Buna dimineata intr-o zi de luni, 12 decembrie! Cerul va fi mai mult noros şi temporar vor fi precipitaţii în toate regiunile, iar în cele sudice şi sud-estice, pe arii restrânse, ziua vor fi posibile descãrcãri electrice. Pe parcursul zilei vor fi ploi, iar din orele serii în vestul, centrul şi nordul ţãrii vor fi precipitaţii la început mixte, apoi sub formã de ninsoare. Vântul se va intensifica treptat în majoritatea zonelor. Temperaturile maxime se vor încadra, în general, între 7 şi 18 gr, iar cele minime vor fi cuprinse între -5 şi 10 gr. Bucuresti: 7/0 gr.C., innorat.
“Riscuri și provocări macroeconomice – perspective pentru 2023 Economia globală continuă să se confrunte cu multiple provocări la adresa stabilității și predictibilității, amplificate de inflația record, precum și de implicațiile economice și de securitate ale războiului din Ucraina. Probabil că traversăm perioada cu cea mai mare densitate în materie de crize din ultimul secol, care își vor pune amprenta, profund, pe evoluțiile din următoarele decenii. …. Redresarea economică post-pandemie și-a pierdut avântul la nivel global, iar cele mai recente prognoze macroeconomice indică perspective mult mai rezervate. …. Inflația persistă și este principala provocare la adresa stabilității economice, afectând substanțial puterea de cumpărare a categoriilor sociale cu venituri reduse. De aici și nevoia imperativă a măsurilor de sprijin, cât mai bine țintite și dozate corespunzător, astfel încât să nu perpetueze spirala creșterii prețurilor. …. Datoriile publice acumulate puternic în ultimii ani reprezentă o altă consecință directă a politicilor din pandemie. Limitele acestor datorii vor deveni tot mai rigide în privința accesului la finanțare și a capacității finanțelor publice de a face față unor noi șocuri. …. Economia României a înregistrat o creștere semnificativă în perioada post-pandemie, inclusiv în anul curent. Datele statistice ne arată o creștere economică robustă, de 5% pe primele 9 luni ale anului, în ciuda unui context economic fragil la nivel mondial, dar mai ales în plan regional, pe fondul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. …. Motorul creșterii economice rămâne în continuare consumul, în detrimentul investițiilor, cu precădere în prima jumătate a anului. Însă, în cel de-al treilea trimestru, prin creșterea de 13%, investițiile au înregistrat un reviriment important. Cu toate acestea, creșterea economică este bazată în continuare pe avansul consumului, care conduce la adâncirea dezechilibrelor externe către valori record, pe contrasens cu evoluțiile din regiune. Prioritățile investiționale din proiectul de buget pentru 2013, prin alocarea programată de 7,2% din PIB, constituie premise pozitive pentru inversarea contribuției factorilor la creșterea economică în favoarea investițiilor – bazate în special pe fondurile europene. Dezechilibrele externe reprezintă probabil cel mai serios semnal de alarmă la adresa sustenabilității și competitivității economice a României. Aceste dezechilibre, perpetuate pe modelul deficitelor gemene, reflectă probleme structurale acumulate de-a lungul anilor, România fiind nevoită să gestioneze criza sanitară având cea mai fragilă situație bugetară dintre țările UE la sfârșitul anului 2019, de unde și procedura de deficit excesiv. …. Balanța comercială este, pe de altă parte, un factor puternic de înrăutățire a situației contului curent, iar datele aferente primelor 9 luni ale acestui an conturează în continuare o imagine îngrijorătoare. Deficitul comercial a ajuns la 25 miliarde Euro, cu aproape 50% mai mare față de perioada similară din 2021, fiind determinat parțial și de creșterea mai puternică a prețurilor importurilor față de prețurile exporturilor. ….” Integral: https://www.contributors.ro
