic de cont curent + deficitul bugetar + deficitul balantei comerciale – este acoperit de imprumuturi, si in loc de imprumuturi rambursabile si cu dobanda, ce ar merge mai bine? Niste taxe, impozite si contributii mai mari care inseamna incasari suplimentare la buget de la ai nostri, nerambursabile si fara dobanda. Noul pachet de taxe, impozite si contributii a fost deja lansat subtil in dezbatere prin concepte sofisticate de genul “regandit”, “reasezat”, “concordat” cu ceea ce se intampla in alte tari cu care ne comparam. Vor fi vinovate de aceasta reforma fiscala criza din Ucraina, criza globala inflationista, criza utilitatilor, criza carburantilor, inechitatile dintre companiile romanesti si cele straine (e buna asta, ultima) – nicidecum evaziunea fiscala si munca la negru, care pe fondul inflationist au atins un apogeu in 2022, 150-200 miliarde Ron. Adica, pentru a intelege mai ales corporatistii din companiile straine, care s-au intors mai tarziu din concediu, AU SA CREASCA TAXELE, IMPOZITELE SI CONTRIBUTIILE, una sau toate dintre ele. ….” Integral: https://www.zf.ro
“„Premierul” PSD pregătește taxa pe „marile” cumpărături: cum o idee haiducească lovește în realitate în coșul de consum al fiecărui cetățean Supărat pe marile companii, Liviu Dragnea a venit cu propunerea impozitării cifrei de afaceri în anul 2017. Prim-ministrul Mihai Tudose a dorit, de asemenea, să implementeze această taxă, dar s-a răzgândit, declarând: „e ca o coasă acest impozit… cu această taxă îi loveam și pe cei cinstiți, buni plătitori.” În vara lui 2022 Marcel Ciolacu a resuscitat ideea îngropată de Tudose, vorbind și el despre impozitele prea mici pe care, chipurile, le plătesc firmele mari, însă propunerea a fost dată uitării destul de repede. După jumătate de an de pauză, interval în care a jonglat cu alte creșteri de impozite, domnul Ciolacu dezgroapă a doua oară și pune pe masă taxa de cifra de afaceri. Este de înțeles. Pe măsură ce guvernul nu mai poate folosi inflația ca mijloc de impozitare ascunsă (inflația va încetini), autoritățile simt nevoia să crească povara fiscală oficială. Au făcut-o deja, însă vor trebui să o facă din nou din moment ce refuză să raționalizeze cheltuielile statului. Statul are o foame enormă de bani pe care nu și-o poate stăvili. Dar hai să vedem, câți bani ar strânge statul dacă în loc de impozit pe profit ar aplica tuturor firmelor un impozit pe cifra de afaceri? Nu am date recente despre cifra de afaceri totală, însă în anul 2021 cifra de afaceri la nivelul întregii economii a fost de aproximativ 2000 mld. lei. O taxă de 1% ar fi adus 20 mld. lei la buget. Ei bine, în anul 2021 guvernul a colectat exact această sumă cu titlu de impozit pe profit. Deci, la prima vedere nu ar ieși în câștig. Însă intenția domnului Ciolacu nu este să aplice acest impozit tuturor firmelor, ci doar celor mari, probabil tocmai cu scopul ca în final să adune mai mulți bani la buget. Despre ce firme vorbim?
- despre marii retaileri (supermarketuri: Lidl, Kaufland, Carrefour, MegaImage, Profi, Metro, Auchan, Selgros, Penny; magazine de bricolaj: Dedeman, Leroy Merlin);
- producătorii de alimente (carne, lactate), băuturi (apă, sucuri, bere), cafea, țigări, produse de igienă, detergenți, bunuri de folosință îndelungată (frigidere ș.a.);
- producătorii și furnizorii de energie, carburanți;
- furnizorii de telecomunicații;
- producătorii (și importatorii) de automobile – Dacia, Ford, Porsche România, ș.a. – împreună cu unii producători de componente: producătorii de cauciucuri, Bosch, Delphi, ș.a….
