Buna dimineata intr-o zi de vineri, 2 septembrie! 14 județe se află sub cod portocaliu până astazi, la ora 21.00. În Banat, Oltenia și local la munte, în Transilvania și Crișana vor fi perioade cu ploi torențiale, iar în intervale scurte de timp sau prin acumulare se vor înregistra cantități de apă de 40-60 l/mp și pe arii restrânse de peste 70-80 l/mp. In Bucuresti in seara zilei de vineri probabilitatea pentru averse și descărcări electrice va fi în creștere. Vântul va sufla slab și moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 25… 27 de gr. Temperatura minimă va fi de 16… 17 gr.
“Economia României, la un pas de incapacitate de plată (analist) …. Mircea Coșea: În primul rând nu avem de-a face cu o creștere a pensiilor. Avem de-a face cu o indexare, care e legală, iar guvernele României de câțiva ani nu respectă această indexare. Ori indexarea trebuie să fie făcută. Asta nu înseamnă că este un efort venit dintr-o dorință generoasă a unui partid de a ajuta populația. Nu, este aplicarea legii. Ori, ea nici măcar nu e aplicată la nivelul la care ar trebui. O creștere cu 10% nu acoperă inflația. Iar în momentul de față noi nu mai discutăm despre inflație atunci când vorbim despre creșteri de pensii sau de venituri, așa cum se întâmplă în alte țări, ci trebuie să discutăm despre puterea de cumpărare. Puterea de cumpărare scade într-un ritm mai rapid decât crește inflația. Inflația crește cu 15%, iar puterea de cumpărare a scăzut cu mai mult de 22%, dacă nu chiar cu 25%. De aici avem o problemă care e discutabilă cu creșterea pensiilor. Apoi salariu minim este o povară în plus pentru cei care chiar țin la această economie, pe întreprinzători, pe economia reală. Dacă salariul minim crește, domnul ministru al muncii spune că impactul pe buget va fi pozitiv, dar nu asta ne interesează. Pe noi ne interesează să sprijinim economia reală, nu să îi luăm banii și să îi ducem în buget pentru a acoperi niște nevoi sociale cu iz electoral. Iar lucrul care înspăimântă cel mai rău este faptul că situația economică a României este precară și asta arată că am ajuns la o datorie publică la 50% din PIB, că avem o rostogolire a datoriei de aproximativ 30 de miliarde pe an, că avem o datorie de compensare a prețurilor le energie de vreo 40 de miliarde pe an, că ne împrumutăm săptămânal cu dobânzi care depășesc limitele europene. Toate astea arată că economia României e la un pas de incapacitate de plată. Adică, nu își va mai putea acoperi necesitățile decât prin împrumuturi la dobânzi atât de mari încât nu sunt acceptabile. În condițiile astea acestea speranțe pe care le dai populației sărace sunt foarte rău venite, foarte rău primite. Populația nu știe ce să mai creadă. Pe de o parte se fac niște promisiuni. Pe de altă parte, promisiunile care ar trebui să fie deja respectate nu se respectă. Vedem modul defectuos în care se pune în practică acel pachet cu voucherele, care nici până în ziua de astăzi nu sunt clarificate. Ba din contră, e din ce în ce mai dificil ca voucherele să fie acoperite și să fie utilizate. Asistăm la niște declarații care creează în societatea românească o derută totală. Nu mai știm exact ce se va întâmpla și cum se va întâmpla. …. Va veni o perioadă complicată pentru toată planeta, dar mai ales pentru Europa. Europa devine cea mai importantă victimă a războiului cu Ucraina. Nu a reușit să rezolve problema energiei. Nicio nu putea într-o perioadă atât de scurtă. Nu există niciun fel de semnal că lucrurile se vor tempera sau că vor fi mai bune în viitoarele luni. Noi trebuie să ne așteptăm la o situație mai grea, care va însemna o incapacitate, devenită cronică în următoarele luni, a populației și a economiei românești de a-și plăti facturile la energie. Ele vor deveni atât de greu de suportat încât vor apărea falimente și șomaj. ….Vom cumpăra mai puțin, iar ceea ce vom cumpăra va fi de calitate din ce în ce mai proastă. Mă refer în principal la alimente. ….” Integral: https://www.rfi.ro
“Ce nu face Guvernul când se apropie crizele financiare. Analist: ”Toate cifrele atrag atenția asupra unui pericol imens” …. Într-o perioadă în care toată lumea vorbește despre criză economică, inflație, șomaj, pensii, prețuri mari la energie, acest indicator de măsurare a comerțului unei țări, ce arată că valoarea bunurilor și serviciilor importate este mai mare decât valoarea bunurilor și serviciilor exportate, numit deficit de cont curent, pare să fie uitat. BNR a raportat pe 14 august, că deficitul de cont curent a urcat la 12,298 miliarde de euro după primele şase luni ale acestui an, de la 7,203 miliarde de euro în perioada similară a anului trecut, un avans de aproape 70,73%. …. Dar acum dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în prima jumătate a anului, cred că românii ar trebui să devină mai prevăzători. În primele șase luni, deficitul de cont curent a fost de 12,3 miliarde de euro. Deci aproape cât tot anul trecut, în doar șase luni. Acest lucru înseamnă 850 de euro pe cap de