1 decembrie – Ziua Națională. Patriotism…la toate timpurile!
| 01/12/2021 | Autor Cetatean Categorii: Editoriale |
La mulți ani, România! La mulți si sănătoși ani, români!
Sa ne amintim azi de 1 decembrie 1918, de cei care au facut posibila acea zi mare (de generatia pașoptistă, de Carol I si de Ferdinand – regii modernizatori ai statului -, de politicienii modesti care au pus inaintea interesul national mai presus de interesul de partid), de cel care a imortalizat-o pe pelicula fotografica, Samoila Marza si de semnificatia ideii de “unire” pentru un popor care, secole de-a randul, a stat sub semnul dezbinarii.
Sa ne amintim azi de cei care au suferit pe campurile de lupta, in primul si in al doilea razboi mondial, aparand “saracia, nevoile si neamul”, iar nu conturile in banca, vilele obtinute din contractele cu statul, functiile obtinute cu recomandare si sprijin de la partid, ca sa intelegem ce inseamna cu adevarat sa iti iubesti patria.
Sa ne amintim azi de cei schingiuiti in temnitele comuniste care par azi sfinti desprinsi din icoane, de cei deportati in Bărăgan, de cei din Basarabia deportati de sovietici in Kazahstan, de romanii din Boian-ul bucovinean care au emigrat de foame in Canada, ca sa intelegem cu adevarat sentimentul de dor.
Sa ne oprim o clipa din discursurile sforaitoare si din fuga dupa cele materiale si sa ne intrebam: acestia, care acum sunt mutati la ceruri si imbratisati de Domnul, de ce au putut si noi nu mai putem să ne iubim țara?
De ce patriotismul si iubirea de tara se declina in Romania aproape mereu la trecut, uneori la viitor, insa niciodata la prezent? De ce discursurile oficiale ii preamaresc pe inaintasi (care nu mai au nimic de dovedit, caci faptele lor vorbesc de la sine!), promit viitorul sub forma mării cu sarea, insa eschiveaza mereu prezentul?
Degeaba rostim vorbe frumoase, dacă ele nu sunt urmate de fapte concrete!
Ne iubim tara (cine indrazneste sa spuna ca nu o face?!), insa emigram din ea cu prima ocazie mai serioasa. Caci ubi bene, ibi patria. Nimeni nu fuge de bine. Trist, insa stim cu totii ca e adevarat. Diaspora română (cea mai numeroasă din Europa) o simte în carnea ei, în lacrimile ei, în rugaciunile ei.
Suntem “mandri” (?!) de regiunea noastra, de orasul nostru, de tara noastra, insa maturam doar pana la usa/poarta (nu si in afara ei), asfaltam drum pana la granita cu alt judet/sat (in loc sa ne amintim de indemnul pasoptist “hai sa dam mana cu mana”), aruncam gunoaie pe terenul altuia (in timp ce pe al nostru il pazim cu sfintenie), radem de defectele confratelui (noua ne dam diplome de onoare, fie si in gand), il consideram pe cel de langa noi treapta pe care noi urcam in ierarhia sociala (in loc sa il luam de mana sau sa il co-interesam in bine).
Suntem patrioti. Ne iubim tara. De 1 decembrie de punem drapelul la ușă, la poartă sau la geam.
Insa tradam, prin toate gesturile noastre, un dispret suveran fata de ceilalti si o mandrie tampa pentru micile noastre descurcareli care par model de “reusita sociala”.
Suntem “mandri” de noi, desi nu facem (mai) nimic ca sa ii ajutam pe ceilalti. Ne mandrim cu propriul nostru egoism si cu reusitele noastre facute impotriva altora. O zi pe an rupem cu gura despre “patrie” si “virtute” (vorba lui Eminescu), in rest suntem cei mai mari detractori ai ei, prin faptele noastre ignobile. Am băgat spaima în Occident cu faptele noastre penale, însă acasă ne mîndrim cu “ospitalitatea” proverbială care nu mai există de mult.
Nu asa, fratilor, nu asa!
Donăm din bucatica noastra pentru cel mai sarac decat noi? Punem umarul la un efort la care cel de alaturi se vede ca e depasit? Facem ceva bun si in afara curtii/locuintei noastre? II lasam si pe altii sa isi asume si ei ceva din meritul nostru? Cedam locul unuia care are mai multa nevoie decat noi de ajutor? Mai stingem sirena tiradelor sforaitoare ca sa ii ascultam si pe cei mai destepti decat noi, care chiar au ceva de spus? Ne lasam invatati de cei care chiar stiu cum se face? Ii admiram si pe altii, nu doar pe noi insine?
Totul începe cu noi înșine. Să uităm un pic de noi și să ne gândim mai mult la seamănul nostru. Să nu mai așteptăm de la alții să ne dea sau să ne facă, ci să dăm și să facem noi. Căci doar așa s-au ridicat națiunile lumii – când au izgonit din sufletul lor egoismul și dorința porcească de a închide ușa pentru consuma averea în singurătate. Suntem pe primul loc în Europa la numărul de săraci absoluți, însă de mândrim cu cifre calpe la nivel macro, care nu țin de foame copiiilor României și bătrânilor uitați de rude. Politicienii își etalează averile sau le ascund pe numele rudelor, în timp ce pensionarii speciali condamnă în fiecare secundă la sărăcie generații întregi de copii de la țară care nu vor ajunge niciodată să știe carte, să aibă o meserie sau să își vadă proprii copii ieșiți din sărăcie.
