Revista Presei – 6 octombrie.„La Guvern sunt cei mai mediocri oameni posibili, iar Parlamentul nu funcţionează. E vraişte, e o ţară neguvernată. Asistăm la o decădere a instituţiilor statului român ca urmare a oamenilor care reprezintă aceste instituţii. Oameni nepregătiţi, necinstiţi, carierişti şi nepatrioţi“
06/10/2021 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 6 octombrie! Miercuri maxima va fi de 19 grade Celsius și un cer parțial înnorat. În Timișoara va ploua, iar maxima va fi de 19 grade miercuri, de la 24 de grade marți. Și în Arad va ploua, iar maxima va fi tot de 19 grade, după ce marți, la amiază, atinge 24 de grade. Cele mai ridicate temperaturi se vor înregistra în sud. În Turnu Măgurele se va ajunge la 22 de grade la amiază, cerul urmând să fie în mare parte însorit, ceea ce nu se va întâmpla miercuri în prea multe zone din țară. Și în Zimnicea vor fi 21 de grade la amiază și cer în mare parte însorit. În Constanța va ploua miercuri, maxima fiind de 16 grade Celsius, iar minima de 13. In Bucuresti temperatura maximă va fi de 19 gr, iar minima de 9.
Rata mortalității, de 11 ori mai mare la persoanele nevaccinate, față de cele imunizate cu schemă completă (studiu) Un studiu recent realizat în SUA de Centres for Disease Control and Prevention (CDC) relevă faptul că cei nevaccinați au o rată a mortalității cauzată de COVID-19 de 11 ori mai mare decât cei vaccinați, odată cu apariția tulpinii dominante Delta. Conform datelor distribuite luni de Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), persoanele imunizate cu schemă completă au un risc de 10 ori mai mic de a ajunge la spital și o probabilitate de 5 ori mai mică de a se infecta. Studiul a fost realizat în vara acestui an, pe adulții din 13 state și orașe din America. În același timp, studiul arată și că eficiența vaccinurilor a scăzut moderat în perioada în care varianta Delta a devenit dominantă, în jurul datei de 20 iunie. Cu toate acestea, vaccinurile rămân foarte eficiente în special în prevenirea spitalizării și a decesului din cauza COVID-19. „Persoanele nevaccinate au avut o rată de infecție de 11,1 ori mai mare decât persoanele vaccinate înainte de circulația Delta și de 4.6 ori mai mare după. Aceste cifre reprezintă scăderi ale eficienței brute pentru toate tipurile de vaccin luate împreună, de la 94% la 91% pentru deces, de la 92% la 90% pentru internările în spital și de la 91% la 78% pentru prevenirea infecției”, precizează raportul publicat de US Centers for Disease Control. Varianta Delta reprezintă acum peste 99% din noile infecții din SUA. Doar peste jumătate din populația totală (54%) este acum complet vaccinată, iar 63% au primit cel puțin o doză. Studiul CDC a urmărit 569.142 cazuri COVID-19, 34.972 persoane internate în spital și 6.132 de decese. Dintre persoanele vaccinate aflate în studiu, 92% au primit vaccinuri ARNm, restul vaccinul Janssen (Johnson & Johnson). Eficacitatea vaccinurilor în funcție de vârstă Alte 2 studii citate de CDC arată că scăderea eficienței vaccinurilor este mai marcată la persoanele mai în vârstă, cu mențiunea că aceste persoane au fost prioritizate pentru vaccinare la începutul campaniei, iar efectul observat ar putea fi o combinație între scăderea eficienței în timp, răspunsul mai slab la vârste înaintate și alte variabile neluate în calcul. Cu toate acestea, nivelul general de protecție împotriva spitalizării pentru COVID-19 a rămas ridicat, la 86%. Integral: https://www.digi24.ro