“Nanu, MF: „Cele mai mari vârfuri de plată, inclusiv cel de 1,2 miliarde de dolari, sunt în octombrie-noiembrie 2023. Estimăm că vom avea dobânzi mai mici”. Dobânda la titlurile de stat a scăzut deja sub 8% – EXCLUSIV „Vârfurile de plată la datoria publică în 2023 sunt în aprilie, iunie şi în perioada octombrie – noiembrie. Cel mai mare este de 1,2 miliarde de dolari, emisiune internaţională. Faptul că sunt în a doua parte a anului s-ar putea să ajute pentru că, din calculele interne ale Ministerului Finanțelor, dobânzile îşi vor încetini ritmul de creştere atunci. Oricum, statul se împrumută acum la dobânzi sub 8% pentru toate maturităţile, chiar dacă acum o lună luam bani cu 9,50%”, a declarat Ştefan Nanu, şeful Direcţiei Generale de Trezorerie şi Datorie Publică din Finanţe pentru Economica.net. …. Potrivit acestuia, vârfurile de plată la datoria publică de anul viitor sunt: „unul în aprilie, unul în iunie şi vreo trei în octombrie şi noiembrie. Cel mai mare este de 1,2 miliarde de dolari la una din emisiunile externe de bonduri ale României”. Ştefan Nanu subliniază că, dacă politica BNR pentru stoparea inflaţiei va da roade, curba randamentelor la titlurile de stat va scădea şi ea. Într-adevăr, proiecţia de inflaţie anunţată de BNR merge de la 15% la finalul primului trimestru din anul viitor la 11,2 la sfârşitul anului 2023. În acest context, este clar că ritmul de majorare al dobânzilor bancare, dar mai ales al celor de referinţă, va scădea. Ştefan Nanu arată că oricum, România se împrumută acum la dobânzi de 5%, 7% sau undeva sub 8%, în funcţie de maturitatea bondurilor, în condiţiile în care acum nici o lună randamentele la titlurile de stat emise de Ministerul Finanţelor pe 10 ani erau de 9,50% sau chiar uşor peste. …. În privinţa factorilor interni care au contribuit la scăderea dobânzilor sub 8%, la care sunt vândute titlurile de stat, Ştefan Nanu menţionează perspectivele macroeconomice de anul viitor. Potrivit acestuia, din calculele Ministerului Finanţelor reiese că dobânzile îşi vor încetini considerabil creşterea, mai ales în a doua parte a anului. ….” Integral: https://www.economica.net
“Ministerul Finanțelor utilizează, în premieră, operațiuni de administrare a pasivelor pe piața internă a titlurilor de stat Ministerul Finanțelor a derulat în data de 7 decembrie, cu sprijinul Băncii Naționale, în calitate de administrator de piață, prima operațiune de administrare a pasivelor, constând în preschimbarea de titluri de stat aflate în circulatie, deținute de mediile investiționale, care urmează să fie scadente în viitorul apropiat, cu titluri nou emise, prin redeschiderea unei emisiuni existente. Cererea totală s-a ridicat la peste 1 miliard de lei pentru titlurile nou emise scadente în anul 2031. Suma adjudecată a fost de 225 milioane de lei, cu 25 de milioane de lei peste ținta propusă inițial, în condițiile unui randament mediu la nivelul de 7,47%. Operațiunea a constat în preschimbarea prin licitație competitivă a douã emisiuni de titluri de stat scadente în prima jumătate a anului viitor (aprilie și iunie) simultan cu înlocuirea acestora prin redeschiderea unei emisiuni de titluri de stat existente cu scadență în luna septembrie, anul 2031. Obiectivul avut în vedere de Ministerul Finanțelor prin utilizarea acestor operațiuni este reducerea riscului de refinanțare prin diminuarea necesarului de refinanțare pe termen scurt (aferent emisiunilor de titluri de stat în volume mari scadente în anul 2023) și, respectiv, extinderea duratei portofoliului de datorie guvernamentală pe piața internă. ….” Integral: https://economedia.ro