locuitor. În șase luni, fiecare dintre noi românii am cheltuit câte 850 de euro, un salariu mediu pe economie, ca să importăm mâncare, energie, haine, să mergem în vacanțe. Nu este nimic personal, nu vreu să-i critic pe cei care merg în vacanțe în străinătate, vreau să spun că nu ne mai putem permite un asemenea deficit de cont curent.”, a explicat Nicolae Țăran. …. Uniunea Europeană, prin Comisia Europeană, are un set de reguli care au fost suspendate în perioada legată de pandemie. În acest set de reguli, fiecare țară era monitorizată și nivelul de peste 4% a deficitului de cont curent era considerat unul de avarie. Noi, în 2007 aveam un deficit de cont curent de aproape 14% din PIB, cu mult peste 4%, scăzând ulterior cu mult sub această limită de avarie. De exemplu, în anii 2012-2018 am avut un deficit suportabil și nu existau motive de îngrijorare. Dar anul trecut acesta a urcat la 7%, cu mult peste 4%. În aceste condiții, noi, anul acesta, s-ar putea să avem un record absolut istoric de vreo 15%”, a explicat analistul economic. Datoria externă va crește dacă nu oprim ”hemoragia„ ”Toate cifrele pe care vi le-am prezentat atrag atenția de fapt asupra unui pericol imens”, a plusat expertul. ”Datoria externă va crește dacă nu oprim această hemoragie numită importuri nete. Pentru că pleacă din țară valuta și nu se mai întoarce. Și pentru a putea împiedica pierderile valutare ne împrumutăm. …. Acest lucru va duce România în aceeași situație cu Grecia. Ea va intra într-o cămașă de forță și creditorii externi ne vor controla nivelul pensiilor, nivelul salariilor etc. Este un pericol pe care opinia publică nu-l sesizează, din păcate, nici guvernatorul BNR nu spune nimic, deși era de datoria sa să spună aceste lucruri pentru că este creditorul de ultimă instanță al economiei românești. Iar dacă România se împrumută în exces în exterior atunci dispare și necesitatea BNR. Eu cred că la Parlament ar trebui organizată o sesiune de urgență acum, în septembrie, unde ar trebui să participe trei persoane cu responsabilități clare: guvernatorul Isărescu, premierul și ministrul de Finanțe. …. Problema trebuie spusă foarte clar publicului. Inflația este generată de excesul de monedă. Ne confruntăm cu un exces groaznic de monedă pentru că în ultimii 14 ani, economiile occidentale au crescut cantitatea de monedă la dimensiuni colosale. De la un grad de îndatorare a sectorului nefinanciar,care înseamnă populație, guvern, companii, de 200% din PIB, în 2007, în cele mai importante economii ale lunii, la 300% din PIB, acum”, a mai spus Nicolae Țăran. Expertul a subliniat că ”cele mai mari datorii de pe glob le are chiar economia cea mai mare, cea a SUA. …. Această cantitate uriașă de bani a fost aruncată pe piață și ea s-a multiplicat pentru că băncile la rândul lor au multiplicat de 4-5 ori datoria guvernamentală. Astfel că globul este sufocat de valute care s-au depreciat. …. Dacă se va reglementa energia și spunem că vom avea maximum 0,65 bani pe kwh, în curând vom avea penurie de energie pentru că nimeni nu o va mai putea produce deoarece costurile vor crește vertiginos și cheltuielile de subvenționare nu vor mai putea fi susținute de guvern atâta timp cât are această problemă reziduală, deficitul de cont curent”, a mai spus analistul. Cum am ajuns în situația de a fi în pragul unei noi crize financiare? ”Părerea mea, dar împărtășită de oameni importanți este că totul s-a întâmplat în urma a două decizii nefericite luate la Washinghton, la Bruxelles, la Londra și la Tokyo. 1.Niciodată în istorie nu s-a mai întâmplat așa ceva, ca cineva să tipărească monedă pentru a corecta de fapt niște erori din economia reală și economia bancară. În acest context s-a ajuns la o criză majoră inclusiv în America. 2. Conflictul dintre Occident și Rusia care este intensificat în toate modurile posibile. ….” Integral: https://ziare.com
“Ce înseamnă decuplarea prețului energiei de cel al gazelor, propusă de Bruxelles. Un expert analizează opțiunile și ce efecte ar putea avea în România …. Executivul european poate lua patru măsuri pentru a decupla prețul energiei de cel al gazelor, astfel încât costurile cu electricitatea să nu mai crească odată cu creșterea prețurilor la gaze, însă acestea pot avea, la rândul lor, alte efecte, avertizează Dumitru Chisăliță. Acesta este sceptic că Uniunea Europeană va veni cu o soluție funcțională. „Conform DEX-ului energetic”, decuplare în adevăratul sens al cuvântului între electricitate și gaze nu se poate face decât prin intermediul pieței de echilibrare fizică, spune Chisăliță. Atunci când nu ai destulă energie în piață, Transelectrica cumpără energie fie de la un producător aflat în rezervă caldă (în stand by – n.r.), fie importă. În acest moment, prețul de echilibrare este cel mai mare preț din piață, care este cel al energiei pe bază de cărbune sau pe bază de gaze. Se poate impune o altă formulă sau alt preț. Dar există o problemă: piața de echilibrare fizică este o piață mică, de circa 5% din