Revista Presei – 19 septembrie. O Regină pentru istoria universală
| 19/09/2022 | Autor Cetatean Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi luni, 19 septembrie. O masă de aer extrem de rece de origine polară va afecta mare parte din țară. Astfel, vremea se va rãci în toate regiunile, devenind deosebit de rece pentru aceastã datã în vest, nord şi centru. Vântul va avea intensificãri mai susţinute la munte cu rafale ce vor trece de 80…90 km/h, amplificând sezația de frig. Cerul va fi temporar noros şi local se vor semnala ploi slabe în jumãtatea de nord a țării. În zona montanã înaltã precipitaţiile vor fi sub formă de lapoviță și ninsori. Regimul de temperaturi, mai coborât față de normalul perioadei, va cuprinde valori de la 10 grade în nord şi până spre 20 de grade în sud. Nopțile și diminețile vor fi din ce în ce mai friguroase, temperaturile minime vor indica valori între 0 şi 12 grade, mai scãzute în depresiunile intramontane dar și la munte.
Secretul unei Regine și al unui popor. Regina Elisabeta a II-a a reușit ca la finalul serviciului său în slujba poporului britanic să transforme Londra în capitala lumii, atât prin uriașul interes mondial pentru înmormântarea sa cât și prin reunirea, probabil fără precedent, a liderilor lumii. Și ca o consecință a acestei reuniri de putere este posibil că Regina să faciliteze chiar de Dincolo soluții și apropieri, ca un ultim act de autentic șef de stat. Dincolo de îndelungata sa domnie și, implicit, de asocierea cu toate marile evenimente mondiale din ultimii 70 de ani, forța, prestigiul și respectul pe care le vedem acum copleșitor recunoscute ale Reginei ca simbol al Casei Regale și al țării sale au stat probabil într-un cuvânt cheie – adecvare. Elisabeta a II-a reușit ca în mai toate momentele sale publice să fie pe deplin adecvată menirii sale, simbolisticii sale, dacă vreți, în limbaj mai republican, fișei postului, și așteptărilor supușilor săi. Au fost și puține situații când a ratat acest ultim aspect, dar de fiecare dată s-a redresat rapid. Cea mai cunoscută, esențială aș zice, a fost reacția inițiala la moartea prințesei Diana, când Regina s-a comportat în tradiția monarhică ratând să rezoneze cu așteptările unui popor într-o stare emoțională excepțională. Dar a înțeles, a reacționat și gestul cu totul excepțional al aplecării capului în fața sicriului prințesei a fost, probabil, unul de respect în primul rând față de sentimentele poporului său. Și poporul a simțit. Așa cum probabil că poporul a înțeles cât de mare a fost sacrificiul de orgoliu personal, depășirea unor resentimente omenești pentru ca Regina să rezoneze cu așteptările. De altfel, sacrificiile femeii Elisabeta a II-a nu le-a știut nimeni, iar multe dintre eșecurile copiilor ei, care îi sunt acum reproșate, sunt consecințele acestor sacrificii personale. Integral pe Spotmedia
Bill Clinton, despre extinderea NATO spre Est: „Am făcut ce trebuie”. Fostul preşedinte american Bill Clinton a apărat duminică extinderea NATO spre Est, care a început la câțiva ani după prăbușirea Uniunii Sovietice, spunând că războiul declanşat de Rusia în Ucraina dovedește cu atât mai mult că a fost decizia corectă, relatează agenția dpa, preluată de Agerpres. „Sunt mai convins astăzi decât am fost atunci că noi am făcut ce trebuie”, a declarat el pentru CNN. „Am făcut ce trebuia, la momentul potrivit. Dacă nu am fi făcut-o, criza ar fi putut apărea chiar mai repede”, a adăugat Bill Clinton. „Când am făcut ce am făcut, am oferit Rusiei nu doar un parteneriat special cu NATO, ci şi perspectiva unei eventuale apartenenţe la NATO, susţinând că cele mai mari probleme de securitate ale noastre în viitor urmau să vină de la actori non-statali sau de la state autoritare care vând capacităţi chimice, biologice şi nucleare grupurilor teroriste”, a reamintit el. În urma prăbuşirii Uniunii Sovietice, ţările din Europa de Est au început să adere la NATO, primele fiind Cehia, Ungaria şi Polonia. După summitul NATO de la Madrid din 1997, când România spera să facă parte și ea din primul val al extinderii NATO, însă nu a primit invitația de aderare, Bill Clinton a venit la București, pentru a încuraja România să continue pe calea reformelor democratice. El a fost primul președinte american care a vizitat România după căderea comunismului și atunci s-au pus bazele parteneriatului strategic dintre București și Washington. Integral pe Digi24