“Stocarea energiilor „verzi” – călcâiul lui Ahile pentru politicile Net Zero Guvernele unor țări cu economii avansate din Europa, ale unor state din SUA, precum și cele din Canada, Australia, Noua Zeelandă ș.a. s-au îmbarcat într-o cursă ambițioasă de a atinge obiectivul climatic numit Net Zero sau ceea ce am numit recent Marele Salt Verde. Este vorba de decarbonizarea economiilor lor prin reducerea aproape la zero a emisiilor de CO2 și ale altor gaze cu efect de seră. Modalitatea principală de atingere a acestui obiectiv– cheia de boltă a politicilor climatice de genul Green New Deal sau European Green Deal– o reprezintă construirea și instalarea unui număr cât mai mare de panouri solare și turbine eoliene în încercarea de a elimina producerea de energie electrică și termică din combustibili fosili și înlocuirea lor cu energii regenerabile, aka „verzi”. …. Ambele „vedete” ale energiilor regenerabile – solară și eoliană – suferă fundamental de intermitență: o deficiență structurală (soarele nu strălucește noaptea, vântul nu suflă tot timpul) și locală, controlată de variațiile meteo, altitudine, latitudine etc. În consecință, instalațiile eoliene și solare au nevoie permanentă de o altă sursă de energie (backup source) care să le înlocuiască în perioadele de non-producție: generatori pe bază de combustibili fosili, termocentrale nucleare, baterii sau o altă formă de stocare a energiei care să fie folosită instantaneu când vântul nu mai bate ori soarele nu mai strălucește, astfel încât rețelele naționale să nu cadă și luminile să rămână aprinse continuu. Guvernelor care au îmbrățișat ideea eliminării totale sau cvasi-totale a energiilor fosile sau nucleare ca surse backup le rămâne în principal opțiunea stocării producției neconsumate de energie eoliană sau solară. …. Stocarea energiei backup pentru un sistem de generare predominant eolian/solar reprezintă o ecuație complexă, enorm de greu de rezolvat. Așa cum am prezentat recent în articolul Trilema tranziției energetice – sustenabilitate, accesibilitate, siguranță, în acest moment „nu există nicăieri în lume un proiect pilot funcțional pe o perioadă de timp satisfăcătoare, să zicem 5 – 10 ani, în care o economie de orice dimensiune să funcționeze numai cu surse care nu emit dioxid de carbon (eoliană, solară, hidro) și fără să folosească vreo sursă de combustibili fosili. Nu există nici măcar un singur proiect pilot care să asigure doar energia electrică necesară unei economii (cca. 25 – 35% din consumul final de energie)”. …. De aceea, nicio o instalație solară sau eoliană, indiferent de capacitatea sa nominală, nu va putea alimenta singură o rețea națională. Dacă se renunță (de bună voie sau din cauza presiunilor impuse de politicile Net Zero) la termocentralele pe cărbune, petrol sau gaze, rămâne posibilitatea folosirii energiei nucleare, dacă și aceasta promovează examenele politice. În plus, noile facilități nucleare sunt greu de aprobat și construit, practic imposibile, din cauza obstacolelor regulatorii. ….” Integral: https://www.contributors.ro
“EXCLUSIV | ”Filiera” prin care zahărul produs în România face profit în Austria și ce fel de zahăr consumă, de fapt, românii …. Informațiile oficiale transmit că Austria se află pe locul 2 în topul investitorilor străini în România, derulând afaceri în domenii importante: bancar, energetic sau alimentar. Una dintre marile companii austriece care face afaceri în România este Agrana Zucker A.G, numai că, potrivit surselor Gândul, compania ar fi pus în practică o ”schemă” prin care zahărul din România face profit în Austria, ajunge la firma-mamă – de acolo fiind vândut în alte țări, inclusiv în România -, iar românii consumă… zahăr Coronița sau Mărgăritar ”origine din UE și din afara UE. … În anul 1998, compania Agrana Zucker A.G. a demarat investiţii de amploare în industria zahărului şi amidonului din România, cumpărând: – S.C. Danubiana Roman S.A. ;- S.C. Zahărul S.A Buzău; – S.C. Beta Țăndărei S.A. Acum, compania austriacă deţine o fabrică de zahăr în Roman şi una în Buzău. Totodată, Agrana are și o fabrică de amidon în Ţăndărei (AGFD Țăndărei a fost preluată de grupul Agrana în 2001). …. Dar, spun sursele Gândul, cu toate că Agrana produce în România zahăr din sfecla de zahăr, pe