…. Până și cineva străin de știința economică dar totuși cu capul pe umeri înțelege imediat că o taxă pe vânzări ricoșează în bună măsură în buzunarul consumatorilor Astfel, taxa pe „marile” companii nu devine altceva decât taxa pe „marile” cumpărături. Ea ar urma să afecteze cu precădere omul simplu, persoanele cu venituri scăzute care își cheltuiesc toți banii pe produse ieftine, posibil a fi fabricate pe scară largă tocmai de acești coloși ai industriei și comerțului. Așa descoperim analfabetismul economic al celor care, din păcate, pretind că sunt în măsură să guverneze. ….Un impozit aplicat firmelor cu cifră de afaceri mare, adică producției pe scară largă, reprezintă un tun dat în buzunarele maselor de cetățeni. Sau poate guvernanții știu toate lucrurile astea dar nu le pasă. ….” Integral: https://republica.ro
“Dacă nu urmărim obiectivul de deficit, fondurile europene și PNRR pot fi blocate de Comisia Europeană – secretar de stat Trebuie făcută reforma pensiilor, pentru că 80% din veniturile pe care le avem merg către asistență și salariile administrației publice, a declarat Alin Chitu, secretar de stat în Ministerul Finanțelor. „La PNRR-ul nostru (când se scria n.r.) eram în situația de 27% venituri din taxe față de media europeană de 40%. Deci suntem ultimul stat, dacă nu luăm în considerare Irlanda care are un alt model economic”, a spus el, într-o conferință EY România. Potrivit acestuia, dacă nu urmărim obiectivul de deficit, dacă nu o să fim în calendarul de deficit, fondurile europene și fondurile din PNRR pot fi blocate oricând de Comisie. „Aritmetica este atât de simplă, spune că dacă nu menținem obiectivele de consolidare fiscală, nu ne mai dau bani. Pot să fie blocați, blocați parțial sau anulați. Depinde de cât de indisciplinați suntem. Asta a fost situația”, a afirmat Chitu. – E foarte greu să cred că cineva, că vin alegeri, poate să spună la modul onest și cinstit că în România mai pot fi făcute scăderi de taxe. Chiar și acest nivel pe care îl avem, dacă reușim să-l păstrăm la 30%, este un rezultat favorabil. – N-o să mai avem scăderi de taxe în România dacă vrem să fim coerenți și solvabili ….” Integral: https://economie.hotnews.ro
“Complicatul exit al Lukoil din România: e bătaie pe benzinării, puţin interes pentru rafinărie, iar vânzarea ar viza şi Marea Neagră. Cine stă la pândă? Potenţialul exit al ruşilor de la Lukoil din România devine un subiect complicat pe fondul tranziţiei energetice şi al războiului de la graniţă. În joc sunt nume mari. „Benzinăriile sunt perla coroanei“, spun surse din piaţă. „Dar ceea ce se încearcă este o vânzare la pachet a operaţiunilor.“ Ruşii de la Lukoil deţin pe plan local trei businessuri gestionate prin firme diferite. Cele 315 staţii de alimentare, cu răspândire naţională, sunt grupate pe compania Lukoil România, un business de 7,9 miliarde de lei anul trecut, cu un profit net de 160 de milioane de lei. Activităţile de rafinare sunt concentrate de Petrotel-Lukoil, ruşii deţinând o rafinărie în Ploieşti, cea mai mică din România încă funcţională, cu o capacitate de 2,4 milioane de tone. În cazul Petrol-Lukoil, cifra de afaceri din 2021 a fost de circa un miliard de lei, în scădere cu 72% faţă de 2020, dar cu un mic profit de 27 mil. lei. Rafinăria funcţiona cu petrolul rusesc, marfă care de anul trecut este sub embargo la nivelul UE. Lukoil este implicat în acţiuni de explorare în Marea Neagră, în perimetrul Trident, alături de Romgaz. În perimetru ar fi o rezervă de 30 de miliarde de metri cubi, dar proiectul nu a avansat semnificativ în ultimii ani. …. Potrivit informaţiilor pe surse, Lukoil a organizat deja o cameră de date, printre cei interesaţi de staţii fiind gigantul Shell şi kazahii de la KazMunayGas (KMG), care ar avea motive întemeiate să ia reţeaua ruşilor în baza obiectivelor setate chiar pentru 2023 prin Fondul de Investiţii în Energie Kazah-Român (FIEKR), o afacere în care şi statul român e implicat. Dar surse din piaţă spun că inclusiv subiectul unui exit al KMGI (KMG International) din România, după o eventuală tranzacţie cu Lukoil, nu a dispărut complet de pe masă, deşi de data aceasta nu este conturat la fel de clar un potenţial cumpărător…..” Integral: https://www.zf.ro