consumul total de energie. „Nu cred că măsura va avea efect”, spune expertul. …. Alte trei variante Expertul spune însă că pot exista și alte variante, în funcție de cum interpretează experții Comisiei Europene ideea de „decuplare” între energie și gaze: Interzicerea exporturilor. Una dintre interpretări ar putea fi interzicerea exporturilor de energie. „Dar ce faci când ai nevoie să imporți ca să echilibrezi consumul?”, întreabă Chisăliță. România are momente când importă 15-20% din consum pe vârfuri de cerere. Conform lui Chisăliță, cei care au această interpretare vin cu exemplele Spaniei și Portugaliei, care s-au deconectat de la piața unică europeană. „În Spania s-a făcut o decuplare de piața europeană. Dar Spania are producție de energie electrică suficientă și are gaze lichefiate. Ei s-au pregătit din urmă cu trei ani”, arată șeful Asociației Energia Inteligentă. Plafonarea prețului gazelor. Conform lui Chisăliță, dacă o astfel de măsură va fi adoptată la nivel european, atunci prețurile vor crește masiv. …. Impunerea unui preț mai mic pentru Gazprom. Conform oficialului, această măsură vine cu riscul ca Gazprom să sisteze total livrările, dacă nu este de acord cu condițiile. Există posibilitatea ca Uniunea Europeană să impună Gazprom un preț mai mic și atunci Gazprom poate să zică: «Nu-ți mai dau». Gândește-te că Bulgaria a ajuns înapoi la negocieri cu Gazprom, ceea ce înseamnă că e ceva critic, că politicile de până acum nu au funcționat. Fie nu au destule gaze, fie prețul de pe burse este prea mare. …. Aici România stă mai bine, producția proprie de gaze acoperind 80% din consumul anual. …. „Strict pentru România, teoretic ar trebui să ducă prețul energiei electrice în jos. Dar influența este mică, nu cred că prețurile ar scădea mult în jos. În România, energia electrică produsă pe gaze nu este una senmificativă. Principalul producător este Petrom, care își folosește gazele de producție proprie, nu cumpără gaze de pe piață”, a spus Chisăliță. …. Suprataxarea nu scade prețul Chisăliță a mai spus și că propunerea coaliției de guvernare de a suprataxa traderii de energie nu va duce la scăderea prețurilor la electricitate în țara noastră. Mai mult, aceasta se va reflecta în noi creșteri de prețuri, potrivit acestuia. „Ar trebui să facem o impozitare inteligentă, astfel încât traderul și furnizorul să fie interesați să scadă prețul, de exemplu cum a fost la benzină și motorină. Dacă doar punem o taxă nouă se va transfera în prețuri. Cu ce îl ajută pe cel de la Azomureș că bagă statul o taxă nouă? Adică Guvernul nu crede că scăderea de TVA beneficiază (consumatorilor), dar crede că dacă băgăm o taxă nouă atunci beneficiază!…”, a conchis ironic acesta. ….” Integral: https://www.libertatea.ro
“Captarea și stocarea emisiilor de carbon „nu reprezintă o soluție climatică”, arată un raport Schemele de captare și stocare a carbonului, o strategie-cheie din planurile multor guverne de reducere a emisiilor, „nu este o soluție climatică”, a spus autorul unui nou raport important despre tehnologie, citat de The Guardian. Din cele 13 proiecte examinate pentru studiu, reprezentând aproximativ 55% din capacitatea operațională actuală a lumii, șapte au avut performanțe slabe, două au eșuat și unul a fost suspendat, arată raportul. „Multe organisme internaționale și guvernele naționale se bazează pe captarea carbonului în sectorul combustibililor fosili pentru a ajunge la zero emisii și pur și simplu nu va funcționa”, a spus Bruce Robertson, autorul raportului IEEFA. În ciuda faptului că este o tehnologie încă în dezvoltare, captarea și stocarea carbonului au fost prezentate ca un element-cheie în planurile Regatului Unit de a atinge zero emisii de carbon, până în 2050. … Aproximativ 28 de milioane de tone din cele 39 de milioane de tone captate la nivel global, conform estimărilor, sunt reinjectate și ținute în câmpuri petroliere pentru a împinge mai mult petrol la suprafață. Potrivit raportului, CO2 captat va avea nevoie de monitorizare timp de secole, pentru a fi siguri că nu se scurge în atmosferă, crescând riscul ca răspunderea să fie dată oamenilor de rând, la ani după ce interesele private și-au scos profiturile din întreprindere. …” Integral: https://www.libertatea.ro