Euforia politică şi economică s-a încheiat, urmează o perioadă extrem de complicată: inflaţia va fi mult peste aşteptări, dobânzile vor creşte, consumul şi economia îşi vor reduce creşterea, iar PNRR vine cu condiţii bugetare şi fiscale dure înainte să vină banii …. Ceea ce în vară părea o creştere temporară a inflaţiei, se transformă acum într-o inflaţie permanentă, care va fi extrem de greu de redus fără măsuri monetare în forţă ale Băncii Naţionale. Creşterea in corpore a preţurilor la energie şi gaze a surprins pe toată lumea, nu doar în România, ci şi în Europa. Această creştere este extrem de ridicată şi începe să fie transferată în preţurile consumatorilor – persoane fizice şi companii, dar şi în preţul celorlalte produse, pentru că toată lumea foloseşte energie. Dacă în vară BNR estima o creştere a inflaţiei la 5,6% în acest an – decembrie 2021/decembrie 2020 -, peste prognozele de la începutul anului, mai mult ca sigur că şi această ţintă va fi spulberată de ceea ce se întâmplă în piaţă cu preţurile la energie, preţurile la utilităţi şi preţurile din economie. Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank, şi-a revizuit ţinta de inflaţie pentru acest an la 7,3%, cu mult peste ţinta BNR, de 5,6%. După cum evoluează lucrurile, s-ar putea ca şi această ţintă să fie optimistă…… Ca să nu sperie revenirea economică, BNR nu a crescut dobânda de politică monetară până acum, preferând să strângă şurubul pe piaţa interbancară. Dacă în vară ROBOR la 3 luni, indicatorul la care se uită toată lumea, era cotat la 1,47%, în ultimele două săptămâni el a urcat la 1,79%, depăşind chiar dobânda penalizatoare a BNR, de 1,75%, nivel la care se pot împrumuta băncile. Dobânda oficială de politică monetară a BNR este 1,25%, iar întrebarea analiştilor nu este dacă va creşte, ci de câte ori va creşte, astfel încât să poată să influenţeze scăderea inflaţiei. Problema este că această creştere a dobânzilor la lei va tempera creşterea economică, muşcând din resursele disponibile ale companiilor şi persoanelor fizice. Mai mult decât atât, creşterea inflaţiei cu mult peste aşteptări şi aşteptatele creşteri de dobândă ale BNR şi pe piaţa interbancară au dus la creşterea randamentelor titlurilor de stat şi a dobânzilor la care se împrumută Ministrerul Finanţelor. Spre exemplu, vineri, randamentul de tranzacţionare pe piaţa secundară la titlurile de stat pe zece ani a urcat la 4,44%, faţă de sub 4% săptămâna trecută, ceea ce înseamnă o creştere de nu mai puţin de 10%, un procent foarte ridicat. Pe lângă inflaţie, care creşte peste tot în lume, investitorii penalizează şi criza politică de la Bucureşti, o criză absurdă, venită de nicăieri. Dacă va mai ţine mult această criză cu efecte asupra situaţiei bugetare, s-ar putea ca agenţiile de rating să schimbe perspectiva ratingului României de la stabil la negativ, ceea ce va aduce o atenţie negativă asupra României. Cursul de schimb leu/euro pare stabil, dar în cazul în care această criză politică nu se va rezolva, vom începe să vedem o presiune tot mai mare pentru creşterea cursului. Asociaţia Analiştilor Financiari – CFA – se aşteaptă ca în următoarele şase luni cursul să crească la 5,0196 lei pentru un euro, iar în următoarele 12 luni la 5,0672 lei pentru un euro… Deşi şi-a revenit mult mai repede decât aşteptările, cu două trimestre în avans, economia duce în spate deficite mari – deficitul comercial, de peste 20 de miliarde de euro, cu impact asupra deficitului de cont curent, care va ajunge la 7% din PIB faţă de 5%, cât era un nivel acceptabil, din cauza deficitului bugetar de 7%, pe care premierul Cîţu, în loc să-l corecteze cu încasările bugetare suplimentare, l-a mărit cu încă 3 miliarde de lei la rectificarea bugetară. Alegerea lui ca preşedinte al PNL are şi un preţ, pentru că trebuie să dea drumul la bani în administraţia locală, adică la cei care l-au susţinut……“Faţă de „bulimia“ de consum de anul trecut, a doua jumătate din 2021 a venit cu o temperare bruscă a apetitului de achiziţii l Semnalul este clar, consumatorul este tot mai prudent, iar banii tot mai puţini, în contextul inflaţiei, costurilor medicale aduse de pandemie sau al creşterii preţurilor la energie.”