piața din România pune în vânzare produsele – Zahar Coronița și Zahăr Mărgăritar. Numai că este vorba despre ”un zahăr din trestie de zahăr din țări terțe UE”. Mai mult, aceleași surse dezvăluie și ”mecanismul” prin care zahărul produs în România pleacă spre alte zări, iar românii cumpără, la raft, doar zahăr originar ”din UE și din afara UE”, așa cum este specificat, de altfel, pe punga de zahăr ”Coronița”. Zahărul care ajunge în magazinele din România ar fi, de fapt, zahăr importat din Mauritius sau din alte țări non-UE, în timp ce zahărul produs în țara noastră, din sfeclă de zahăr, ar ajunge la firma-mamă din Austria și, ulterior, exportat către alte destinații ”mai atractive”. …. ”Dacă ne uităm pe cifrele Agrana, o să observăm că într-un an fac profit, iar într-un an au foarte mare pierdere. Practic, în anul în care înregistrează o foarte mare pierdere, de obicei, producția este vândută toată în Austria. Pe nicio pungă de la noi, din România, nu scrie «Produs în România», la Roman. Scrie «Viena». Ei își vând pe hârtie producția, afară. Marfa nu pleacă din România. O parte o bagă în supermarketuri, o parte o fac bio și o trimit în Austria. Nouă, de fapt, pe piața noastră, un trader din Viena, care e tot compania lor, vine și ne vinde marfă. Practic, profitul realizat îl încasează în Viena, ca să nu plătească taxe și impozite aici. Aici fac, în teorie, pierdere. ….” Integral: https://www.gandul.ro
“Metoda prin care un colonel din Poliție și-a ”umflat” pensia specială, din poziția de șef la resurse umane Un fost șef al Serviciului Resurse Umane din Inspectoratului Județean de Poliție Vaslui are o pensie de 13.000 de lei pe lună. El și-a trecut zeci de ore suplimentare de muncă în ultimele luni de activitate. Un polițist, la fel ca un militar, primește o pensie de serviciu calculată din media veniturilor brute pe cele mai bune șase luni din ultimii cinci ani. Veniturile sunt mai mari în acele șase luni, pentru că majoritatea poliţiştilor fac atunci ture suplimentare, adică îşi majorează volumul de muncă şi implicit salariul. Iar baza de calcul a viitoarei pensii de serviciu o reprezintă 65% din această medie, pentru ca în final, pensia propriu-zisă să fie egală cu 80 de procente din baza de calcul, scrie Vremea Nouă. Înainte să iasă la pensie, colonelul își trecuse un număr atât de mare de ore suplimentare, încât dacă le-ar fi respectat, ar fi trebuit să stea 24 din 24 de ore la serviciu. La sfârșitul anului 2016, când vasluianul se pregătea de pensionare, Inspectoratul de Poliție Județean Vaslui a sesizat anomalia și l-a dat în judecată, atât pe el cât și pe alți colegi ai dânsului care au recurs la această metodă, solicitând instanței să nu ia în calcul perioadele în care aceștia și-au trecut numărul imens de ore suplimentare. Cum se întâmplă aproape de fiecare dată, instituția a pierdut procesul, lunile “umflate” cu orele suplimentare au fost luate în calcul pentru stabilirea pensiei, astfel că azi, colonelul, fost șef al Serviciului Resurse Umane încasează o pensie de 13.000 de lei în fiecare lună. …. Conform datelor oficiale, la sfârșitul anului trecut, aproape 81.000 de oameni încasau pensie de serviciu de la Casa de Pensii Sectorială (CPS) a MAI, numărul acestora crescând cu 10,45% faţă de cel înregistrat în decembrie 2020. În luna decembrie 2021, acesta era cel mai mare număr de beneficiari ai pensiilor de serviciu de sub cupola MAI din ultimii cinci ani. ….” Integral: https://ziare.com