“Dezastru pe piaţa laptelui: la Mega sau Carrefour preţul laptelui ajunge la 10 lei/litru, dar fermierii primesc 1,6 lei/litru şi au ajuns să-şi taie vacile pentru că sunt nevoiţi să închidă fermele. Importurile de lapte şi smântână au sărit de 100 mil. euro în 2021, valoare care s-a dublat într-un deceniu …. In iulie 2022, preţul laptelui de vacă a fost cu 16,2% mai mare faţă de aceeaşi lună a anului trecut, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică. În retail, în funcţie de brand, preţul laptelui ajunge la 10 lei/litru, dar producătorii de lapte crud primesc între 1,65 şi 2,7 lei/litru, astfel că sectorul creşterii vacilor de lapte intră în colaps. „Vindem ferma pentru că avem costuri foarte mari cu furajele şi preţul laptelui este foarte mic. La noi în zonă de la poarta fermei ne dau 1,65 lei/litru, ceea ce nu acoperă nici măcar o treime din costuri. Nu mai merită să creşti vaci, mai ales că subvenţiile sunt mici şi interesul guvernului pentru acest sector este zero. Procesatorii ştiu că nu avem ce face cu laptele, decât să-l aruncăm, astfel că ţin preţul jos“, spune Alexandru M., un mic crescător de vaci din localitatea Sălişte (judeţul Maramureş), care a postat pe OLX un anunţ de vânzare a fermei cu 11 vaci din rasa Bălţată Românească, pentru 50.000 de lei. …„Costurile de transport s-au dublat, salariile au crescut, curentul electric consumat este mult mai scump. Noi plătim preţul pieţei la lapte, 2,5-3 lei per litru în acest moment. Dacă preţul ar creşte, atunci şi produsele noastre s-ar scumpi şi vânzările ar fi şi mai afectate – în condiţiile în care deja au mai scăzut“, a explicat Irina Filip, proprietarul CreamLand, producătorul îngheţatei Cremola. …. Ieri, un litru de lapte Napolact, de exemplu, cu 3,5% grăsime costa 7,35 lei în reţeaua Auchan şi 8,19 lei în reţelele Carrefour şi Kaufland, conform datelor de pe site-ul Monitorului Preţurilor, administrat de Consiliul Concurenţei. ZF a luat în considerare preţurile din reţelele mai mari de retail, însă, spre comparaţie, în reţeaua Mega Image trecea de 8,5 lei. Preţul unui litru de lapte Albalact, brand concurent, era de 6,55 lei în Auchan şi 7,55 lei în Kaufland. Diferenţa dintre preţul pe care îl primeşte producătorul şi cel pe care-l plăteşte consumatorul este dată de faptul că produsul trece prin mai multe mâni. Mai exact, laptele poate fi colectat de la poarta fermei în cisternă, care merge apoi la centrul de colectare, apoi este răcit, proces care are nevoie administrare, lucru pentru care sunt oameni plătiţi, apoi merge spre fabrică, de la fabrica de lapte merge la distribuitor sau direct la retailer, explică Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui. ….” Integral: https://www.zf.ro
“Statul, imun la strigătele cultivatorilor de sfeclă privind salvarea fabricii de zahăr de la Luduş. Fermier: „Dacă acum nu facem ceva, peste un an nu o să ne mai uităm la fabrică, ci la fiare“ După două luni de la termenul stabilit pentru cumpărarea de către stat a fabricii de zahăr din localitatea Luduş (judeţul Mureş) – 1 iulie 2022 – deţinută de grupul francez Tereos, fermierii români „bat“ disperaţi la porţile Ministerului Agriculturii de teamă să nu fie demolată, iar Petre Daea, actualul ministru, răspunde simplu şi clar: „Deocamdată nu este nimic concret privind achiziţia, căutăm soluţii pentru fabrica de zahăr“. ….„Dacă acum nu facem ceva, peste un an nu o să ne mai uităm la fabrică, ci la fiarele ce rămân după ce e demolată şi o să mâncăm zahăr de la străini, mult mai scump“, spune Teodor Aflat, cel mai mare cultivator de sfeclă de zahăr din centrul Transilvaniei. Înţelegerea dintre francezi, fostul ministru al agriculturii şi fermieri s-a materializat şi data de 1 iulie a fost stabilită ca termen-limită pentru încheierea procedurii de cumpărare a fabricii, doar că pe 23 iunie Adrian Chesnoiu a demisionat, iar Petre Daea a depus jurământul ca ministru al agriculturii în data de 8 iulie şi prioritatea sa a fost să găsească bani pentru investiţii în infrastructura de irigaţii…..” Integral: https://www.businessmagazin.ro
“Așteptarea care ne-a costat și nu s-a încheiat 6 realități despre aderarea României la Schengen, dincolo de sprijinul Germaniei .... Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), alături de menținerea României în afara spațiului european de liberă circulație (Schengen) și corelarea politică a MCV de Schengen au devenit frustrări naționale, sub percepția că nu suntem încă o țară „în rând cu Vestul”. Cele două borne ale integrării noastre europene – MCV și Schengen – sunt diferite de cea a aderării la zona euro. Trecerea la moneda unică e un proces care, după cum a arătat Panorama AICI, poate fi rezumat prin: nici nu vrem, nici nu putem. Totuși, deși sprijinul Germaniei în dosarul Schengen e un semnal foarte bun, România ar trebui să fie ușor mai temperată în felul în care interpretează această susținere. Mai reținute ar fi cazul să fie și mesajele transmise cetățenilor, pentru a nu li se livra victorii iminente, dar închipuite. Realitatea este că, în esență, nu s-a schimbat mai nimic în acest dosar blocat de un deceniu. ….1. Încă nu s-a schimbat nimic de fapt În discursul susținut la Praga despre viziunea sa europeană, cancelarul german, Olaf Scholz, a declarat că România, alături de Bulgaria și Croația, îndeplinesc criteriile tehnice de aderare la spațiul Schengen. Nu aceasta e, însă, știrea. Important e sprijinul politic declarat al Germaniei, care, în era Merkel, a avut rezerve mari în ceea ce ne privește, din cauza corupției. „Voi acționa pentru ca ele (România, Bulgaria, Croația, n.r.) să devină membre cu drepturi depline”, promite acum noul cancelar german. …. 