Revista Presei – 1 decembrie.„Rata sărăciei relative a fost în anul 2020 de 23,4%. În valori absolute, numărul săracilor corespunzător acestei rate a fost de 4,5 milioane de persoane.”
01/12/2021 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 1 decembrie! Prima zi din decembrie, miercuri, vine cu o ușoară încălzire, care duce temperaturile și la valori de 11 – 12 grade prin Oltenia, Banat, respectiv 8 – 10 grade prin Moldova, Dobrogea, Crișana, Muntenia. Și prin Transilvania și Maramureș avem parte de o ușoară creștere a maximelor, care pot urca spre 5 – 7 grade. In zona montană și submontană va ninge, se va depune strat de zăpadă, iar vântul va avea intensificări cu viteze cuprinse în general între 55 și 65 km/h. La altitudini de peste 1700 m, rafalele vor depăși 85…95 km/h, viscolind ninsoarea În zonele montane rămânem cu valori negative, de la –1 spre –3, –4 grade. Bucuresti: innorat, +11/-1 gr. C.
Cu un pas în urma tuturor. Cum așteaptă România valul al cincilea al pandemiei Într-un moment în care toată lumea medicală e în alertă după apariția noii tulpini de coronavirus, România se scaldă în valul al patrulea, populația trăind din nou cu sentimentul că lucrurile sunt ținute sub control. Țările europene iau măsuri și încearcă să anticipeze ce se va întâmpla, în timp ce noi avem -ca un exemplu- legea certificatului verde blocată în parlament. De ce? Nimeni nu pare să și-o asume cu adevărat, pentru că e o măsură nepopulară. Elocvent e și sondajul realizat de Avangarde la comanda G4media.ro, din care reiese că peste 50% dintre români sunt total împotriva acestuia. Pe scurt, românii nu vor să fie obligați să se vaccineze dacă merg la muncă. Nu vor să fie condiționați de vaccin pentru anumite activități pe care și le doresc. Certificatul verde a fost utilizat cam peste tot în lumea civilizată, din Europa în America în valul al patrulea, iar țările care au impus utilizarea documentului au depășit creșterea numărului de cazuri cu un număr mic de persoane decedate, cu sistemul sanitar funcțional și cu secțiile de terapie intensivă neocupate. Franța, Italia sau Germania au respirat și nu au ezitat să intervină atunci când vaccinarea s-a poticnit. Ele au depășit valul al patrulea, iar România se află tot acolo. Austria a introdus lockdown-ul pentru persoanele nevaccinate, apoi pentru toată lumea. Toată Europa e îngrijorată din ce in ce mai mult după apariția unei noi tulpini de coronavirus denumite Omicron. Noua variantă, spun specialiștii din întreaga lume, e mult mai contagioasă și există temeri bine întemeiate că ar putea afecta inclusiv eficacitatea vaccinurilor anti-Covid….. Iar noi pare că suntem din nou cu un pas în urma celorlalți. România dă impresia că se ascunde din nou sub propria platoșă de nepătruns, așa cum a mai făcut-o în vară, când europenii introduceau restricții, iar președintele României și premierul anunțau triumfători că am învins pandemia. România e în valul patru, în timp ce țările din Occident sunt în valul al cincilea, spune profesorul Cristian Apetrei, specialist în boli infecțioase și microbiologie la Universitatea Pittsburgh din SUA. Celelalte state europene au trecut cu bine de valul al patrulea, fiindcă aveau populația vaccinată, mai spune specialistul pentru g4media.ro. Ele își iau acum măsuri pentru a preveni ceea ce urmează, noua tulpină Omicron, care se răspândește mult mai repede, în timp ce noi stăm cu legea certificatului verde blocată în Parlament, așteptând să se depună praful peste ea …..Realitatea spune, însă, că avem un președinte iubitor de golf și excursii, PNL-ul și PSD-ul își împart ministerele, iar târgurile de Crăciun adună mii de oameni la un loc, restricții nu există sau sunt foarte puține și în toată această perioadă a scăzut numărul testelor făcute zilnic, fără să se spună și de ce….Scade numărul testelor și bineînțeles că scade și rata de infectare. Daca nu testezi, nu ai cazuri, firește. La spital ajung acum doar cei cu forme severe, după câte zece zile de stat acasă, fără să fie testați. Sau cu teste pozitive, dar anunțate doar în familie. Câte cazuri reale de infecție cu coronavirus avem în România nu poate ști nimeni, dar e lesne de înțeles că numărul e mult mai mare. Și vom vedea și de ce. Pe 19 octombrie, România anunța aproape 19.000 de cazuri noi de coronavirus. Tot atunci, Bucureștiul ajungea la o incidență de peste 16 cazuri la mia de locuitori. INSP-ul cerea carantinarea capitalei, iar mai multe Direcții de Sănătate Publică din țară solicitau același lucru pentru anumite localități. Ce s-a întâmplat? Nimic. Institutul Național de Sănătate Publică și direcțiile au fost ignorate cu prețul multor vieți pierdute între timp. Va răspunde cineva vreodată pentru modul în care e gestionată criza sanitară? Integral: https://www.g4media.ro