“Angajații din România care primesc spor pentru degete obosite. Iau în plus 12,5% la salariu …. România pare a fi țara tuturor sporurilor. În medie, bugetarii beneficiază de circa 50 de astfel de ”adăugiri” la salariu. …. Astfel de sporuri sunt acordat de către DSP Bacău, scrie Antena 3. Sporul este primit de angajații din această instituție, dar şi din altele din judeţ. …. Cei de la DSP spun că scrisul la calculator necesită un uriaș efort al articulațiilor şi, în plus, obosește degetele. Aceasta este motivarea DSP Bacău pentru un spor deloc mic: 12% din salariu. …. Interesant este faptul că și angajații de la poliţia locala primesc sporul. S-a întâmplat după ce DSP a oferit justificarea de mai sus. … După o evaluare la Poliția Locală, s-a constatat că agenții fac febră musculară la degete din cauza tastaturii. Încă din luna octombrie, presa locală scria că cei din conducerea Poliției Locale Bacău au solicitat Primăriei Bacău să acorde angajaților instituției spor pentru condiții vătămătoare de muncă. Medicii DSP care au stabilit condițiile de muncă ale polițiștilor locali spuneau la acea dată că ar fi vorba, printre altele, de ”febră musculară”, din cauza faptului că angajații scriu prea mult la tastatură. ….” Integral: https://www.fanatik.ro
“Cum s-a făcut reforma educației în alte țări. „S-ar putea să fim încă tributarii mentalității că totul se întâmplă prin decret dat de sus” Secretarul general al UNESCO în România, vorbește, într-un interviu pentru Școala 9, despre ce înseamnă o reformă a educației, cât durează realizarea și implementarea ei și când încep să se vadă rezultatele. Experta nu crede că o lege organică ar trebui privită ca pe un panaceu și dă exemplul altor țări care au în continuare legi-cadru vechi, pe care le actualizează prin diverse politici publice. … Nu avem momente „aici încep” – „aici termin”. Ceea ce cred că acum ne lipsește în România este restituirea, comunicarea rezultatelor de parcurs, intermediare. Pentru că de multe ori când trebuie să adaptezi transformarea, lumea trăiește cu impresia că a început o nouă reformă, dar nu este o nouă reformă, este o ajustare. Să spunem că cineva a greșit la început. Eu cred că ar fi o mare eroare să nu acordăm atenție cunoașterii rezultatelor intermediare pe care le-au produs transformările puse în aplicare. …. Schimbările în învățământul profesional și tehnic din România au început prin programele susținute de Comisia Europeană încă din anii 94-95. Din 1996, cu precădere, au început transformările și dezvoltările care până în 1999 au creat mecanismele și instrumentele care să le susțină. În anii 2000 au fost lansate anunțuri gen „așa trebuie să facem”, fără să fie dat un argument, fără să fie aduși la masă aceia care au fost alături până în acel moment și să li se explice măcar, dacă nu să fie chiar consultați, de ce așa și nu altfel. Evident că în momentul acela ți-ai asumat un mare risc. Acolo nu a fost un refuz de schimbare, ci reacții la o schimbare neargumentată. Efectele s-au văzut. …. Cadrul legislativ este un instrument, desigur extrem de important, dar nu este reforma propriu-zisă. Cine pune în aplicare legea? Avem infrastructura instituțională pregătită? Avem programele suport elaborate în baza unor analize ex-ante? Ce mecanisme de monitorizare am dezvoltat? Și cine va pune în aplicare? Au fost aceștia, actorii multipli, abilitați pentru a acționa pentru o agendă publică comună? …. S-ar putea să fim încă tributarii mentalității că totul se întâmplă prin decret dat de sus. Nu descentralizăm decizia, nu asumăm roluri distribuite și nu avem răspunderea publică, fiecare pentru ceea ce face, astfel încât să întărim verigile slabe și să dăm capacitate suplimentară de susținere unde este nevoie. ….” Integral: https://www.libertatea.ro