2. Diavolul nu e în detaliile tehnice. El e în lobby-ul politic și diplomatic Ce nu a bifat țara noastră în ultimii 10 ani a fost partea mai degrabă politică a aderării. Cu alte cuvinte, încă nu am convins întreaga Europă că ne-am adus justiția și lupta anticorupție la un nivel care să nu devină o vulnerabilitate pentru celelalte țări odată ce dispar controalele la frontieră. …. 3. Cel mai probabil, Olanda nu e singura țară pe care trebuie să o convingem În legendele de la București, refuzul Olandei, în toți acești ani, de a aproba includerea României în spațiul Schengen a fost pus pe seama unei eventuale rivalități a portului Constanța cu Rotterdam. …. Pentru un indiciu cu privire la care sunt celelalte cancelarii cu care guvernul român trebuie să discute intens în această perioadă, ne amintim că, în toate controversele periodice pe tema justiției, a existat un grup de misiuni diplomatice care s-au implicat public și activ în dezbatere. Aceste țări formează un grup informal de ambasade străine de la București foarte preocupate de evoluția reformelor din Justiție, a statului de drept și a MCV. Dacă ne uităm la cea mai recentă scrisoare pe care au semnat-o aceste țări, ele sunt: Germania, Franța, Olanda, Danemarca, Belgia, Suedia, Finlanda. Statele Unite s-au alăturat deseori demersurilor lor de comunicare publică, dar nu joacă un rol în discuția de față. …. 4. Întâi trebuie să scăpăm de MCV Sigur că, după cum știm, Comisia Europeană respinge condiționarea accesului în Schengen de MCV. Dar știm la fel de bine că fix din cauza MCV nu am intrat în Schengen. Orice am auzi în această perioadă, ordinea restanțelor va fi MCV și abia pe urmă Schengen. Asta înseamnă că e decisiv ce se va întâmpla în următoarele săptămâni cu adoptarea legilor justiției. ….Trebuie spus aici că legile justiției nu sunt, însă, singura îngrijorare în ceea ce privește justiția din România. Bruxelles-ul e chiar mai preocupat de poziția Curții Constituționale a României, care consideră că normele de drept europene nu au întâietate în fața legislației naționale și constituționale, iar judecătorii români nu ar trebui să lase, în mod automat, neaplicate prevederile legale care intră în contradicție cu normele de drept europene. Pentru ca așa ceva să se întâmple, a considerat CCR, ar trebui modificată Constituția României. Care, de altfel, prevede deja că normele de drept ale UE au prioritate în fața normelor românești contrare. ….” Integral: https://panorama.ro
“Pentru cine au fost făcute Legile Justiției? Legile Justiției adoptate de guvern favorizează grupurile de interese, îi pun pe magistrați sub papuc politic și vizează perpetuarea la putere a celor aflați deja acolo. Prin noile Legi ale Justiției, procurorilor anticorupție și antimafia li se taie din putere, politicul își va putea băga nasul în marile dosare cu miză financiară, avansarea procurorilor și judecătorilor pe criterii meritocratice este exclusă, iar sistemul juridic poate fi condus cu mână forte de magistrații selectați de politicieni. Totul pentru prevenirea unei ascensiuni de tipul Codruței Kövesi și pentru eliminarea oricărui risc care ar putea zdruncina liniștea politicienilor care profită de funcțiile pe care le au pentru a se chivernisi și pentru a-și asigura un viitor luminos folosind căi aflate la limita legalității. Aceasta este, însă, miza mică, imediată, meschină, agreată de toate partidele coaliției: pentru eliminarea propriilor angoase cu ajutorul unor noi legi în care ambiguitatea se clarifică în folosul lor și al grupurilor de interese pe care le patronează. Miza mai mare ar fi schimbarea echilibrelor de putere, astfel încât cele două mari partide PSD și PNL speră să poată controla o parte cât mai mare din țară prin sistemele de loialități pe care le pot perpetua ținând sub papuc Justiția. În acest fel, pot amenința diversele forme de opoziție care se coagulează și care pot pune sub semnul întrebării ascensiunea lor. Asociațiile magistraților au trimis deja la Bruxelles o scrisoare cu punctele vulnerabile ale acestor legi privind statutul judecătorilor și procurorilor, organizarea judiciară și statutul Consiliului Superior al Magistraturii. În acest document se menționează între altele că de-acum încolo concursurile de promovare a judecătorilor vor fi controlate de CSM, Consiliul Superior al Magistraturii, care își depășește rolul, că libertatea de exprimare a procurorilor și judecătorilor este „grav afectată”, că Institutul Național al Magistraturii este eliminat din selecția judecătorilor, că Inspecția Judiciară rămâne o butaforie, devreme ce procurorul general și președintele Înaltei Curți pot deschide anchete disciplinare inclusiv atunci când Inspecția decide clasarea acestora. Poate și mai gravă este modificarea care îi mută pe polițiștii judiciari, care erau subordonați procurorului general sub ministerul de Interne, ceea ce ar putea duce la distorsiuni politice, dar nu numai. Procurorul militar Bogdan Pîrlog a explicat pentru PressHub că această schimbare vine în întâmpinarea unor grupuri de interese din acest minister, care de mai multă vreme încearcă să intervină în marile dosare economice. …” Integral: https://www.dw.com