Cât costă viața ta? Ar trebui statul să plătească despăgubiri pentru decedații de Covid? După ce mor 4-500 de oameni pe zi în timp de pace, iar România este astăzi pe locul 10 la număr de decese la un milion de locuitori (într-un cinic top în care opt din primele zece state sunt din estul Europei) din cauza Covid-19, te întrebi dacă pactul social la care ai aderat prin naștere și pe care ai continuat să-l accepți prin rămânerea în spațiul în care este aplicabil nu este încălcat în mod flagrant. Or, orice înfrângere a unor dispoziții contractuale naște răspunderea celui culpabil. Întrebarea din titlu nu este retorică, nu este metaforică, ci absolut practică. Adepții eticii kantiene ar reacționa rapid surescitați și ultragiați: viața este inestimabilă, întrebarea este fără sens. Realitatea cotidiană, juridico-economică, dar și istoria ne răspund cu totul altceva. Viața a avut întotdeauna un preț determinabil, în funcție de forma pactului social dintr-un anumit moment…..Calcularea valorii vieții de către firmele de asigurare care vând asigurări de viață reprezintă indubitabil un reper esențial pentru stabilirea prețului dreptului la viață, însă, este necesar de subliniat că un astfel de calcul are drept obiectiv atingerea unui nivel de rentabilitate al companiei și nu evaluarea intrinsecă a dreptului la viață. Asigurările de viață constituie în epoca contemporană unica piață continuă și oarecum lichidă în cadrul căreia se evaluează dreptul la viață. Mecanismul lor nu oferă însă o evaluare propriu-zisă a dreptului la viață ce aparține fiecărui om, ci o medie generală a prețului acestuia, ce nu ia în considerare particularitățile individuale, aptitudinea de a produce beneficii pentru familia sa și pentru societate…. În condițiile în care se constată culpa statului sub forma inacțiunii (infecții spitalicești, absența măsurilor de prevenție, inclusiv de izolare a celor care pot răspândi boli, ori chiar de carantinare generală) ar trebui să existe un tratament similar cu cel aplicat unei companii aeriene sau administrației drumurilor pentru pasivitate în luarea măsurilor necesare evitării accidentelor. Răspunderea materială a statului și dreptul de regres al acestuia împotriva persoanelor fizice vinovate ar trebui să constituie coordonatele principale ale convenției sociale în domeniul sănătății. Acest pact social trebuie privit și interpretat într-un spectru mai larg. Sancțiunea pecuniară aplicată statului, recunoscută prin lege, prin obligarea acestuia la plata unei sume standardizate rudelor decedatului și dreptul de regres împotriva miniștrilor, directorilor de instituții, conducătorilor de autorități etc. vinovați, sunt singurele instrumente care pot conduce la reducerea numărului îmbolănivirilor și a morților…..O discuție aparte este impusă de deciziile de carantinare, de lockdown. Absența implementării unor măsuri de restrângere a unor drepturi și libertăți fundamentale, neinstituirea lockdown-ului în perioada septembrie-octombrie 2021 a însemnat mii de morți în România. În perioada 1 septembrie-21 noiembrie au murit de Covid-19 peste 20.300 de oameni în România. …. Opoziția oamenilor politici la aplicarea unor măsuri de restângere a libertăților individuale realizată din considerente electorale naște problema răspunderii, nu politice, ci patrimoniale. Un Guvern care permite răspândirea unui virus și nu aplică la timp măsurile necesare, încalcă pactul social și este în mod vădit pasibil de a fi obligat la plata despăgubirilor pentru vătămările pricinuite dreptului la sănătate, ori, mai grav, dreptului la viață. Desigur, această concluzie este valabilă doar dacă acceptăm