“Editorial. Tenebrele eșecului România-Schengen. Cancelarul Nehammer, la Cazacioc cu Putin, erorile politicii românești și unde sunt autostrăzile mele, pe care… nu le-am avut? …. Dacă se vorbește tot mai aprins despre partitura de Cazacioc pe care cancelarul austriac Karl Nehammer și liderul rus Vladimir Putin și-o vâră, mai mult sau mai puțin timid, pe sub hârșâitul patefonului, afonii de la București se pot felicita pentru o politică dezacordată, atât la nivelul relațiilor internaționale, cât, mai ales, în privința infrastructurii interne. Faptul că România nu se mai „califică”, nici la fotbal și nici la gimnastica diplomației, în Europa și, în general, nicăieri în lume, este consecința unor metehne asupra cărora nu s-a putut și nici nu s-a dorit a se interveni. …. În primăvara acestui an, cancelarul austriac Karl Nehammer a devenit primul lider occidental primit de Vladimir Putin. Întâlnirea a născut o suită de semne de întrebare, dar Nehammer a „placat”, afirmând că „orice efort pentru a încerca restabilirea păcii în Ucraina este util”. …. În ultima vreme, au fost reiterate în spațiul public teoriile potrivit cărora Rusia exercită asupra sistemului politic și economic austriac o influență colosală. Fenomenul se amplifică, în momentul în care ne amintim că Austria nu este membră NATO, fapt care explică și faptul că influența anglo-americană nu a izbutit să-și facă simțită prezența în cercurile politice vieneze și să respingă „căpușarea” acestora de către Kremlin. …. Este de notorietate modul în care Moscova a reușit să controleze jocurile politice din multe țări membre UE, mai ales prin încurajarea curentului eurosceptic. Populismul anti-occidental și-a făcut simțită forța în revitalizarea unor forțe politice cu tente extremiste. Drept și prin urmare, precum surata Ungaria, Austria a refuzat să susțină impunerea sancțiunilor asupra importurilor de gaze rusești, pe motiv că o asemenea măsură i-ar zdruncina economia până-n piulițe. În concluzie, grupul austriac OMV a anunțat că va achita prețul gazului rusesc în varianta propusă de Kremlin, în condițiile în care gigantul Gazprom a refuzat să mai furnizeze materie primă altor țări. Moscova știe să se împrietenească, dar niciodată gratis. …. Deoarece „degazificarea” a devenit un subiect la modă, mai ceva ca „denazificarea”, Austria a preluat modelul Marelui Învățător și își oferă amiciția contra cost sau, mai exact, în contul gazelor din Marea Neagră, 25% din toată cantitatea produsă de Petrom urmând să fie transportată către Ungaria, iar restul să ia drumul Austriei. …. Dincolo de inexistența unui lobby solid, coerent, majoritatea cetățenilor nu mai pricep ce înțelege Guvernul de la București prin ideile de „economie națională” și de profit. Parcă asistăm, din nou, la apariția într-un film SF a celor 10.000 de specialiști cu un singur cap mare, promiși de alt războinic, Milică, prin 1996. Oamenii s-or fi schimbat, dar mentalitățile și rezultatele, ba! …. A revenit pe tapet chestiunea vămilor din România, dar, dincolo de scandal, această situație extremă poate deveni, în sfârșit, un nou motiv pentru a ne reforma, mai mult decât am făcut-o până acum. Lângă graniță, în Portul Constanța, zac tone de marfă, iar autoritățile sunt incapabile să elibereze o șină. Probabil, dacă ar aduna laolaltă toți hoții de fier vechi, băieții ar depista mai rapid soluția concretă… Iar noi, între timp, vorbim despre „boicot”, în condițiile în care nimeni nu-și pune problema firmelor private austriece, cu lucrători români. Cine le va plăti salariile viitorilor concediați, pentru că respectivele societăți nu au legătură cu guvernul de la Viena, ci cu afacerile unor persoane fizice?… ….” Integral: https://www.fanatik.ro
“România trimite 80 de cete de colindători ca să terorizeze Viena în decembrie …. „Ne-am gândit că au luat această decizie pentru că n-au intrat încă în vibe-ul sărbătorilor de iarnă când toți trebuie să fim mai buni. De aceea un număr de minim 80 de cete de colindători credem că își va face treaba, să le bage spiritul Crăciunului până în oase”, a declarat ministrul de externe român. Transportul delegațiilor va fi asigurat de către Institutul Cultural Român de la Viena iar înțelegerea este că banii adunați din colindat se vor împărți jumi-juma cu ICR ca să putem finanța în viitor programe similare și în alte țări europene….” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Like this:
Like Loading...