“Romgleza și onlaiu’ ….Romgleza. Nu mai plătim cu numerar ci cu cash, nu mai avem sfârșit de săptămână ci avem weekend, nu mai avem transmisiuni în direct ci live, nu mai avem centre de vaccinare din mașină ci drive-through sau, mai americănește, drive-thru, nu mai avem știri de ultima oră ci avem breaking news, nu mai avem un loc de muncă ci un job, nu mai există tendință ci trend, nu mai sunt liber profesionist ci freelancer, nu mai avem utilizator ci user, nu mai sunt perdant ci looser, nu mai avem o afacere ci un business, nu mai avem vânzare cu amănuntul ci retail, nu mai avem țintă ci target, nu mai există o marcă ci un brand, nu mai avem tichet valoric ci voucher. Ar fi necesare foarte multe pagini ca să inventariez romgleza, adică mulțimea cuvintelor englezești care sunt utilizate în anumite medii în detrimentul celor românești deși au exact același înțeles. ….Se schimbă toponimia. Dacă faceți o plimbare prin noile zone rezidențiale veți observa că în România au răsărit ca ciupercile după ploaie foarte multe residence, pronunțat rezidens, englezește, și nu rezidans, franțuzește. Complexele comerciale integrate, numite mall și pronunțat mol, au în mare majoriate nume englezești. Chiar simplele prăvălii, băcănii, și magazine de cartier au devenit market. A apărut barber shop și a dispărut frizeria. Mai toate magazinele afișează, când vor să mai facă o lichidare de marfă, pe toată vitrina, Sale și nu Reduceri. …. Târgul de Crăciun a devenit Christmas Market, evenimente artistice și sociale organizate în România au cu precădere nume englezești. Pe români îi doare gura. O bună parte dintre substitutele englezești pentru cuvinte sau expresii românești cu același sens sunt mai scurte, uneori un singur cuvânt englezesc are sensul unei expresii, sau sintagme, din limba română. ….Neologismele. Toate limbile se îmbogățesc prin import de cuvinte din alte limbi, atunci când nu au corespondente care să îndeplinească suficient de bine criteriul înțelesului. O analiză mai amănunțită, și aici este marea problemă pe care o văd eu, arată că romgleza nu este vreo formă de îmbogățire prin neologisme a limbii române ci de substituire a cuvintelor românești prin cuvinte englezești, luate la pachet cu scrierea și pronunția din limba engleză. ….Cantitatea de englezisme (anglicisme, barbariseme) pe care o vezi în traducerile în limba română crește în continuu. ….Ce face elita? Elita română este divizată (unii muncesc cu avânt pe terenul propășirii romglezei, alții sunt atenți și evită englezismele), inactivă (nu mă bag, nu e treaba mea, lasă că are cine să se ocupe), rușinată (păi dacă zic ceva mă iau ăștia de naționalist, retrograd), sau superior blazată (asta este, nu avem ce face). Sunt puține cazuri de exprimare, fie în scris fie vorbit, care să evite englezismele. …. În fizica conemporană se studiază intens un fenomen din teoria cuantică a informației care este numit entanglement și care se traduce foarte corect în română prin încâlcire. Dar nu veți auzi despre fenomenul de încâlcire cuantică în mediile științifice românești, ci cu precădere cuvântul englezesc. Într-o discuție pe care am avut-o în urmă cu mai mulți ani cu o distinsă fiziciană căreia i-am spus care este traducerea românească, am primit răspunsul aiuritor că încâlcire nu este un cunvânt frumos și deci preferă, din pudoare, să spună entanglement. Distinsa doamnă vorbea o engleză de baltă, dovedită copios pe parcursul conferinței pe care a susținut-o, și nu avea nicio ezitare în a stâlci ambele limbi de o manieră hazlie și în același timp foarte tristă. Promovarea romglezei în mediul publicistic, scris, radio, sau de televiziune, este masivă. Dacă aveți curiozitatea să urmăriți transmisiuni sportive, cele de tenis sunt poate cele mai afectate, veți auzi exprimări foarte ciudate. În afară de faptul, de acum devenit banal, că o mare parte din terminologia din tenis nu mai este tradusă ci se folosesc termenii englezești, unele dintre exprimări sunt de-a dreptul hilare. De exemplu, zice comentatorul, jucătorul Cutare cere un challenge, deși ar trebui spus, pur și simplu, că jucătorul Cutare contestă decizia arbitrului (to challenge are sensul de a contesta, în acest context). …. Ce fac lingviștii? Lingviștii din România au o atitudine de biolog care studiază peștii dintr-un acvariu: urmăresc de la distanță ceea ce se întâmplă, notează sârguincios aproape tot ce mișcă, dar au ca regulă de aur să nu intervină. Ei nu fac parte din populația acestei țări, au devenit observatori independenți care asistă cu măreția misiunii științifice la dezastrul pe care îl consemnează sârguincios în edițiile succesive ale dicționarelor și îndreptarelor, și vor să mă oblige pe mine să accept cuvinte englezești ca fiind cuvinte românești, modificând valoarea fonetică a literelor. Aflăm cu stupoare că Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” a