că dreptul la viață are prioritate în raport de libertatea individuală, dreptul la vot și siguranța economică. Dacă, dimpotrivă, într-o societate se consideră că drepturile economice și principiul democratic primează, atunci orice decizie ia majoritatea, populară sau parlamentară, trebuie respectată. Inclusiv, de pildă, una care ar limita viața cetățenilor la vârsta de 60 de ani, după atingerea acestui prag urmând a fi exterminați pentru a permite celorlalți creșterea nivelului de trai. Hotărâre perfect posibilă în condițiile retrogradării dreptului la viață din poziția sa preeminentă. Prin urmare, nu cred că, logic, se poate pune în discuție prioritatea dreptului la viață în raport cu alte drepturi sau libertăți fundamentale. Statul ar trebui așadar să răspundă civil, patrimonial, pentru eșecul adoptării unor măsuri optime pentru evitarea deceselor în perioada pandemiei. Dacă acceptăm că un primar răspunde civil și penal pentru că a acordat o autorizație de funcționare unui club în care au murit în urma unui incendiu 64 de oameni, aceeași măsură este necesar a fi aplicată și pentru acordarea permisiunii persoanelor infectate cu coronavirus de a circula în comunitate , cu consecința a peste 20000 de morți în ultimele două luni și jumătate. Absența carantinei, neaplicarea de sancțiuni pentru persoanele care au intrat în colectivitate fără certificat verde, deschiderea școlilor fără a se asigura măsuri adecvate de protecție, echivalează cu o autorizație de liberă circulație, aptă să antreneze răspunderea civilă. Integral: https://www.contributors.ro
Când PSD nu se poate abține. Rânjetul lui Dragnea în noua coaliție Alegerea Laurei Vicol în fruntea Comisiei juridice din Camera Deputaților este scandaloasă nu pentru ca domnia sa în cariera de avocat a apărat infractori celebri, de la interlopi la Alina Bica. Exercițiul unei profesii nu este în sine o culpă cât timp oricine are dreptul la apărare, iar avocații penaliști mor de foame dacă acceptă doar inocenți. Dar Laura Vicol nu s-a limitat a fi avocat și a acționa în limitele profesiei, precum alți confrați celebri și cât se poate de onorabili. Mai ales în teribila epocă Dragnea, aproape seară de seară dna Vicol era la Antena 3 sau RTV. Dacă ar fi fost acolo pentru a prezenta poziția publică a clienților domniei sale ar fi fost în regulă. Avocatul este și un purtător de cuvânt foarte calificat, desigur. Dar dna Vicol era acolo pentru a susține acțiunile politice ale regimului Drangea împotriva statului de drept. A susținut cu tărie toate modificările la legile justiției, toate atacurile la DNA și ICCJ. Degeaba a scapăt PSD de Șerban Nicolae în pantaloni dacă acum promovează Șerban Nicolae în fustă. Pentru că asta este dna Vicol, Șerban Nicolae în fustă. Sigur că viața personală a oricărei persoane, cine îi sunt prietenii, cum vorbește cu ei, ce le permite și ce nu reprezintă o problemă intimă. Dar discuția interceptată între dna Vicol și un acuzat de proxenetism, șantaj, tentativă de omor și spălare de bani arată clar o formă de subordonare a celei ajunsă președinta Comisei juridice a Camerei Deputaților față de un inculpat acuzat de fapte extrem de grave. Iar aceasta este o vulnerabilitate pentru funcția actuală….. Când infractorii nu îți sunt doar clienți, ci și naș sau prieteni apropiați, nu știu dacă prezinți garanțiile morale ale funcției de președinte al Comisiei juridice. Mai mult decât atât, dna Vicol are și un trecut politic sulfuros. Înainte de a candida pe lista PSD a fost pe lista PRU, partid fondat de Sebastian Ghiță. Ce atribuții are dna Vicol ca președintă de comisie spune art 48 din Regulamentul Camerei. Pe scurt, are un rol extrem de important în stabilirea agendei, dă în lucru proiectele pentru analiză, le poate accelera pe unele sau bloca în sertar pe altele…..Cocoțarea Laurei Vicol la șefia Comisiei juridice a Camerei Deputaților este rânjetul lui Dragnea pe chipul machiat al PSD. Și având în vedere reacția vehementă a presei nu mă îndoiesc că rânjetul acesta s-a văzut, cu frisonul aferent, și la Bruxelles, și din biroul lui Franz Timmermans, și la socialiștii europeni a căror încredere PSD se luptă să o recâștige…..Cât despre faptul că deputații PNL au votat așa ceva arată gravitatea prăbușirii liberalilor. Probabil că PSD îi poate spune liniștit PNL: “Băi, tu vorbești acuma când vreau io, nu când vrei tu!”. Integral: https://spotmedia.ro