“Județele care importă cel mai mult din China / Cât importă și cât exportă fiecare județ din țară În 2021, România a importat produse din China în valoare de peste 6 miliarde de euro, cu peste 1,1 miliarde mai mult decât în 2020, arată datele transmise de INS. De la chinezi importăm aproape orice- de la săpun, îmbrăcăminte, miere (multă miere), antibiotice, aproape orice. …. Deși oficial România este orientată politic spre Vest, prețurile mici cu care China inundă piețele nu pot lăsa oamenii de afaceri indiferenți, așa încât trec peste politica oficială a statului chinez (inclusiv privind relația cu Rusia, problema uigurilor) și aduc de la ei produse de miliarde de euro anual. Aproape toate județele importă din China, dar potrivit unei cercetări statistice, printre județele care importă mai mult de la chinezi se află București, Ilfov, Argeș, Sibiu, Timiș, Bacău, Olt. …. Automobile Dacia, Dedeman, Makita sau Arctic sunt doar câțiva din marii jucători pe piața importurilor produselor chinezești. În topul exportatorilor şi importatorilor români în/din China, primele 100 de firme au acoperit aproximativ 85.5% din totalul valoric al exporturilor (din cei peste 500 de operatori economici care au declarat exporturi de bunuri către China). …. Pe celalalt flux, primele 100 de firme au derulat aproape 55 % din importurile din China (din totalul de peste 9000 de operatori economici care au raportat importuri de bunuri din China). Topul judeţelor în funcţie de sediul social al operatorilor economici (conform Registrului Statistic al Întreprinderilor) care au realizat exporturile/importurile de bunuri al Romaniei în relaţia cu China, indică următorul clasament: – la export: primele 10 judeţe acopera cca 65% din totalul exporturilor catre China; – la import: primele 10 judeţe acopera cca 77% din totalul importurilor din China. …. Cel mai mare importator la modul general, este Capitala. E urmat de Ilfov, Timiș, Argeș și Prahova.Vaslui, Mehedinți și Gorj stau la coada clasamentului. …. La capitolul exporturi, tot București dictează ritmul dansului. Dar nu mai e urmat de Ilfov, ci de Timiș, Argeș și Brașov, fiecare județ având puternice companii străine care produc pentru export.Mehedinți, Gorj și Giurgiu au cele mai mici exporturi. ….” Integral: https://economie.hotnews.ro
“Buget “spiritual” la Voluntari: investițiile în catedrală le depășesc pe cele din sănătate, învățământ și dezvoltare publică Bugetul orașului Voluntari pentru 2023 îl depășește pe cel al Județului Ilfov. Primarul Florentin Pandele va avea pe mână 94 de milioane de euro, față de 84 de milioane de euro cât are Consiliul Județean. Potrivit proiectului de buget, localitatea ilfoveană va beneficia de un buget de 94 de milioane de euro. Din acești bani puțin peste 13 milioane de euro se vor duce în investiții. Potrivit centralizatorului de proiecte, parte important din această sumă va fi cheltuită pe “Cultură, recreere și religie”, adica 2,5 milioane de euro. Proiectele noi din învățământ, servicii de dezvoltare publică și sănătate, primesc doar 2 milioane de euro. .…. Investițiile prevăzute la “Cultură, recreere și religie” țin de catedrala Sf. Parascheva din localitate, al cărei “ctitor” este primarul Florentin Pandele. Pentru amenjarea interioară și pictura murală, din banii voluntărenilor vor fi achitați peste 2,2 milioane de euro. Mai mult, pentru “mobilier bisericesc” sunt alocați aproximativ 200.000 de euro. Asta în timp ce capitolul “modernizarea și reparația străzilor” primește puțin peste 800.000 de euro iar Centrul Medical de Urgență primește doar 23.000 de euro. …. Cea mai mare parte din veniturile orașului Voluntari provin din cotele defalcate din impozitul pe venit plătite de firme care își au sediile sociale aici. Este vorba despre giganți precum Coca-Cola, Porche, Michelin sau Mercedes, după cum Buletin de București a arătat aici. ….” Integral: https://buletin.de