…. Preşedintele Iohannis şi premierul Florin Cîţu au sărbătorit cu şampanie aprobarea de către Bruxelles a celebrului program PNRR – Programul Naţional de Relansare şi Rezilienţă – pentru România, în valoare de 29,2 miliarde de euro. Ceea ce se spune mai puţin este că aceşti bani, care arată extraordinar pe hârtie, pot fi luaţi doar dacă guvernul îndeplineşte anumite condiţii. Iar aceste condiţii bugetare şi fiscale trebuie îndeplinite înainte de eliberarea banilor din granturi, care reprezintă jumătate din sumă. Cealaltă jumătate înseamnă împrumuturi care pot fi trase doar dacă se respectă echilibrul bugetar, adică guvernul reduce deficitul bugetar de la 7% din PIB spre 3% din PIB, nivelul care trebuie atins în anul 2024. Această reducere va fi greu de făcut dacă economia îşi încetineşte creşterea. Rigiditatea bugetului, acolo unde pensiile şi salariile care trebuie plătite înseamnă 90% din încasările statului, nu lasă loc de prea multe manevre. Integral: https://www.zf.ro
Furtuna perfectă: România trece prin cea mai grea perioadă. Guvernul ar putea cădea, valul 4 al pandemiei blochează din nou sistemul sanitar, preţurile cresc, industria intră într-un nou blocaj, iar oamenii nu mai au încredere în autorităţi..….România întruneşte toate condiţiile pentru furtuna perfectă, cu crize pe toate planurile – politic, sanitar, economic şi social -, la care nimeni nu s-ar fi gândit în urmă cu 2-3 luni. Numărul de pacienţi care au nevoie de terapie intensivă creşte, dar în spitale nu mai sunt locuri disponibile deşi avertismente din partea medicilor au fost. Guvernul condus de Florin Cîţu ar putea să cadă astăzi, ceea ce înseamnă că, în cazul în care va fi nevoie de o decizie majoră, nu va avea cine să o ia….„Noi n-avem în acest moment lider, nici măcar conducător. N-avem nici guvern, n-avem nici măcar preşedinte. E o ţară care merge aşa, ca pluta pe apă. Preşedintele se ţine numai de lucruri fără sens, vorbeşte prostii. Dacă preşedintele ţării spune că statul este eşuat e ceva îngrozitor, înseamnă că el şi guvernul lui sunt eşuaţi. La Guvern sunt cei mai mediocri oameni posibili, iar Parlamentul nu funcţionează. E vraişte, e o ţară neguvernată. Asistăm la o decădere a instituţiilor statului român ca urmare a oamenilor care reprezintă aceste instituţii. Oameni nepregătiţi, necinstiţi, carierişti şi nepatrioţi“, a spus profesorul Mircea Coşea. El a adăugat că, dacă cei care sunt în funcţii de conducere ar fi patrioţi, ar fi mai legaţi de ceea ce cer românii, pentru că „românul nu cere marea cu sarea, cere să fie lăsat în pace şi să trăiască ca lumea“, însă lucrul acesta nu este îndeplinit câtă vreme măsurile se schimbă de la o oră la alta, iar oamenii simt că autorităţile îşi bat joc de ei. Incendiile din spitale au condus la 42 de decese doar în ultimul an, iar oamenii nu ştiu dacă să-şi trimită copiii la şcoală sau dacă ar trebui să poarte masca pe stradă. Măsurile şi declaraţiile contradictorii din ultimele zile au accentuat lipsa de încredere a poporului în autorităţi. Iar această lipsă de încredere se transpune, automat, şi într-o reticenţă faţă de vaccinare (doar 35% din populaţie este vaccinată). Valul 4 al pandemiei de COVID-19 pune o presiune uriaşă pe spitale şi pe medici, în contextul în care zilnic se prezintă din ce în ce mai