Armata ucraineană anunță că a recucerit un punct-cheie din regiunea Harkov. Forţele ucrainene au trecut râul Oskil, în nord-estul regiunii Harkov, şi acum controlează ambele maluri ale râului, a afirmat, duminică, armata acestei ţări, potrivit CNN. ”Forţele Armate ale Ucrainei au trecut râul Oskil. De ieri, Ucraina controlează şi malul stâng”, a anunţat, pe Telegram, Centrul pentru Comunicări Strategice al Ucrainei. Centrul a postat şi un video care înfăşişează un pod de pontoane peste râu şi un vehicul militar care traversează. Anterior, în cursul acestei luni, Chiril Imaşev, corespondent militar pentru canalul de Telegram rus Readovka, a afirmat că forţele ruse au plecat din oraşul Kupyansk din regiunea Harkov (la circa 30 de mile nord de Izium) şi s-au retras dincolo de râu pentru a se ”regrupa”. Potrivit Statului Major al Armatei ucrainene, trupele au respins avansurile ruşilor în apropiere de râul din Kupyansk, ca şi în alte aşezări, duminică. ”În ultimele zile, unităţi ale Forţelor de Apărare ale Ucrainei au respins atacurile inamicului în zone din Kupyansk, Hoptivka, Mykolaivka Druga, Vesela Dolyna, Odradivka, Maryinka, Novomykhailivka şi Pravdyne”, a afirmat armata ucraineană. ”În timpul zilei, ocupanţii ruşi au lansat trei rachete şi 11 lovituri aeriene, au executat peste 40 de bombardamente cu MLRS (Sistemul Lansator de Rachete Multiple) asupra unor obiective de pe teritoriul Ucrainei”, a adăugat armata ucraineană, arătând că ”infrastructura a peste 20 de localităţi a fost afectată”. Integral pe Ziare.com
Șoigu, renii și șamanii: Povestea regiunii ruse unde Vladimir Putin este văzut ca Ginghis Han reîncarnat. În Tuva, regiunea natală a lui Serghei Șoigu, președintele rus Vladimir Putin este privit ca o reîncarnare a lui Ginghis Han în timp ce ministrul său al Apărării este văzut ca marele strateg al sângerosului lider mongol, scrie Meduza. Aflată în partea de sud a Siberiei centrale, Tuva a fost anexată de Uniunea Sovietică în 1944, mai târziu decât celelalte republici naționale care au intrat în componența U.R.S.S. și rămâne până în ziua de azi una dintre cele mai izolate regiuni ale Rusiei. În Kîzîl, capitala republicii, există o stație de tren însă niciun tren nu ajunge aici: linia către regiunea Krasnoiarsk aflată la nord a fost abandonată la scurt timp după ce a fost inaugurată cu fast în 2011 când chiar Vladimir Putin, pe atunci premier, a bătut solemn cu solemnitate un bulon simbolic în șină. Despre restul Rusiei, care este conectată de Tuva printr-un singur drum, localnicii spun simplu: „Este dincolo de Munții Saian”. O diferență majoră între Tuva și celelalte republici naționale ale Rusiei care conțin etnii minoritare este că aici etnicii rușii sunt de fapt minoritatea. Potrivit ultimului recensământ realizat în 2010, rușii reprezintă doar 16% din populației Tuvei, comparativ cu 80% în Hakasia și 66% în Bureatia (unde partidul Rusia Unită condus de Putin a obținut recent o victorie categorică la alegerile regionale). Integral pe Hotnews
Care este problema cu subvențiile pentru partidele politice? Și câteva soluții. În primul rând, nu este o singură problemă legată de subvenții, ci sunt mai multe, legate de transparență, integritate și echitate. Până în 2018, subvențiile nu au reprezentat neapărat un subiect de interes, mai ales că partidele primeau destul de puțini bani. În schimb, majoritatea banilor pentru finanțări veneau din privat, fapt care a generat numeroase scandaluri și dosare penale pentru infracțiuni legate de finanțare ilegală. Am atras atenția la Expert Forum încă din 2018 asupra efectelor negative ale modificării