“Impedimentele legale și constituționale ale aderării Republicii Moldova la UE …. Sunt vizibile acum trădările și complicitățile țărilor central europene, dezinteresul Bulgariei, duplicitatea Serbiei și incoerența Republicii Moldova, dar și curajul țărilor baltice, al Slovaciei, precum și seriozitatea și forța Poloniei, noul lider al Europei de Est. Și dacă a tresărit cineva când am spus incoerența Republicii Moldova, să ne amintim câteva lucruri notorii. Moldova este încă membră a Comunicații Statelor Independente, organizație condusă de Rusia, la ale cărei lucrări chipurile Moldova nu mai participă, dar nici nu se retrage. Statutul de țară candidată la UE l-a dobândit pentru meritul de a fi vecină cu Ucraina, care a fost luată la bătaie de Rusia. Gazul românesc este luat de Moldova și trimis în Transnistria, iar pe 9 mai 2022, ziua Victoriei, Vladimir Putin a sunat-o pe proeuropeana Maia Sandu ca să o felicite. Greu de crezut că liderul de la Kremlin își felicită dușmanii, mai degrabă președinta Republicii Moldova nu are de fapt dușmani spre Est, ceea ce desigur nu e un lucru rău. Cam acestea sunt datele de la care pornim. Fapte nu vorbe. Vorbele le știm foarte bine, „parcurs european“, „integrare europeană”, cuvintele dinamice ale unui stat nemișcat. Ceea ce nu spun liderii moldoveni este că ei nu doresc să schimbe nimic, ci să fie primiți așa cum sunt acum, cu două regiuni administrativ teritoriale separatiste pro ruse și care funcționează cât se poate de legal, protejate de Constituția Republicii Moldova, precum și de legile organice ale statului moldovean. Argumentele le găsim ușor în capitolul XVIII din Constituția Republicii Moldova referitor la administrația publică. Articolul 110, aliniat 2 al Constituției, prevede existența formelor de autonomie ale localităților din malul stâng ala Nistrului în conformitate cu statutul adoptat prin lege organică. Iar aceasta lege chiar a fost adoptată, fiind vorba de Legea 173/2005 privind statutul juridic special al localităților din stânga Nistrului, publicată in Monitorul Oficial Nr. 478/2005 al Republicii Moldova, care consacră în articolul 3 faptul că „se constituie unitatea teritorială cu statut juridic special Transnistria”. … Tot potrivit legii statului moldovean, Transnistria are și propriile judecătorii, propriile organe de procuratură, direcții ale Serviciului de Informații şi Securitate şi ale Afacerilor Interne ale Transnistriei, fiind prevăzut formal faptul că acestea sunt părți componente ale sistemului unic de instanțe judecătorești ale Republicii Moldova. La vremea respectivă, adoptarea legii a fost prezentată ca o soluție împotriva federalizării Moldovei, însă pare că, de fapt, legalizează separatismul nistrean. …. Nici măcar granița administrativă dintre Republica Moldova și Transnistria nu se află pe talveg-ul fluviului Nistru, așa cum s-ar crede, ci este exclusiv pe malul drept al acestuia ….. În continuare, și articolul 111 al Constituției Republicii Moldova consacră și regiunea Găgăuzia ca „regiune autonomă cu statut special care constituie o formă de autodeterminare a găgăuzilor.” Bogățiile solului si subsolului, deși „aparțin statului moldovean, constituie în același timp și baza economică a Găgăuziei”, consacrându-se astfel și principiul subsidiarității în materia relațiilor economice dintre cele două entități. O prevedere similară există și in privința Transnistriei, inclusă însă nu în Constituție, ci în articolul 10 din Legea 173/2005 privind statutul juridic special al localităților din stânga Nistrului. …. Chiar și orașul Comrat, reședința administrativ teritorială a Găgăuziei, are o instanță cu rang de Curte de Apel, fiind vorba de o localitate cu o populație de aproximativ 20.000 de locuitori și o suprafață 16 kmp, adică un pic mai mare decât perimetrul Aeroportului Otopeni. …. La cât caz a făcut Republica Moldova în tot acești ani față de suveranitatea și independența sa, si legislația ei națională trebuie luată ca atare, respectiv provenind de la un parlament legitim și democratic ales, recunoscut de toate țările europene, astfel că orice scuze sau nuanțări nu își au locul. Estonia, Letonia și Lituania au plecat din același loc și de pe aceeași linie de start și sunt de 20 de ani în NATO și UE, dorința face diferența. Referitor la neutralitate precum și interdicția accesului trupelor străine pe teritoriul Republicii Moldova, există prevederi în articolul 11 al Constituției, iar limba de stat ca fiind