mulţi pacienţi în unităţile medicale, pe măsură ce incidenţa creşte. Ieri, unu din 100 de locuitori ai Bucureştiului era confirmat cu COVID, incidenţa în Capitală fiind de 9,64 la mia de locuitori, cea mai mare din judeţele din ţară, alături de Ilfov (9,98)……Peste criza politică şi sanitară se suprapune şi o criză economică. Inflaţia a depăşit 5,2% în august, preţurile la energie cresc în mod galopant, iar facturile de la iarnă vor fi mult mai mari în contextul în care, din nou, mii de angajaţi ar putea să fie obligaţi să stea, temporar, acasă. Uzina Dacia de la Mioveni, cel mai mare producător industrial al României şi cel mai mare exportator, strânge de la începutul anului 25 de zile fără producţie din cauza lipsei microcipurilor, ultimele opriri fiind chiar în primele zile ale lunii septembrie. Caculele ZF arată că cele 25 de zile în care Dacia a fost oprită înseamnă aproape 40.000 de maşini lipsă, cu o valoare de piaţă de circa 600 mil. euro. Integral: https://www.zf.ro
Sporuri peste sporuri: Nesfârșita listă a beneficiilor angajaților Guvernului României …. Documentul cuprinde datele din martie 2021. În primul rând, toți funcționarii din Aparatul de lucru primesc spor de condiții vătămătoare – deși nu este clar ce astfel de condiții există în mijlocul Capitalei – cel mai mare fiind de peste 2.400 de lei, iar cel mai mic de peste 300 de lei. Alte sporuri și beneficii sunt: – Majorarea salariului de bază cu 35% pentru stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare, baza legală fiind articolul 17 din legea 153/ 2017. De acest avantaj au parte doar o parte din funcționari. – Personalul care desfășoară activități în cadrul proiectelor finanțate din fonduri europene beneficiază de majorarea salariilor de bază cu până la 50%, conform art. 16 din Legea-cadru nr. 153/2017 – Funcționarii publici și personalul contractual din cadrul Aparatului de lucru al Guvernului beneficiază de indemnizația de hrană în cuantum de 346,66 lei/lună, brut – Indemnizație de 50% din salariul de bază pentru funcționarii care au doctorat – Personalul care exercită activitatea de control financiar preventiv, pe perioada de exercitare a acesteia, beneficiază de o majorare a salariului de bază cu 10% – Spor pentru munca prestată în timpul nopţii de 25% din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru. – Decontarea cheltuielilor de cazare pentru folosința imobilelor cu destinația de locuință de serviciu din fondul locativ aflat în administrarea Regiei Autonome “Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” – Persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică numite sau funcţii asimilate funcţiilor de demnitate publică, altele decât miniştrii şi asimilaţii acestora, precum şi înalţii funcţionari publici beneficiază lunar de o deplasare dus-întors între municipiul Bucureşti şi localitatea în care îşi au domiciliul, cu orice mijloc de transport – Persoana detaşată într-o altă localitate situată la o distanţă mai mare de 5 km de localitatea în care îşi are locul permanent de muncă primeşte o indemnizaţie zilnică de detaşare de 20 lei și beneficiază lunar de o deplasare dus – întors între municipiul Bucureşti şi localitatea în care îşi are domiciliul care se decontează potrivit dispozițiilor legale – Personalul din cadrul Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova și Departamentului pentru Românii de Pretutindeni beneficiază, anual, de o indemnizaţie de reprezentare în lei, proporțional cu perioada lucrată, în echivalentul unui salariu de bază corespunzător funcției de încadrare – Personalul din cadrul Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova și Departamentului pentru Românii de Pretutindeni care deține autorizație de acces la informații clasificate beneficiază de o indemnizație de până la 15% calculată asupra salariului de bază corespunzător funcției de încadrare Lista publicată de Secretariatul General al Guvernului (SGG) arată că sporul de 35% pentru cei care lucrează la proietele europene primesc între 3.600 și 4.300 de lei. ….Față de guvernarea PSD, numărul bugetarilor din SGG a crescut cu 1.590 – ușor peste 50%. Dar doar în trei luni din guvernarea Cîțu personalul SGG s-a majorat cu 250 de persoane, adică 6%. Integral: https://newsweek.ro
Lipsa gazelor, cea mai mare problemă a unei ierni foarte reci. „Factura va crește cu cel puțin 60% în lunile următoare” …..„Apreciem creșterile din ultimele zile a prețului gazelor, sunt determinate de îngrijorarea furnizorilor privind deficitul de gaze cu care se va confrunta România în această iarnă. Considerăm că deficitul va fi determinat de schimbarea fluxurilor de gaze din Balcani, situație care a adus Romania dependentă în principal de importul de gaze din Ungaria, printr-un punct de import mult prea mic față de necesitățile de import ale României în zilele de iarnă grea”, a explicat președintele AEI, Dumitru Chisăliță. Conform datelor de pe site-ul TRANSGAZ, singurul punct de import unde există o rezervare de capacitate importantă pentru iarna 2021/2022, respectiv unde există contracte de achiziție gaze pentru România este la Csanadpalota. „Asta face ca la iarnă să existe posibilitatea să avem probleme reale în asigurarea cu gaze a consumatorilor. Acest aspect se vede foarte bine pe platforma BRM, unde orice rezervare de capacitate pe termen scurt în SNT aduce corecții ale prețului și imediat cum ajunge la sfârșit contractul de livrare, și apare din nou deficitul pentru următoarea perioadă, prețul crește și crește în ecarturi tot mai mari cu cât ne apropiem mai mult de sezonul rece”. „Mai simplu e să prognozezi cum va fi vremea decât să estimezi scumpirile la gaze, când prețurile cresc de la o zi la alta la noi maxime istorice” Astfel, dacă ar fi să facem un calcul pentru cât am plăti la factura de gaze, analiștii economici subliniază că mai simplu e să prognozezi cum va fi vremea decât să estimezi scumpirile la gaze, în condițiile în care prețurile cresc de la o zi la alta la noi maxime istorice. „Per ansamblu, factura la gaze va crește cu cel puțin 60% în lunile de iarnă, însă estimările sunt condiționate de impactul măsurilor de protecție aflate în atenția autorităților. Dincolo de volatilitatea prețurilor, va conta, până la urmă și cum va fi vremea. Dacă vom avea o iarnă foarte friguroasă, consumul va crește accelerat, iar presiunile pe preț vor însoți acest fenomen”, a explicat, pentru Ziare.com, consultantul economic, Adrian Negrescu. Prețul gazelor naturale care urmează să se livreze în iarna 2021/2022, a prezentat în ultimele zile o creștere de 71 lei/MWh (20%) pe Bursa Română de Mărfuri (BRM), fapt datorat panicii din rândul furnizorilor, urmare a deficitului de gaze naturale care se prefigurează în acest moment pentru iarna următoare. Integral: https://ziare.com