]
https://edition.cnn.com/videos/tv/2022/12/09/amanpour-moldova-president-maia-sandu.cnn
Maia Sandu… “Zelenskyi” romaneasca… alt om similar n-avem la ora asta…
Buna ziua.
“AUSTRIA CERE PENTRU SCHENGEN: migranții să fie înregistrați în țările de graniță, nu la ei, și condiții clare pentru returnarea migranților – răspuns pentru Libertatea. Ce mai solicită ca să ne accepte?
Într-o declarație transmisă luni ziarului Libertatea, Ministerul de Interne din Viena își întărește veto-ul. Austria vrea ca migranții să își înregistreze procedurile de azil la frontiera UE și dorește de asemenea o procedură mai simplă pentru returnarea acestora în țările de origine. România și Bulgaria au nevoie de sprijin „pentru combaterea traficului de persoane și pentru crearea unei infrastructuri de protecție a frontierelor externe”, mai spun autoritățile austriece,….Concret, Austria dorește: Punerea în aplicare a unor proiecte pilot pentru procedurile de azil la frontiera externă a UE; Crearea unui temei juridic pentru o directivă privind returnarea; Crearea unui temei juridic pentru procedurile de azil în țări terțe sigure; „În același timp, însă, UE trebuie să acorde un sprijin sporit Bulgariei și României, care sunt la rândul lor supuse unei presiuni migratorii ridicate, pentru a-și proteja frontierele. În acest caz, este necesar sprijin pentru combaterea traficului de persoane și pentru crearea unei infrastructuri de protecție a frontierelor externe”, mai spun oficialii austrieci, în mesajul transmis Libertatea…..”
https://www.libertatea.ro/stiri/austria-veto-aderarea-romania-schegen-4377562
Nu am vazut nici o cerere austriaca pentru “proiecte pilot” care sa fie savarsite de Ungaria, principala varsatura de migranti ilegali in Austria…
Chestia asta cu migrantii ilegali si isteria Austriei impotriva Romaniei si Bulgariei, miroase mai mult cu “facatura cu migranti” savarsita de orcii bielorusi si rusi la granitele Poloniei, de data asta proiectata de tandemul austro-ungar pentru stoparea proceselor de intrgrare europeana de securitate.
Buna seara 🙂 Si e buna!
O prima mare victorie pentru Cristi Danilet!
https://www.hotnews.ro/stiri-esential-25960819-judecatorul-cristi-danilet-castiga-definitiv-unul-din-procesele-care-contestat-excluderea-din-magistratura-urmeaza.htm
“„Am declarat recurs, a venit vacanța de vară, apoi în toamnă a fost primul termen de judecată când mi-am angajat avocat, pe doamna Nicoleta Popescu, iar azi, 12 dec. 2022, s-a judecat definitiv recursul. Completul de 5 judecători al ICCJ a decis că sancțiunea dată de CSM este greșită și a schimbat-o în strong>avertisment, adică cea mai puțin severă din cele șase sancțiuni posibile. Interesant, pe 16 dec. 2022 intră în vigoare o nouă lege privind statutul magistraților: fapte de genul celei comise de mine și pentru care am fost sancționat, totuși, nu vor mai fi abateri. Așadar, am fost suspendat degeaba”, mai spune Cristi Danileț.
S-au grabit cei de la ICCJ sa ii lase totusi o sanctiune, cea mai mica, insa tot sanctiune. Daca judecau peste 4 zile, fapta nu mai putea fi sanctionata disciplinat.
Saracul… Mai are inca 2 procese, si alea sunt mai grele. Insa ii tin pumnii si sper sa reuseasca sa isi dovedeasca nevinovatia (aici sau la CEDO).
Thumb Up!
https://snyder.substack.com/p/gratitude-to-ukraine?utm_source=substack&publication_id=310897&post_id=89991783&utm_medium=email&utm_content=share&triggerShare=true&isFreemail=true
Moldova si Romania trebuie sa se aseze intre primele la coada ca sa exprime gratitudine Ucrainei. Toti oamenii care vor sa traiasca liberi ar trebui sa simta asta daca nu sunt prea cretini sa poata intelege.
E un excelent articol, la obiect si fara menajamente…