moldoveneasca este prevăzută în articolul 13. O fi zis CCR-ul moldovean, în urmă cu câțiva ani că acolo se vorbește românește, dar nu se poate să nu remarcăm ezitările domnului Kuleba, ministrul de Externe al Ucrainei, atunci când i se cere să nu recunoască existenta limbii moldovenești. ….. Cele 4 seturi de norme juridice referitoare la limbă, neutralitate, autonomia Transnistriei și cea a Găgăuziei fac parte dintr-un status quo constituțional, cu privire la care nimeni nu pomenește de vreo revizuire sau de vreun referendum. Lipsa oricărei intenții de a modifica Constituția a fost afirmată foarte recent la cel mai înalt nivel de către factorii de decizie abilitați, citați de presa moldoveană. ….” Integral: https://presshub.ro
““Jos mâiniile de pe Ucraina” – de ce a câştigat Petr Pavel alegerile din Cehia …. Politica cehă a fost tot timpul într-un echilibru instabil: nu s-a bazat niciodată pe partide puternice dar nici pe lideri puternici, permiţând în schimb apariţia unor creaturi hilare de tipul comuniştilor în post-comunism, piraţilor politici sau naţionaliştilor cehi de origine japoneză. La începutul anilor 1990 Vaclav Havel a dorit o preşedinţie cu puţine puteri, dar cu o încărcătură simbolică, o instituţie croită într-un fel pe personalitatea celui care s-a referit în scrierile sale la “puterea celor fără de putere”. Următorul preşedinte, Vaclav Klaus, a acţionat mai energic dar în limitele mandatului constituţional. Scepticismul tipic central – european, reprezentat exemplar de naţiunea cehă în diferite perioade ale istoriei, a fost întruchipat de Klaus sub forma unei neâncrederi în virtuţile proiectului european. Vaclav Klaus a continuat viziunea doamnei Thatcher – ori cel puţin în acest fel a dorit să se facă remarcat. A urmat un experiment straniu privit din afară dar total compatibil cu spiritul ceh: Milos Zeman, preşedintele care a dus nostalgia faţă de perioada comunistă pe culmi nebănuite. …. Partidele care sprijină în prezent guvernul Fiala au discutat încă din 2019 candidatura lui Petr Pavel, eliberat de îndatoririle sale militaro – diplomatice în 2018. Liderii partidelor de centru – dreapta au realizat că, pentru a contrabalansa ANO 2011, nu este suficient a fi în competiţie doar cu Babis. Era nevoie şi de un personaj politic care să arate exact opusul lui Zeman. Coaliţia a realizat pe de altă parte că a-l lansa pe Pavel în competiţia electorală mult prea devreme i-ar compromite definitiv şansele. Este motivul pentru care Pavel îşi construieşte atent profilul de candidat independent în perioada 2019 – 2022, anunţând oficial că doreşte să candideze abia în iunie 2022, după schimbarea de guvern. Pavel nu s-a prezentat ca fiind candidatul unui partid sau al unei alianţe de partide, ci al unei iniţiative civice. Făcănd această opţiune, a ales cel mai greu drum posibil. Educaţia militară şi devotamentul său în sprijinul semenilor au înclinat probabil mult în această alegere personală. … În aprilie 2020 Pavel începe o iniţiativă cetăţenească în vederea combaterii pandemiei, călătoreşte peste tot în ţară, strânge fonduri pentru voluntarii implicaţi în spitale, vorbeşte despre cum trebuie combătută pandemia şi începe să capete încrederea cetăţenilor. La un moment dat, Pavel îi înmânează primului – ministru Babis un plan de combatere a pandemiei, redactat precum planurile de contingenţă NATO. …. Începutul războiului din Ucraina a marcat al doilea moment în care Pavel a avut ocazia de a-şi manifesta competenţa. Cehia a fost şi este în prima linie a eforturilor de a sprijini Ucraina. Explicaţiile acestei atitudini sunt mult mai complexe pentru a fi rezumate în acest context. Două motive nu pot fi însă ocolite din nicio interpretare. Liderii cehoslovaci au manifestat întotdeauna simpatie faţă de ucrainenii rămaşi dupâ 1918 fără un stat, spre deosebire de cehi şi slovaci care au avut această şansă. Nu întâmplător, după înglobarea Transcarpatiei în URSS, liderii ucraineni şi-au găsit refugiul la Praga – până când mâna lungă a comunismului de tip sovietic s-a instaurat şi în Cehoslovacia. Un al doilea motiv este că cehii (şi slovacii dar într-o mai mică măsură) au simţit o imensă frustrare după înâbuşirea Primăverii