Fără vânt, fără cărbune, fără gaze şi fără apă cu care să-şi genereze energie, Europa se îndreaptă spre o iarnă grea. Franţa blochează creşterile preţurilor la gaze şi electricitate până în primăvară. Oferta de gaze este redusă, oferta de cărbune este redusă, iar regenerabilele nu merg prea bine, aşa că suntem acum într-o situaţie nebunească Preţurile energiei ating record după record în Europa pe fondul unei combinaţii de factori. Producţia de energie eoliană s-a situat sub aşteptări, stocurile de gaze sunt sub media pentru această perioadă a anului în condiţiile în care cererea este în creştere puternică pe fondul redeschiderii economiilor, stocurile de cărbune se epuizează rapid odată cu repornirea de către unele ţări a centralelor bazate pe acest combustibil fosil, iar ţările nordice se confruntă cu o criză de apă, care amplifică presiunile asupra regiunii. „Oferta de gaze este redusă, oferta de cărbune este redusă, iar regenerabilele nu merg prea bine, aşa că suntem acum într-o situaţie nebunească,“ a declarat Dale Hazelton, director în cadrul Wood Mackenzie, pentru Bloomberg…… Preţurile energiei au fost în septembrie de cinci ori mai ridicate decât în urmă cu un an în nord, impactul fiind resimţit de toată lumea. Inflaţia este în creştere dramatică. Colţul nordic al Europei nu poate scăpa de penuria globală de gaze naturale şi cărbune, iar rezervele în scădere de apă erodează cea mai importantă sursă de electricitate a regiunii. „Combinaţia de rezervoare hidro la niveluri scăzute şi stocuri europene de gaze reduse creează o furtună perfectă, preţurile ridicate ale cărbunelui şi carbonului adăugându-se peste toate acestea“, arată Mats Persson, de la Fortum Oyi. Nivelurile hidro din Norvegia se situează la cel mai scăzut nivel din mai mult de un deceniu pentru această perioadă a anului. În condiţiile adâncirii crizei energetice, guvernul francez a decis blocarea creşterii preţurilor gazelor şi electricităţii până la primăvară, relatează Financial Times. Premierul francez Jean Castex a anunţat că după o deja programată majorare cu 12,6% a preţurilor gazelor la finalul săptămânii trecute, guvernul va bloca orice alte majorări până în luna aprilie. Castex a anunţat de asemenea că guvernul va limita creşterea preţurilor electricităţi ce urmează a se produce în februarie la 4%, prin reducerea taxelor plătite pe energie. Guvernul francez a introdus deja o subvenţie excepţională pentru energie de 100 de euro pentru cele mai sărace 5,8 milioane de gospodării ale ţării, reprezentând cheltuieli guvernamentale de 580 milioane de euro. Integral: https://www.zf.ro
Iohannis nu e Kasparov, el joacă șeptică și a rămas fără șeptari. Cîțu nu și-a făcut datoria de premier, oricât vrea să dea vina pe nea Vasile Interviu Cîțu, sprijinit de Iohannis, au decis însă că un congres intern de baroni-căpușă de partid este mult mai important decât gestionarea pandemiei. Faptul că Iohannis și Cîțu au ratat, „pas cu pas”, punctul de cotitură așa de brutal nu este totuși o greșeală politică minoră, gen făcut poze chinuite prin parcări cu maneliști, eventual între două bâlbe despre benefiicile jocului de golf. În limba engleză, ca să înțeleagă și Cîțu, genul ăsta de mega-eșecuri se numește „dereliction of duty” – adică refuzul de a face ceea ce e datoria ta să faci prin poziția pe care o ocupi ca prim-ministru sau președinte. Ce e important e însă tendința, și ea e clar în picaj pentru PNL și în ascensiune pentru PSD. Sincer să fiu, nu prea văd cine ar mai dori să voteze vreodată cu PNL după dezastrul Cîțu, cu excepția probabil a primarilor-sugativă pe care i-a cultivat cu bani europeni și care cu siguranță îl vor părăsi la prima oportunitate. Prin modul în care s-a comportat vara asta, PNL a dovedit că nu se poate reforma și că dacă zgârii puțin la suprafață dai de aceleași fețe hâde, puse exclusiv pe căpătuit și parvenit ca în PSD. Sunt cimitire întregi cu cei care au decedat ca urmare a modului în care PSD și neolegionarii au ales să manipuleze politic pandemia. În fiecare zi crapă ceva, cu efecte sociale sau economice grave, iar instituțiile clădite să susțină tot eșafodajul se clatină. Dacă Emil Constantinescu este