Valeriu Nicolae: Mi se pare haioasă uimirea unora când vine vorba de iubirea dintre PNL și PSD. O chestie de orbire selectivă. Miniștrii cei mai importanți ai PNL-ului, atât în guvernul Orban dar și în guvernul Cîțu, sunt legați direct, prin servicii sau prin interese financiare uriașe, de PSD. Bogdan Aurescu – un apropiat al domnului Adrian Năstase, care l-a promovat la greu, fost candidat PSD la Dâmbovița, absolvent de colegiu de securicitate, ministru în timpul lui Ponta CONSILIAT de Năstase, consilier al lui Iohannis și evident un excepțional liberal care nu a lucrat o secundă în privat. Face parte din celebra gașcă a băieților deștepți și deloc securiciști ai lui Năstase (Geoană, Ponta, Corlățean, Diaconescu, Gușe). Sorin Câmpeanu – ministru în timpul guvernului Ponta (PSD), om care a încercat disperat să-l salveze pe acesta de acuzația de plagiat. Abilitate remarcabilă de a avea zero coloană vertebrală, traseist( partidul lui Dan Voiculescu, partidul lui Meleșcanu și fondator al Pro România un alt partid social democrat) și, firesc, acum mare liberal. Colegii de securicitate la greu. Cătălin Predoiu – ministru în timpul USL-ului – a dovedit o incredibilă abilitate de a trăi fără coloană vertebrală, duhnește a SRI, nepotism și un pic de corupție ca orice om care se respectă din PNL. Din Buzăul domnului Ciolacu. Vâlceanu – fostul șef al organizației județene a tineretului PSD. Duhnește a de toate – poate lejer să fie șaormă, melc sau ministru de orice. Sursa: https://www.facebook.com
România, țara europeană cu cea mai mare creștere a prețurilor la energie. Consilier BNR: ”Chiar din ianuarie ne-am trezit cu inflația peste noi” …. „România trebuie să înțeleagă are ca sursă inflația globală, dar are şi un specific naţional şi anume haosul care s-a produs în liberalizarea preţurilor la energia electrică şi la gaze naturale. Acest haos a ajuns să avem o creștere de 46%. Nicăieri nu mai este o asemena creștere. Nicăieri în Uniunea Europeană nu este o situaţie ca la noi care vine cu multe din urmă şi anume media avuției financiare în gospodăriile populației este cu mult sub media Europeană”, a declarat Adrian Vasilescu la Antena 3. Acesta mai spune că vor mai fi creșteri și anul viitor: ”Nu se ştie cum va fi la anul. Eu o văd mult peste 5% la nivelul zonei euro, pentru că nu va mai beneficia de ceea ce se numește efectul de bază statistic, adică preţurile foarte mici din urmă”. Mai mult, susține că România a avut anul trecut cea mai bună poziție în Europa din punct de vedere al pieței de consum, dar că ”ne-am trezit cu inflația peste noi” încă din ianuarie. ”Petrolul a reizbucnit după ce a avut o pauză în decursul anului trecut. Prin martie au fost preţuri scăzute cum nu au mai fost din 1999 la petrol. Chiar în America preţul petrolului a fost zero, negativ. De aceea şi inflația de anul trecut a fost calmă peste tot. Integral: https://ziare.com
INS: Sărăcia în România este foarte profundă, mulți având şanse mici de a se desprinde din această situaţie într-un timp scurt Înainte de pandemie, Statistica a numărat 4,6 milioane de români considerați săraci. În pandemie, numărul lor s-a redus la 4,5 milioane, dar trebuie precizat că populația României a scăzut între 2020 și 2019 cu tot pe-atâția oameni. Sărăcia este situaţia în care se află acei oameni ale căror venituri sunt atât de scăzute încât le este imposibilă atingerea unui standard de viaţă considerat ca fiind acceptabil în societatea în care trăiesc, care se confruntă cu dezavantaje multiple legate de şomaj, venituri mici, condiţii de locuit precare, îngrijirea inadecvată a sănătăţii şi bariere în accesul la învăţământ, cultură, sport şi petrecerea timpului liber, scrie INS în studiul ”Dimensiuni ale incluziunii sociale”, publicat în acest weekend. Ce mai arată datele INS: – Rata sărăciei relative a fost în anul 2020 de 23,4%. În valori absolute, numărul săracilor corespunzător acestei rate a fost de 4,5 milioane de persoane. – Circa unul din patru locuitori ai României trăia într-o gospodărie ale cărei