de la Praga în 1968: puterea sovietică a fost identificată cu dominaţia rusă, o dominaţie căreia cehii i s-au opus, cu aceeaşi înverşunare cu care au refuzat dominaţia germană. ….. Pavel şi-a anunţat candidatura abia în iunie 2022, după trei luni în care a explicat competent de ce Ucraina trebuie ajutată. Pavel a criticat ţările europene care au avut o atitudine ambiguă faţă de Ucraina. A explicat pe larg de ce Occidentul a făcut după 2014 greşeala de a subestima pretenţiile lui Putin. A arătat cu calm care ar fi consecinţele dezastruoase ale unei victorii a Federaţiei Ruse nu doar pentru Ucraina, ci şi pentru întregul sistem al relaţiilor internaţionale. …. Campania lui Babis a fost una extrem de violentă, acuzându-l pe Pavel că a fost un agent al poliţiei secrete comuniste, precum Putin a fost un agent KGB. Culmea este că Babis a fost dovedit ca fost agent al StB, chiar şi după ce Curtea Constituţională a confirmat în 2017 verdictul de colaborator al poliţiei secrete comuniste cehoslovace. …. Victoria lui Pavel în turul doi a fost categorică. Prezenţa preşedintei slovace Caputova în seara zilei de 28 ianuarie la Praga pentru a-l felicita este simbolică, marcând apropierea elitelor politice din Cehia şi Slovacia după ani de zile în care Zeman a intrigat atât conducerea de la Bratislava, dar şi pe cea de la Praga prin negarea importanţei momentului 1968. Odată cu alegerea lui Pavel, în Cehia şi Slovacia vor fi la putere preşedinţi şi coaliţii de guvernare cu aceleaşi orientări politice, ceea ce nu s-a mai întâmplat niciodată după divorţul celor două ţări din 1993. ….” Integral: https://www.contributors.ro
“Cine este personajul pe care Moscova îl pregătește să fie numit în locul lui Zelenski Acum un an, fostul președinte ucrainean Viktor Ianukovici, refugiat în Rusia în 2014, a fost adus în Belarus. De acolo a așteptat să fie ocupat Kievul „în trei zile” de către armata lui Putin. Acesta era deznodământul pe care nu doar Kremlinul, ci și multe alte guverne îl considerau implacabil. Iar Ianukovici, 72 de ani, urma să meargă în Ucraina ca să preia puterea. Rezistența Ucrainei și mobilizarea a zeci și zeci de țări au împiedicat planul lui Putin. Dar nu l-au determinat să renunțe. S-a schimbat numai personajul care ar urma să primească „firmanul” de a conduce Ucraina: oligarhul Viktor Medvedciuk. …. În seara de 21 septembrie 2022, între Ucraina și Federația Rusă a avut loc cel mai important schimb de prizonieri de la începutul războiului. Kievul a recuperat 215 militari ucraineni, inclusiv peste 100 de apărători ai uzinei Azovstal din Mariupol. Ucraina a dat Rusiei la schimb 55 de prizonieri, precum şi pe fostul deputat ucrainean, oligarhul Viktor Medvedciuk, 68 de ani, acuzat de înaltă trădare. …. Președinția ucraineană a prezentat acest schimb de prizonieri ca un mare succes. În același timp, unii jurnaliști și analiști politici nu au fost de acord cu inițiativa lui Zelenski, menționând că Viktor Medvedciuk gestiona în ultimii ani fluxurile de bani investiți de Rusia în propaganda pro-Kremlin din Ucraina. Medvedciuk era creatorul financiar pentru campaniile electorale ale forțelor pro-ruse și omul care finanța mituirea unor oficiali de la Kiev. …. În plus, Medvedciuk a reprezentat Ucraina în 2014-2015 la negocierile de pace de la Minsk, cunoscând o serie de informații din culoarele procesului de reglementare a conflictului din Donbas. Din aceste considerente, eliberarea cumătrului lui Putin și apoi retragerea cetățeniei sale ucrainene au creat tabere de idei în rândul ucrainenilor. Medvedciuk vorbește în numele ucrainenilor de la Moscova La mijlocul lunii ianuarie 2023, Viktor Medvedciuk a publicat un articol-semnal în ziarul rus Izvestia. În el a acuzat Occidentul că poartă discuții doar cu o parte a societății ucrainene, figurând ipoteza că el reprezintă o parte a ucrainenilor. …. Pe 26 ianuarie Medvedciuk a declarat în direct la postul de televiziune Russia Today că va lansa o mișcare națională anti-Zelenski a ucrainenilor care nu sunt de acord cu politica Kievului, dar nu au curajul să organizeze „o răscoală”. …. Reprezentantul opoziției pro-ruse din Ucraina vorbește despre milioane de refugiați ucraineni care au