publicat o nouă ediție a Dicționarului Ortografic, Ortoepic și Morfologic al limbii române în care se normează, de exemplu, că selfie este cuvânt românesc cu pluralul, mare atenție, selfie-uri, și ni se atrage atenție că trebuie neapărat să folosim cratima. Ultima ediție, anunțată cu triumfalism inconștient [4] ne spune că afterschool, breaking news și all-inclusive sunt cuvinte românești. Singurul lucru pe care pot să-l mai spun este fraza lui Ion Creangă: Şi turbare de cap şi frântură de limbă ca la aceşti nefericiţi dascăli nu mi s-a mai dat a vedè; cumplit meşteşug de tâmpenie, Doamne fereşte! …. Onlaiu’. Datorez celor care au avut răbdarea să citească articolul până la sfârșit, o explicație, deși poate că pentru mulți dintre dumneavostră este evident ce este onlaiu’. Citez o bătrânică intervievată pe stradă, despre învâțământul online: Da’ mai lăsați-mă maică cu onlaiu’ ăsta al vostru, ce-o mai fi și el, Doamne iartă-mă! Este glasul onestității care strigă, aidoma copilului din povestea Hainele cele noi ale împăratului, că împăratul este gol. Poate că distinșii lingviști care înregistrează așa de sârguincios toate aberațiile produse de „intelectuali” vor coborî în stradă și vor nota și cuvântul onlai. ….Epilog. Lucrurile merg (foarte) rău atunci când bunul simț umblă cu capul spart. Ceea ce se întâmplă cu limba română, din punctul de vedere al invaziei englezismelor, este comparabil cu ceea ce se întâmplă în România cu defrișarea pădurilor, sau cu invazia de deșeuri poluante, și în general cu degradarea mediului ambiant, a aerului, a apelor, și a solului. ….” Integral: https://www.contributors.ro
“Ucrainenii forțează la Herson căderea lui Putin. Interviu cu analistul Armand Gosu Contributors: Cu moartea lui Mihail Gorbaciov, ultimul lider sovietic, se încheie un capitol al istoriei secolului al XX-lea. A determinat procese complicate, destrămarea Uniunii Sovietice, desființarea Tratatului de la Varșovia, a CAER-ului, încheierea Războiului Rece, reunificarea Germaniei. Și toate acestea s-au întamplat pașnic, fără vărsare de sânge. Cum rămâne Gorbaciov în istorie? Este ultima personalitate de anvergură care provine din defuncta Uniune Sovietică? ….. Dar să nu vă închipuiți că Gorbaciov a intenționat să desființeze Uniunea Sovietică sau să pună capăt Războiului Rece. Nu! Ca orice nou lider comunist ajuns la Kremlin, el dorea să înlăture vechea garnitură de la conducere. La Moscova, era o uriașă nevoie de schimbare pentru că liderii promovați de Leonid Brejnev nu mai puteau – din punct de vedere fizic – să conducă Uniunea Sovietică. Iuri Andropov a stat mai bine de jumătate din scurtul mandat pe patul de spital. La fel și succesorul său, Constantin Cernenko. Atât de degradați fizic erau membrii Biroului Politic încât nu puteau să citească rapoartele la plenarele partidului. Televiziunea sovietică, încă de la mijlocul anilor ’70, nu mai transmiterea cuvântarea secretarului general în direct, pentru ca poporul să nu vadă cât este de decrepit liderul suprem. …. A venit, însă, catastrofa de la Cernobîl care reprezintă un moment de cotitură pentru administrația Gorbaciov. După Cernobîl, noul secretar general lansează perestroika, restructurare, și glasnost, transparență, reforme care vor schimba destinul Uniunii Sovietice și vor duce foarte curând la prăbușirea comunismului. Intenția lui Gorbaciov era să reformeze sistemul sovietic, să dea un nou impuls economiei, politicii, societății, ideologiei, nicidecum să se îndepărteze radical de ele sau să le distrugă. ….. El începe în 1985 cu uskorenie, și nu obține nimic. Ridică miza la perestroika și glasnost și după doi ani, situația economică e și mai dificilă, reformele bat pasul pe loc, Uniunea Sovietică se afundă tot mai adânc în criză. În vara lui 1988, la Conferința al XIX-a a PCUS, Gorbaciov propune democratizarea, sperând că va controla acest proces. Însă, în curând, la primele alegeri libere, de la începutul anului 1989, garnitura de lideri sovietici ai Biroului Politic a realizat că nomenklatura de partid e prima victimă într-un scrutin electoral. …. Gorbaciov nu e nici pe departe o figură atât de luminoasă. Nu trebuie să uităm că a trimis tancuri împotriva populației civile la Tbilisi, în aprilie 1989, Vilnius, ianuarie 1991, operațiuni soldate cu morți și răniți. Da, Occidentul a fost entuziasmat. Pe bună dreptate, era primul lider sovietic cu care te puteai așeza la masă, fără să-și bage cotul în ciorbă. Era un om educat, avea două licențe, drept și agricultură, nu bea, nu citea de pe foi, putea vorbi liber. Raisa Gorbaciova, cu un doctorat în filosofie, era prima soție de secretar general care participa la dineuri și vizite în străinătate. În comparație cu familiile lui Nikita Hrușciov sau Leonid Brejnev, Raisa și Mihail Gorbaciov arătau ca și când ar fi venit de pe altă planetă. ….Acum, de ce-l detestă rușii? Unii, mai ales intelighenția rusă, pentru că n-a fost suficient de reformator, și-a consumat timpul și energia