legislației pentru a crește sumele alocate partidelor din subvenții. Amendamentele promovate atunci de PSD au condus la creșterea exponențială a sumelor alocate din bani publici de la 5-6 milioane pe an în 2015 la 258 de milioane de lei pe an în 2022. De atunci am monitorizat constant cum se cheltuie acești bani și cât de transparente sunt partidele și instituțiile care ar trebui să le controleze, întrucât această creștere abruptă a fost un semnal de alarmă. În teorie, alocarea de bani publici nu reprezintă un risc în sine, dimpotrivă aceste fonduri pot susține o politică mai curată și pot impulsiona dezvoltarea atât a partidelor parlamentare, cât și a celor care nu intră în Parlament. Majoritatea țărilor din UE sau din cadrul OSCE oferă partidelor politice bani publici (vezi aici o analiză succintă și aici un tabel cu sumele alocate la nivel de UE, pag. 15). Alocările se realizează fie pentru rezultatele de la alegeri (cum e în România), fie pentru rambursări, fie pentru campanie (înaintea campanie, inclusiv sub formă de credite). Unele țări au impus condiții ca partidele să cheltuie un anumit procent din aceste fonduri pentru participarea femeilor sau cea a tinerilor. Standardele internaționale (de exemplu, recomandările Comisiei de la Veneția și ale OSCE/ODIHR) chiar recomandă alocarea de bani publici către partide, dar în limite decente astfel încât să nu devină sursa principală de finanțare și să nu afecteze competiția sau participarea politică. Așadar, este în regulă că partidele primesc bani. Integral pe Contributors
Cum se împart banii din PNRR pe ministere. Cele mai mari sume merg la Transporturi – 7,6 miliarde euro, Dezvoltare – 4,7 miliarde euro și Mediu – 3,9 miliarde euro. Guvernul a prezentat, pentru prima oară, câți bani primesc, individual, ministerele și agențiile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), atât pe componenta de finațarea nerambursabilă cât și pe cea de împrumuturi. Alocarea ia forma unei HG pusă acum în dezbatere publică. Aflăm din actul normativ, pe care îl vom prezenta tabular mai jos, că cele mai multe fonduri se duc la Transporturi, un total de 7,62 miliarde de euro, la Dezvoltare, un total de 4,76 miliarde euro și Mediu, cu un total de 3,92 miliarde euro, dar și Educația are o alocare substanțială, de 3,37 miliarde euro. Iată, defalcat, care ministere primesc cei mai mulți bani, în total și defalcat pe componenta de granturi și cea de împrumuturi, dar și ce proiecte sunt prioritare și primesc cele mai mari sume. Integral pe Economedia
Masă caldă în şcoli: Cu ce vor fi hrăniţi elevii. Executivul a aprobat normele de aplicare pentru programul-pilot Masă caldă în școli 2022/2023. Programul se află la a șaptea ediție, anul acesta fiind extins la 350 de școli, față de 300, anul trecut. Programul se află la a șaptea ediție, anul acesta fiind extins la 350 de școli, față de 300, anul trecut. După aprobarea normelor, urmează organizarea licitațiilor și apoi derularea propriu-zisă, astfel că nu se știe exact când vor primi concret elevii aceste mese calde. Normele prevăd că, în funcție de caz, elevii care învață la școlile incluse în program pot beneficia de o masă caldă preparată în regim propriu acolo unde școala are cantină și un spațiu adecvat de servire a mesei; de o masă caldă în regim de catering, acolo unde nu există cantină, hrana putând fi servită în sala de clasă sau într-un alt spațiu amenajat în acest sens sau de un pachet alimentar păstrat până în momentul servirii într-un spațiu securizat din punct de vedere al siguranței alimentare. Fără aditivi şi conservanți. Potrivit actului normativ, un pachet alimentar trebuie să conțină 80 de grame de pâine feliată, batoane sau chifle din făină integrală, aceasta reprezentând 50% din greutatea totală a pachetului; 40 de grame de carne, brânzeturi sau derivate din lapte, reprezentând 25% din greutatea pachetului și 40 de grame de legume – roșii, castraveți, salată –, la care se adaugă un fruct. Produsele alimentare preambalate trebuie etichetate corespunzător, cu informații privind denumirea produsului, lista ingredientelor, substanțele care ar putea provoca alergii, cantitatea, data-limită de consum, condițiile de depozitare și declarația nutrițională. Integral pe Adevarul