ales Rusia. În realitate, majoritatea ucrainenilor din estul și sudul țării nu au avut alte căi de evacuare din localitățile bombardate decât prin Rusia, o mare parte dintre ei tranzitând apoi statul rus de la sud la nord și ajungând în statele baltice și, mai departe, în UE. Există, desigur, și ucraineni, unii etnici ruși, alții nu, care au rămas în Rusia. …. Șansele ca Zelenski să fie înlocuit cu Medvedciuk sunt foarte mici, iar scenariile alarmiste sunt respinse de analiștii militari. Soarta lui Medvedciuk ar putea fi aceeași cu soarta lui Ianukovici, în contextul rezistenței eroice a ucrainenilor. Totuși, lansarea acestui proiect politic nou în jurul unui politician cu o imagine proastă atât în rândul ucrainofonilor, cât și al rusofonilor din Ucraina arată cât de mici sunt resursele politice de care dispune Kremlinul, folosind în ultimii 10-15 aceiași lideri și aceleași sloganuri. …..” Integral: https://www.libertatea.ro
“Ofertă. Cu 200 lei, preotul care îți sfințește mașina îți face și schimbul de ulei …. Astfel, pe lângă sfințire, dacă pui 200 de lei în cutia milei popa poate face și schimbul de ulei. Pentru 50 de lei verifică presiunea în roți și filtrul de aer, dacă trebuie schimbat sau nu. Un serviciu complet de sfințire poate ajunge la câteva sute bune de lei dar include nu doar sfințirea în sine ci și verificarea aprinderii la bujii, verificare plăcuțe de frână, rugăciune pentru rude și reducere RCA și control pre-ITP, să nu ai vreo surpriză când mergi să-l faci. În plus, interiorul mașinii e dat cu tămâie, care ține mai mult decât un brăduleț de oglindă. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Like this:
Like Loading...
]
“DNA vine cu precizări despre dosarul în care au fost reţinuţi Piţurcă şi Ţuţu pentru vânzarea de măşti în perioada pandemiei
…. Procurorii DNA au dispus efectuarea urmăririi penale şi reţinerea pentru 24 de ore, începând cu data de 30 ianuarie 2023, a lui Gabriel Ţuţu, director general al CN Romarm SA, în sarcina căruia s-a reţinut comiterea infracţiunilor de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, trafic de influenţă în formă continuată şi fals intelectual, şi a unei persoane fizice, în sarcina căreia s-a reţinut comiterea infracţiunii de cumpărare de influenţă.
În pandemie, în perioada 19 martie 2020 – 16 septembrie 2021, Ţuţu, cu încălcarea dispoziţiilor legale, ar fi încheiat cu o asociere de firme din care făcea parte şi o societate controlată de cealaltă persoană cercetată în cauză, în condiţii dezavantajoase pentru compania pe care o conducea, două contracte de achiziţie publică ce vizau cumpărarea a 7 utilaje neconforme de producere a măştilor de protecţie.
CN Romarm SA a fost prejudiciată cu suma de 8.647.584 lei, reprezentând contravaloarea utilajelor, valoarea materiei prime şi ulterior contravaloarea unor piese şi servicii conexe (în afara contractului).
Într-un context asemănător, în perioada 19.03.2020 – 10.04.2020, Ţuţu ar fi pretins, printre altele, de la reprezentanţii societăţilor implicate în achiziţiile de mai sus introducerea într-un circuit comercial de livrare măşti de protecţie neconforme către Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a unui prieten de-al său, fără ca acesta să desfăşoare activităţi comerciale reale auxiliare contractului de livrare produse de protecţie şi efectuarea unor plăţi către acesta, (40% din cota de profit rezultată) sub aparenţa unui contract de consultanţă.
În schimbul acestor „servicii”, Ţuţu Gabriel ar fi lăsat să se creadă că are influenţă asupra funcţionarilor din cadrul M.Ap.N. şi că îi va determina pe aceştia să încredinţeze direct şi fără proceduri publice contractele de furnizare. dar şi să efectueze recepţia fără problemă a produselor respective şi să achite la timp facturile emise în acest sens…..”
https://www.zf.ro/eveniment/dna-vine-cu-precizari-despre-dosarul-in-care-au-fost-retinuti-21553933
https://www.g4media.ro/alianta-romano-ungara-impotriva-kievului-o-inadecvare-morala-analiza-deutsche-welle.html
“…Senatorul PSD, Titus Corlățean împreună cu Nemeth Zsolt, membru al partidului conservator de guvernare FIDESZ…”
Agenti proxy ai orcilor kremlinezi de la Bucuresti si Budapesta in actiune.