în lupte sterile pentru putere, în jocuri de aparatcik comunist, în loc să treacă la terapia de șoc. Alții, cei care se consideră perdanții tranziției, mânați de o nostalgie după o Uniune Sovietică ideală, care n-a existat decât în imaginația lor, l-au acuzat de destrămarea Uniunii Sovietice și pierderea Războiului Rece. …. Actuala elită din jurul lui Putin e formată din foști ofițeri KGB, Miliție, din Armata sovietică. Acești oameni îl detestă pe Gorbaciov, și-l consideră vinovat de prăbușirea Uniunii Sovietice. Pentru ei, Gorbaciov e un trădător. Ei nu pricep subtilități precum criza sistemică a Uniunii Sovietice, criza tehnologică, impasul economic în care se afla URSS, criza ideologică….. La fel de mult l-au detestat și pe Boris Elțin. Norocul, dacă se poate spune așa, al lui Elțin este că a murit la timp, în primăvara 2007. Mai multe surse vorbesc de garanții pe care Putin, odată cu transferul de putere, le-a oferit membrilor familiei Elțin. …. Încă de la începutul lunii august, ucrainenii au pregătit terenul pentru contra-ofensiva din Herson. Rușii au încercat să amâne acest moment, printr-o ofensivă în direcția Mykolaiv, care însă a eșuat. În ultimele săptămâni rușii și-au consolidat pozițiile în dreapta Niprului. Armata a 49-a a Districtului Militar Sud a fost întărită cu resturile Armatei 35 din Districtul Militar Est. Numai că unitățile sunt incomplete, prost înarmate și depind de livrările de muniție și carburant care se fac pe un pod de pontoane, construit sub podul Antonovski, care a fost lovit de HIMARS. Podul Antonovski este extrem de important, rușii au încercat să-l repare, dar au eșuat. …. Rușii nu au cum să se mai retragă, podurile au fost distruse, Niprul este lat, greu de trecut înot. Muniție și combustibil nu mai au cum să-și procure, nu le pot teleporta. Avioanele de asalt și bombardierele care susțineau aceste trupe și care decolau din Crimeea au fost distruse la Saki, lângă Ievpatoria, și Balbek, la Sevastopol. Principala necunoscută în ecuația bătăliei de la Herson rămâne Corpul 3 de armate care înaintează din Rusia spre Ucraina. ….Da, o victorie ucraineană ar putea reprezenta o lovitură majoră pentru Putin. Pierderea bătăliei pentru Herson va fi o înfrângere evidentă, oricât ar încerca aparatul de propagandă din slujba Kremlinului să nege evidențele. Contractul social între Putin și poporul rus prevede că el livrează victorii militare, reface statutul Rusiei de mare putere pe arena internațională. ….O înfrângere la Herson l-ar putea obliga pe Putin să facă mobilizare generală, iar riscul atunci extinderii unor proteste sociale crește exponențial. Și de aceste proteste ar putea profita diferite grupări din cadrul elitei ruse, nemulțumite de evoluția războiului pentru a-l îndepărta pe Putin de la putere…..” Integral: https://www.hotnews.ro
“Zeci de profesori la spital după discursul lui Ciucă de Ziua Limbii Române …. Victoria necontestată asupra limbii române s-a soldat, din păcate, și cu câteva victime colaterale. Câțiva zeci de profesori din toată țara au ajuns la spital acuzând tensiune ridicată, AVC-uri sau chiar comoții cerebrale. „Când l-am auzit cum vorbește mi s-a ridicat tot sângele în cap. Ce i-a făcut limba română de o schinguiește așa”, a întrebat cu voce stinsă un profesor din Alba aflat la terapie intensivă. „Am ieșit la pensie de 10 ani, mai dau meditații la un orfelinat, eram ieri pe-acolo și era televizorul deschis. Când l-am auzit pe domnul Ciucă cum vorbește m-a luat cu amețeli, mi s-a făcut rău și noroc că o îngrijitoare a chemat salvarea”, povestește și Darius Manolescu, profesor pensionar din sectorul 3 al Capitalei.” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Like this:
Like Loading...
]
“EXCLUSIV Guvernul, avertizat de ANRE că noua ordonanță pentru plafonarea facturilor va duce la dispariția unor furnizori de energie / Va fi nevoie de înființarea de companii de stat / Ordonanța facturilor încalcă flagrant regulile europene
….Mai mult, ANRE a atenționat guvernul că ordonanța de urgență riscă să aducă României o procedură de sancționare (infringement) din cauza limitării prețului la producători….. Autoritatea arată că ordonanța ar putea duce la ieșirea din piață a anumitor furnizori din cauza mecanismelor impuse și cere guvernului inființarea unor companii de trading și de furnizare pentru a compensa eventuala ieșire de pe piață a unora dintre acești participanți la piață.
ANRE a formulat aceste observații și recomandări într-un aviz la ordonanța de urgență aprobată joi de guvern. Ordonanța, despre care guvernul susține că are ca rol protejarea populației în fața creșterii prețurilor, introduce o serie de mecanisme prin care încearcă, de facto, să limiteze prețul energiei și să interzică exportul de energie electrică…..”
https://www.g4media.ro/exclusiv-guvernul-avertizat-de-anre-ca-noua-ordonanta-pentru-plafonarea-facturilor-va-duce-la-disparitia-unor-furnizori-de-energie-va-fi-nevoie-de-infiintarea-de-companii-de-stat-ordonanta-factur.html