venituri erau mai mici decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent. În perioada 2017-2020, rata sărăciei, estimată în raport cu pragul stabilit în funcţie de nivelul şi distribuţia veniturilor din anul pentru care se face evaluarea, a avut o evoluṭie oscilantă, maximul perioadei fiind atins în 2019 (23,8%) iar minimul în 2020 (23,4%).Sărăcia relativă este înţeleasă ca fiind situaţia unei persoane ale cărei resurse, în principal monetare, nu îi permit atingerea unui anumit nivel de bunăstare realizat de întreaga populaţie din ţara respectivă. – Cea mai înaltă incidenţă a sărăciei s-a înregistrat între anii 2017-2020 în rândul copiilor în vârstă de până la 18 ani şi a tinerilor de 18-24 ani, circa 3 din 10 dintre aceştia s-au aflat sub pragul de sărăcie, mult peste nivelurile corespunzătoare adulţilor. În ultimul an comparativ cu începutul perioadei analizate, s-a observat o descreṣtere a fenomenului sărăciei atât la grupa de vârstă 18-24 ani (de 3 puncte procentuale), cât ṣi în rândul copiilor (de cca 2 puncte procentuale). O creṣtere semnificativă a ratei sărăciei în decursul perioadei s-a resimṭit însă la grupa de vârstă de 65 de ani ṣi peste (cu 4,5 puncte procentuale). – În anul 2020, rata sărăciei a fost de aproape 15 ori mai mare în regiunile Nord-Est ṣi de peste de 13 ori în Sud-Vest Oltenia ṣi Sud-Est, decât în regiunea Bucureşti-Ilfov. În anul 2020, cele mai mari rate ale sărăciei s-au înregistrat în regiunile Nord-Est (35,6%), Sud-Vest Oltenia (32,7%) ṣi Sud-Est (32,6%), iar cea mai mică în Bucureṣti-Ilfov (2,4%). Din analiza evoluţiei ratei sărăciei în anul 2020 faṭă de 2017, se observă că cele mai mari scăderi s-au întâlnit în regiunile Bucureṣti – Ilfov (3,7 puncte procentuale) ṣi Nord – Vest (3,5 puncte procentuale). Creṣteri ale ratei sărăciei în perioada analizată s-au înregistrat în regiunile Centru (4,6 puncte procentuale), Sud-Est (3,0 puncte procentuale) ṣi Nord – Est (2,2 puncte procentuale). – În anul 2020, din totalul persoanelor ocupate, cele aflate sub pragul de sărăcie au reprezentat 14,9%, cu 14,7 puncte procentuale mai puţin decât în cazul persoanelor care nu au desfăşurat nicio activitate economico-socială. În cadrul persoanelor antrenate într-o activitate economico-socială de tip salarial sau pe cont propriu, se remarcă diferenţierile între sexe: 18,1% dintre bărbaṭi, respectiv 10,4% dintre femei au fost sub pragul de sărăcie. În schimb, la persoanele neocupate sau inactive în anul 2020, diferenṭa dintre ponderile femeilor ṣi bărbaṭilor a fost de 8,1 puncte procentuale, în scădere cu 1,6 puncte procentuale faṭă de anul 2017….. – Persoanele singure sunt mai expuse riscului de sărăcie, în special în cazul femeilor (40,8% faţă de 25,6% la bărbaţi). De asemenea, persoanele care trăiesc singure devin tot mai sărace pe măsura înaintării în vârstă: persoanele în vârstă de până la 65 de ani au o rată de sărăcie de 25,8%, pe când cei cu vârsta de 65 ani şi peste sunt săraci în proporţie de 42,1%. În ceea ce priveşte gospodăriile fără copii dependenţi, în aceeaṣi perioadă analizată, s-a observat o creştere a nivelului riscului de sărăcie al acestora cu 3,0 puncte procentuale. O creştere pronunţată a riscului de sărăcie s-a înregistrat în cazul persoanelor singure de 65 de ani ṣi peste (cu 10,1 puncte procentuale), la persoanele singure de sex feminin (cu 7,6 puncte procentuale) ṣi în gospodăriile de 2 adulţi, din care cel puţin unul în vârstă de 65 ani şi peste (cu 4,1 puncte procentuale). sărăcia în România este foarte profundă, multe persoane având şanse reduse de a se desprinde din această situaţie într-un timp scurt Integral: https://economie.hotnews.ro