Buna ziua 😃
“INVESTIGAȚIE Gabriel Țuțu, directorul ROMARM reținut de DNA, făcuse o escrocherie și avea interzis să vândă polițe de asigurări, dar a fost numit să conducă 15 fabrici strategice de armament
Printr-o firmă de consultanță, exact ca în cazul anchetat de procurori, Țuțu a fost implicat în falimentul societății de asigurări Forte. La fel ca în cazul tuturor falimemtelor din asigurări, cel al Forte a fost platit din fondurile adunate de stat de la plătitorii de polițe. ASF a constatat în 2016 că există „îndoieli rezonabile referitoare la capacitatea și probitatea morală a domnului Țuțu Gabriel de a-și exercita atribuțiile corespunzătoare funcției” și i-a interzis ca, vreme de cinci ani, să facă parte din conducerea unei societăți de asigurări. Exact pe perioada restricției, el a fost numit director general al ROMARM, care înglobează 15 uzine, fabrici și un institut de cercetări, de importanță strategică…..”
https://www.libertatea.ro/stiri/investigatie-gabriel-tutu-directorul-romarm-retinut-de-dna-facuse-o-escrocherie-si-avea-interzis-sa-vanda-polite-de-asigurari-dar-a-fost-numit-sa-conduca-15-fabrici-strategice-de-armament-4430954
Buna ziua tuturor 🙂
Cand ma uit la ce e imprejurul nostru, la ce se petrece pe scena lumii, cat de grave sunt toate, si cand compar cu gainariile revoltatoare de la noi si cu ce “negocieri” pentru “rotativa” duc smenarii, ma gandesc ca orchestra de pe Titanic era mai informata despre lume decat sunt cei de la noi 😀
In maximum 3 saptamani – o luna reincepe ofensiva Rusiei in Ucraina, iar ai nostri au in cap numai ce ministere pastreaza la rotativa, fiecare partid. Coruptia e in floare, taxele cresc cumplit, insa, nu-i asa, vom avea o lege a Educatiei de tip “Romania Spalata pe Creier” de Anton si Campeanu de la PNL, care revin acus in prim plan, pe functii politice la Senat.
PNL merita sa fie inghitit cu totul de PSD in 2024, incaltea sa se termine cu asa-zisa comedie de “liberalism” romanesc.
PS Ciolacu premier. Hai sa o vedem si pe asta la final de luna mai…
Mai grav mi se pare ca NIMENI nu cere demisia lui Predoiu. CSM-ul, ceva solicitari publice de demisie pentru fixerul Predoiu?
https://www.g4media.ro/surse-a-doua-zi-dupa-declaratia-controversata-despre-pretinsa-achitare-a-sotului-fostei-sefe-diicot-ministrul-predoiu-a-chemat-o-ministerul-justitiei-pe-claudia-jderu-una-dintre-judecatoarele-din-c.html
Predoiu e clar ca s-a scapat si, ca prostul, in loc sa taca, mai abitir confirma!
Stelica Ion a cerut demisia orcului fixer de la justitie:
https://www.g4media.ro/stelian-ion-dupa-ce-ministrul-justitiei-s-a-intalnit-cu-judecatoarea-din-dosarul-sotului-giorgianei-hosu-predoiu-joaca-independenta-si-imaginea-justitiei-la-ruleta-propriilor-interese.html
Buna ziua 🙂 Nu stiam de pozitia lui Stelian Ion cand am scris comentariu, dar tot e bine ca o face.
ce ma mira e ca CSM nu urla deja pe toate canalele ca se incalca independenta Justitiei. Bine ca l-au executat in trecut de 3 ori pe Cristi Danilet pentru ca a afectat justitia Liei Savonea…
Si procurori adevarati cer:
https://www.g4media.ro/o-asociatie-de-procurori-ii-cere-demisia-lui-predoiu-dupa-ce-a-vorbit-despre-achitarea-lui-hosu-fara-sa-existe-o-sentinta-o-vulnerabilitate-serioasa-pentru-justitie-graba-cu-care-a-corecta.html
https://www.politico.eu/article/jens-stoltenberg-new-nato-secretary-general-same-old-europe-ukraine/
“…Another figure possibly in the running is Klaus Iohannis, Romania’s president. ..”
I don’t think so 😆
Gluma secolului 😀
https://www.g4media.ro/surse-psd-va-pune-in-discutie-cazul-predoiu-la-sedinta-coalitie-de-miercuri-ministrul-justitiei-s-a-pronuntat-in-legatura-cu-un-caz-aflat-pe-rolul-instantei-si-s-a-intalnit-a-doua-zi-cu-unul-dintre.html
S-au sesizat orcii pesedisti ca sa termine pe tembelii liberalissimi.