Cum a ajuns un kilogram de zahăr să coste 6 lei. Ce produse s-au mai scumpit enorm. ”Specula apare când crește cererea”. Reprezentanții Asociației Pro Consumatori au transmis că prețul zahărului s-a dublat în ultima lună. Motivul, susțin aceștia, este cererea crescută, având în vedere că este perioada în care se fac conserve, gemuri și dulcețuri. Președintele Asociației Pro Consumatori, Costel Stanciu, a declarat într-un interviu pentru Ziare.com că este vorba despre speculă. „Creșterea de preț la zahăr am observat începând cu prima parte a lunii septembrie. În luna septembrie, gospodinele, în special cele care sunt în vârstă, fac conserve din fructe și crește cererea pentru acest produs. Doamnele care au obiceiul de a pregăti cămara pentru iarnă cumpără zahăr și în felul acesta crește cererea, comercianții cunosc și ei aceste obiceiuri și nu fac altceva decât să crească prețul la zahăr. E o creștere bazată pe un obicei de consum”, a declarat Costel Stanciu, președintele Asociației Pro Consumatori, pentru Ziare.com. Și cum cererea este mare, rafturile se pot goli mai repede, lucru ce poate aduce panica în rândul consumatorilor. „Specula apare în momentul în care crește cererea. Iar marii comercianți pot să stocheze anumite produse alimentare la care există cerere mare. Am observat într-un magazin dintr-un mare lanț comercial, într-una din zile nu mai exista zahăr. Asta poate să creeze panică în rândul consumatorilor și în momentul în care apare zahăr la raft, după 2-3 zile în care nu exista zahăr la raft, sau alt produs la care există cerere, consumatorul să cumpere cantități mai mari în ideea că presimte o situație de lipsă a produsului respectiv”, spune Costel Stanciu. Integral pe Ziare.com
O comparație între discursurile lui Molotov și Lavrov: „Nu invadăm Finlanda, ci eliberăm țăranii asupriți” / „Operațiune specială și denazificare”. În contextul agresiunii declanșate de Federația Rusă la 24 februarie împotriva Ucrainei, una din cele mai sonore voci ale propagandei Kremlinului este ministrul Afacerilor Externe al Rusiei, Serghei Lavrov. Deși declarațiile sale belicoase fac, de cele mai multe ori, deliciul presei internaționale, acțiunile ministrului rus de externe sunt, în realitate, extrem de periculoase. De fapt, nu este prima oară când în Rusia deținătorul portofoliului Externelor procedează plin de obediență în fața ordinelor absurde date de conducători. Astfel, avem exemplul înaintașului său în aceeași funcție, Veaceslav Molotov. Și atunci, declarațiile sale privind starea de bine din paradisul sovietic erau întâmpinate cu zâmbete de opinia publică internațională. Același Molotov a fost însă cel care a semnat, din partea U.R.S.S, infamul pact de neagresiune sovieto-german, la 23 august 1939, cunoscut și sub numele de Pactul Molotov-Ribbentrop, cu urmări atât de nefaste pentru România, așa cum se va vedea în vara anului următor, 1940. Integral pe Hotnews
Va urez o zi buna!
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Buna seara tuturor. Se incheie, odata cu Elisabeta a II-a, o era ale carei inceputuri erau inainte de al doilea razboi mondial. O era a celor care puneau institutiile mai presus de persoane. Cati politicieni actuali din Europa au inteles lectia predata atatia amar de ani de regina Marii Britanii?…
Salut.
Andrei Marga e sigur unu. 🖕🖕
Turnător in RSR , promovat datorita ” calităților” , a ajuns chiar ministru de externe.
Unii pe planeta asta au cu ce se mandrii.
Alții doar prosti. Cu grămada. Dar cu diplome mărețe. 😀😀
Salut, Stef 🙂
Azi nu avem Revista Presei (ca sunt pe drumuri de la ora 6 dimineata) insa pot sa iti raspund.
Nici nu stiam ca mai exista Marga 😀
Buna ziua, postare noua!
https://politeia.org.ro/editoriale/predoiu-si-iohannis-caii-verzi-de-pe-peretii-schengen/69813/