Valentin Lazea: Bun venit în Utopia Ne aflăm în perioada de pregătire a bugetului consolidat pentru anul 2022, iar informațiile care ne vin de la partidele noii coaliții sunt contradictorii, scrie economistul șef al Băncii Naționale, Valentin Lazea, pe Curs de Guvernare. Pe de o parte, social-democrații ar dori să crească alocațiile și pensiile cu circa 13 miliarde lei (1,1 la sută din PIB), în condițiile în care România s-a angajat să reducă în anul 2022 deficitul bugetar cu aproximativ 1,5 la sută din PIB. De cealaltă parte, liberalii spun că nu se pune problema vreunei creșteri de impozite și taxe (și nici de eliminare a numeroaselor exceptări și facilități). Astfel că toate speranțele pentru a reuși o consolidare fiscală cu politici expansioniste (!) se leagă de: – o mai bună colectare a veniturilor (dar crede oare cineva că aceasta se poate îmbunătăți cu 2,6 procente din PIB într-un singur an?); – o creștere economică susținută (deși există toate semnalele că – fie și în cel mai bun scenariu – aceasta nu va depăși 4 – 4,5 la sută în anul 2022); – atragerea de fonduri europene (cu toate că ea se va face cu mare întârziere și, în orice caz, este neutră din punct de vedere fiscal, veniturile fiind egale cu cheltuielile). Iată-ne, așadar, pe planeta Utopia, unde toată lumea câștigă fără să sacrifice nimic. Dar adevărata dramă constă în faptul că această viziune este împărtășită de toate economiile dezvoltate ale lumii. Ca într-un Amurg al Zeilor wagnerian, acestea încearcă să stoarcă ultima picătură de popularitate, înainte de a fi confruntate cu nota de plată pentru actualele politici expansioniste. Notă de plată care va lua forma inflației, a deficitelor bugetare și a datoriilor publice mari, numai bune de lăsat moștenire generațiilor viitoare (alături de sacrificiile presupuse de modificările climatice). Faptul că relaxarea monetară și fiscală nu mai poate continua ar fi trebuit să devină evident chiar și pentru economiile dezvoltate. Integral: https://economie.hotnews.ro
PNL va pierde toate bătăliile cu PSD. Iohannis le-a dat liberalilor câte o spadă de lemn și o iconiță cu Arsenie Boca …. Numărul de iluzionism a lui Klaus Iohannis a fost atunci când ne-a făcut să credem că, punând un neamț la conducerea țării, vom debalcaniza România. Toți știm că nemțîi sunt o rasă aparte, oameni serioși, inteligenți, inventivi, perseverenți și muncitori. Eu, unul, îi admir sincer pentru faptul că, deși au pierdut ambele războaie mondiale și au trebuit să plătescă despăgubiri de război uriașe, totuși, au reușit să repună pe picioare economia și să devină, de fiecare dată, locomotiva Europei. Nu poți să nu-ți scoți pălăria în fața lor. Pe de altă parte, Klaus Iohannis este orice, în afară de germanul tipic pe care tocmai l-am descris. Dânsul pare a fi o corcitură ce a deprins toate viciile balcanice. Dintre acestea, cel mai grav mi se pare acela de a nu-ți respecta cuvântul dat. De aceea se și spune pe la noi că un om valorează cât cuvântul său. Mă întreb cum o fi să trebuiască să-și mănânce toate cuvintele pe care le-a rostit ani de zile, de când Klaus Iohannis a intrat în politică. Cum va putea domnul Iohannis, în viitor, să-și mai constuiască discursurile, după ce și-a pierdut orice credibilitate, atât pe plan intern, cât și internațional. Apropo, ieri, a fost rândul jurnaliștilor elvețieni de la Neue Zürcher Zeitung să-l critice pe șeful statului român pentru criza din România, dar și pentru asocierea împotriva naturii cu PSD. Problema este că domnul Iohannis nu se duce în jos, pe toboganul pierzaniei, de unul singur, ci, prin predarea cheilor PNL către social-democrați, domnia sa trage după sine și tot partidul. Nu se înțelege foarte bine ce planuri și-a făcut chiriașul restanțier de la Cotroceni atunci când a preferat un partid conservator și cu o reputație teribilă unui partid progresist și reformator. Chiar mă îndoiesc că ar avea vreunul. Practic, le-a dat liberalilor câte o spadă de lemn, un coif de hârtie și o iconiță cu Arsenie Boca și i-a trimis să lupte cu pesediștii înarmați până-n dinți, ca să moară pentru țară. Între timp, PSD nu iartă nimic. Începând chiar cu discursul lui Ciolacu din Parlament, la votul de învestire a guvernului Ciucă, atunci când liderul social-democraților a criticat atât PNL, cât și pe președintele statului. Și de la nivelul miniștrilor săi, PSD aruncă, în mod constant, săgeți otrăvite către PNL, spre deliciul susținătorilor lui. Integral: https://ziare.com