Dacă azi ar învia strămoșii pe care îi tot lăudăm în imnul național, și s-ar uita la noi, am muri noi de rușine față de ei ori s-ar sinucide ei de supărare, văzându-ne unde am ajuns?
Să asumăm deci patriotismul în prezent si să nu ne mai refugiem in trecut, care a fost al străbunilor, ori să fugim spre viitor, care este al copiilor noștri!
Dormim așa cum ne-am așternut de trei decenii și vom dormi așa cum ne vom așterne în anii care vin. Cu observația că penuria de populație activă economic începe să producă insomnii iar acestea se vor multiplica și agrava, fără ca medicul să poată face ceva. Insomniilor li se vor alătura alte necazuri și dureri cum va fi grija de a susține economic la mijlocul secolului o populație vârstnică de 65 ani și peste de 4,5 milioane, reprezentând 28 la sută din întreaga populație a țării (19 la sută astăzi), într-o populație de 15 milioane locuitori. Dar nu popoarele își construiesc propriul viitor, propriul destin? (sursa)
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
O lucida analiza, de ziua nationala. Aveam nevoie!
https://www.edupedu.ro/mircea-miclea-ce-i-de-facut-intr-un-stat-esuat/
Multumesc. La multi ani Romania!
“David, Psalmul 11: „Căci atunci când se ridică oameni de nimic, nelegiuiții mișună pretutindeni”
“Dacă nu putem schimba țara, măcar să ne schimbăm pe noi înșine. Așadar, fără cuvinte mari, fără gesturi eroice, să ne stabilim fiecare ce anume din noi vrem să schimbăm și să perseverăm în schimbarea acestuia. “
Asa este Mona. Prea multi oameni de nimic ajunsi sus, impietriti sus, pusi pe rele de sus in jos.
Om razbi noi si prin astea, si daca nu noi, cei mai tineri ca noi! 🙂
Vom fi impreuna. Nu mai au asa de mult timp cum cred ei.
LA MULȚI ANI! ROMÂNIA! LA MULȚI ANI! tuturor românilor de omenie, cu bun-simț, moralitate, caracter, onestitate și bună-credință!
Super tare.
M-a uns pe suflet cum s-a scris mai sus.
“Nu asa, fratilor, nu asa!”
Buna ziua.
La multi ani, Romania! Sa ne traiesti, sa prosperi si sa ai parte, in sfarsit de oameni cu suflet pentru tara, asa cum a fost bunicul meu, ofiter regal, veteran de razboi si puscarias la Poarta Alba pentru ca a crezut in tine, nu in vremelnicii stapanitori odiosi, asa cum a crezut cealalta parte a familiei mele, deportata in Baragan si bunica aceea care de la Krivoi Rog, in loc sa plece mai departe in Germania, lasand totul in urma, s-a intors…in Baragan ca acolo erau ai ei, toti, si nu la Timisoara. La multi ani, Romania, ca desi la mine in casa s-a vorbit germana si maghiara, romana doar de fostul ofiter de cavalerie si artilerie cu scoala la Arad si care ne-a adoptat pe toti, mergand cu noi inainte, m-ai invatat ca limba si tara in care mananci paine, merita sa-i dai tot ce poti, cand poti, asa cum poti, cu conditia sa fi drept, corect si bun. Poate ar trebui toti sa ne aducem aminte.
Frumos scris, Nana din suflet 🙂
La multi si sanatosi ani, sa fim demni tu totii de ai nostri stramosi mai buni ca noi!
Interviu de la ora 21:00 cu Charlie Ottley despre cum este sa traiesti in Romania si film de la ora 22:00
https://www.facebook.com/wildcarpathiaofficial/photos/a.452365724891661/4280968128698049
Buna seara.
La multi ani României și tuturor românilor. Indiferent unde se afla.
Tara bogata, frumoasa, cu potențial.
Doar că potențialul nu tine de foame. 😀😀😀
Multi ani si sanatosi si tie, Stef 😉
Tu esti self made man, stii cum e: potentialul nu inseamna nimic fara efort 🙂
Buna seara
La Mulți ani ,țara draga…
Pentru mine e țara moștenită de la bunici și parinti …cu bine și rele..și e țara pe care ma străduiesc sa o las nepoților …cu bune și rele am încercat cu mai multe bune și mai putin rele…nu știu daca am reușit…ce știu este ca ,atât copiilor cât și nepoților le place sa trăiască,sau sa vina,in țara asta …și cât le va placea sa vina și sa se simte bine ,sa miroase “pământul și aerul” e speranta…țara asta n a fost a fanarioților ..n a fist a lui Cuza..n a fost a comuniștilor …e a noastră și nu trebuie renegata sau hulita
Recitesc …știu ca nu trăiesc in țara “perfecta”…trăiesc in țara in care am dat “shpaga” și in aceeași țara m am simțit rușinat când am încercat…trăiesc in țara in care multi profita de mine și multi îmi spun “îmi dați prea mult”( e vorba de servicii făcute ,nu de shpaga)…trăiesc in orașul in care se spune ca e foarte poluat dar nu e chiar așa…trăiesc intr o tara imperfecta ,nu trăiesc in “utopia”…ce e paradoxal,când sunt in “tara mea” văd toate imperfecțiunile ,când nu sunt in tara mea văd toate cele bune din “ tara mea”…
și…sunt mândru ca trăiesc “in tara mea”și nu îmi e rusine sa spun “sunt roman” oriunde m as afla