Un nou cuibușor călduț pentru fanariotul Cîțu De multă vreme, numele domnului Florin Cîțu se asociază, în gândirea multora, cu acea barză nevolnică și cu vederea slabă, căreia îi face mereu cuib însuși Atotputernicul. Te lasă năuc să afli că, pe premierul demis de adversari ca incapabil, tot adversarii îl susțin acum pentru înalta funcție de la Senat și-l instalează acolo șef, după ce au șutat-o din fotoliu pe președinta în funcție, Anca Dragu. Cazul a ajuns deja la CCR, dar asta este altă problemă. Mă tot întrebam, acum aproape doi ani: pentru ce merite de mare ispravă i-o fi făcut Orban cuibușor lui Cîțu, în primul guvern al domniei sale, pricopsindu-l atunci cu importantul portofoliu al Finanțelor? Cu ce fapte de laudă ajunsese mare în România un tip pe care instanța din SUA l-a condamnat penal pentru mahmureala de la volan, iar o bancă tot de pe-acolo l-a trimis în instanță, după ce ar fi fost țepuită de câteva miișoare bune, în valută americană? Dar mai ales, cu ce mari succese politice l-a fermecat Cîțu pe președintele Klaus Iohannis într-atât, încât acesta l-a lăsat tot timpul să-i ciugulească din palmă? Nici acum n-am înțeles ce putere de atracție a reușit să exercite Cîțu asupra președintelui țării, una atât de puternică, încât acesta și-a pus la bătaie propria imagine, numai și numai ca să-l salveze pe protejatul său. Sincer, mă îndoiesc că liberalii l-ar fi ales pe Cîțu, să le fie lor lider, fără înalta susținere prezidențială. Nu-i văd alte merite decât norocul, un noroc chior, unul despre care românul spune că, oricum l-ai arunca, el cade tot în picioare, ca pisica! Norocul nu l-a prea părăsit pe domnul Cîțu, de când s-a întors (zic unii, cu coada între picioare) din diaspora și a poposit acasă, în patria mumă, ca să pună personal umărul și să îndrepte cu mușchii săi tot ce stricaseră alții, înaintea lui. Nici n-au apucat mușchii să îndrepte ceva, că, hop, se pomenește cu alt cuibușor cadou, picat ca din cer: postul de premier, în locul lui Orban, cel mazilit din voia președintelui. Curat ca la barza chioară, sau ca într-o altă zicală, izvorâtă tot din străvechea înțelepciune a românului: „Fă-mă, mamă, cu noroc și aruncă-mă în foc”! Acum aproape două luni, când moțiunea de cenzură, aprobată de Parlament, îl punea pe Cîțu la zid, mulți au crezut că i s-a înfundat. Da de unde! Cum spuneam și mai înainte, cel demis de la Guvern s-a și instalat șef la Senat. Hopa, Mitică! Cu toată rezerva prin care rețin totdeauna aspectul metaforic, nu peiorativ, al cuvintelor din proverbe, mi se pare iarăși potrivită și o altă spusă, rostită cu năduf, de predecesori: „prost să fii, noroc să ai!”….. Moțiunea de cenzură din septembrie a ajuns o amintire desuetă. Citez direct din textul moțiunii: „Guvernul României nu poate fi condus de un penal, care a fost condamnat pentru infracţiunea comisă şi care a executat şi închisoare pentru fapta sa”. Să fim serioși, domnilor câștigători ai moțiunii de cenzură! Va să zică, Guvernul României nu poate fi condus de un penal etc. etc. dar Senatul României, instituție cu rang superior Guvernului, poate fi condusă de respectivul penal etc. etc. fără probleme!….Asta amintește de vremea otomanilor, cei care mazileau câte un fanariot de-al lor la București, dar îl trimiteau în schimb, tot domnitor, la Iași. Sau invers. După caz…..Căci nimeni nu se ostenea să dea vreo explicație atunci când se prăbușea defunctul PNȚCD, pierit pe mâna lui Ciorbea și a intereselor sale, iar PNL alunecă la vale vizibil pe mâna lui Cîțu și nu știu pe mâna căror interese și ale cui. Integral: https://spotmedia.ro
Dungaciu: Asistăm la o federalizare nedeclarată a Europei, inclusiv prin PNRR Bătălia dintre Ungaria&Polonia și Bruxelles este o bătălie despre stabilirea relațiilor de putere pe viitor. Dacă Bruxelles-ul își ia misiunea în serios și vrea să ducă proiectul european mai departe (adică să meargă spre o federalizare nedeclarată), atunci n-are cum să ierte Ungaria și Polonia, spune Dan Dungaciu. În ceea ce privește România, problema s-ar putea să fie alta….. Cum se vede România privită din afară? …. La noi, întrebarea fatidică: ’Pe cine iubești mai mult, pe mama sau pe tata?’ (adică America sau UE) nu se pune într-un mod fundamental. Gândiți orice permutare posibilă a partidelor de pe scena politică a României și o să vedeți că strategic nu iese altceva. Din punctul acesta de vedere, atitudinile față de Federația Rusă, NATO sau America au fost clare până în momentul ăsta. Dacă te uiți un pic mai atent, constați pe sondajele ”Barometru de Securitate” pe care noi le-am făcut, că, încet, încet, tendința este să încline spre Europa opțiunea între America și UE. Dacă întrebi oamenii, la nivel calitativ încep să se diferențieze. ’Gulerele albe’, oamenii activi în economie, tind să meargă mai degrabă spre UE, spre Germania, pe când ’gulerele albastre’ sau oamenii mai în vârstă tind spre America. În România, încet-încet, se va crea această diferențiere și s-ar putea ca la viitoarele alegeri prezidențiale (sau de alt tip) să avem pentru prima dată o dezbatere publică de tipul ‘Mergem cu americanii sau cu europenii?’, ceea ce nu a fost până acum în România. Opțiunea politică de astăzi, inclusiv de numire a premierului (Nicolae Ciucă – n.red.), arată o opțiune strategică foarte fermă. Cineva ar putea să spună că e prea fermă pentru timpurile de azi, dar e fermă (apropo de întrebarea ’Pe cine iubești mai mult, pe mama sau pe tata?’ )…. Polonia&Ungaria versus Bruxelles ….Bruxelles-ul a pornit mecanismul de pedepsire a Poloniei și Ungariei. Și eu cred că va fi o chestiune mai serioasă decât înainte, pentru următorul motiv: Asistăm astăzi la o federalizare nedeclarată a Europei, inclusiv prin proiectele PNRR. Aceste proiecte vor deveni proiecte de guvernare, mai ales ale statelor care nu au capacitate instituțională puternică sau care nu au capacitatea să țină foarte multe bile în aer în același timp. Acest proiecte vor veni cu bani, dar vor veni și cu termene pe care trebuie să le îndeplinești (dacă ai capacitatea să o faci). Ele vor canibaliza, practic, proiectul de guvernare. În momentul acela, UE poate să spună ’Dacă eu îți dau banii, dacă eu plătesc, vreau să comand și muzica’. Adică nu mai merge cu ’Eu îți dau banii și tu faci și spui ce vrei’. Cazul Poloniei și Ungariei este, din acest punct de vedere, caz școală. ’Vreți bani? Faceți sau spuneți ce vă spunem noi’. Bruxelles nu mai e neutru aici….. S-ar putea ca cineva să ne spună că și politica externă trebuie să intre în siajul politicii externe a Bruxelles-ului. Și problema achizițiilor să intre în siajul politicii externe a Bruxelles-ului. S-ar putea ca anumiți actori din spațiul european, în speță Franța, să spună că, așa cum americanii ne fac ce ne-au făcut în Australia (ne-au trimis acasă ), s-ar putea să încercăm și noi să dăm un pay-back, o replică, în spațiul est-european și să îi punem pe est-europeni să mai achiziționeze și de la noi, nu doar de la americani. Este o teză pe care merită să o discutăm preventiv, un fel de early-warning aș spune, pentru că nu este teoretic exclusă. Integral: https://spotmedia.ro
Bucureştean, în pelerinaj la Peştera Sf. Andrei: E mai cald decât la mine acasă! Începe marele pelerinaj anual la Peştera Sfântului Andrei din Dobrogea! Deşi poate nu-s pasionaţi de povestea cu dumnezeii şi sfinţii, din ce în ce mai mulţi bucureşteni înfriguraţi se alătură credincioşilor pentru simplul motiv că în peşteră e mai cald decât la ei acasă. „Eu locuiesc într-o garsonieră în Berceni, într-un bloc neizolat şi mai avem şi probleme: cu restanţierii la întreţinere, cu Primăria, cu RADETu’, cu ELCENu’, ştiţi voi… Ei bine, la mine în casă sunt 45 de grade vara şi 7 iarna, în timp ce aici, în peşteră, sunt 15 grade constant! Păi nu merită să vin câteva zile în pelerinaj să-mi încălzesc oasele?”, se întreabă Vlăduţ, 59 de ani, încărcător-descărcător de pufuleţi. „Ce boier tre’ să fi fost Andrei ăsta! Păi dacă mi-ar săpa cineva aşa o peşteră fancy-shmancy, l-aş da naibii de bloc comunist din Drumul Taberei şi m-aş muta imediat în ea”, spune Aurica, 36 de ani, corporatistă. Integral: https://www.timesnewroman.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul ]
Buna dimineata si La multi ani, romani 🙂
Vom avea un editorial la ora 11, ca in zi de sarbatoare!
Insa anul aceasta, ma uit impreujur, aproape nimeni nu sarbatoreste, pana si pe strazi vad mai putine steaguri decat in alti ani. Si cred ca stiu de ce…
Depresie generala! 🙁
Sarut mana! Cam cum sunt ultimele zile nationale, de altfel…
La Multi Ani, Romaniei si unor romani!
PS: o mica atentie din partea mea va intra in cont, cu ocazia sarbatorilor care se aproprie.
Buna ziua din nou, avem editorial 😃
Multumiri sincere, Livio! 😃