văzut azi ca Președintele-Impotent pe care l-a învins sistemul, Klaus Iohannis va fi amintit probabil ca Președintele-Loser care a avut tot sistemul în mână, dar a lăsat cenușă în urma sa, spune Corneliu Bjola, profesor de studii diplomatice la Universitatea Oxford si director al Oxford Digital Diplomacy Research Group, analizând ultimele mișcări politice de pe scena de la București, unde criza politică și cea pandemică fac ravagii…… După un început foarte promițător al campaniei de vaccinare în ianuarie-martie, care ar fi putut permite acum o ‘însănătoșire’ a societății și întoarcerea la normal, așa cum se întâmplă peste tot acum în Europa (cu excepția penibilă a României și Bulgariei), premierul Cîțu și președintele Iohannis au decis, inept și catastrofal, să ia piciorul de pe accelerație și să declare demagog și fară cunoștință de cauză că pandemia a fost învinsă. Punctul de cotitură a fost cu siguranța mai-iunie, când era nevoie de concentrare maximă pe campania de vaccinare, având în vedere apropierea sezonului de vară și creșterea predictibilă a cazurilor de infecție în acestă perioadă (vezi și lecțiile din vara trecută). Din păcate, Cîțu, sprijinit de Iohannis, au decis însă că un congres intern de baroni-căpușă de partid este mult mai important decât gestionarea pandemiei, de aici și măsurile populiste de relaxare timpurie a restricțiilor sanitare și indolența față de situația campaniei de vaccinare. Faptul că Iohannis și Cîțu au ratat, „pas cu pas”, punctul de cotitură așa de brutal nu este totuși o greșeală politică minoră, gen făcut poze chinuite prin parcări cu maneliști, eventual între două bâlbe despre benefiicile jocului de golf. În limba engleză, ca să înțeleagă și Cîțu, genul ăsta de mega-eșecuri se numește „dereliction of duty” – adică refuzul de a face ceea ce e datoria ta să faci prin poziția pe care o ocupi ca prim-ministru sau președinte. Prin natura funcțiilor lor, Iohannis și Cîțu aveau o singură mare misiune anul acesta: să controleze și să înăbușe pandemia. Din păcate, au ratat-o complet, pentru că au decis că ignorarea ei poate produce beneficii politice. Asta e partea de „dereliction of duty” și le aparține complet, oricât ar încerca să arunce vina, în stil Trumpian, pe tot felul de nea Vasile care a uitat să tragă apa la baie la Guvern. Asta e de altfel și diferența de calibru dintre un președinte matur și responsabil ca Emmanuel Macron, care a luat taurul de coarne în vară și a accelerat campania de vaccinare, conștient că îl vă putea costa politic, și un personaj mediocru și delăsător ca Iohannis, care își tratează jobul ca o vacanță prelungită. Rezultatele se văd: Franța a atins un grad de vaccinare de 75% (fata de 50% în iulie), numărul de decese a scăzut semnificativ după explozia din vară, în timp ce în România situația este exact inversă: rata de vaccinare s-a plafonat la 30%, iar numărul de decese a explodat (de 4-5 ori mai mare, raportat la populație, decât în Franța, și pe locul doi în Europa după Bulgaria)…..Am reținut din presă că există un grup de lucru pe chestiuni de comunicare strategică la nivelul guvernului în 2020, dar nu am mai auzit nimic de grupul respectiv în 2021…..În Marea Britanie, de exemplu, există vreo trei unități în subordinea prim-ministrului care lucrează non-stop, unele în colaborare cu platformele social media, pentru contracarea mesajelor negaționiste și antivaccin. Nu reușesc să prindă tot, dar pe cele mai toxice au reușit să le marginalizeze…… Ce e important e însă tendința și ea e clar în picaj pentru PNL și în ascensiune pentru PSD. Sincer să fiu, nu prea văd cine ar mai dori să voteze vreodată cu PNL după dezastrul Cîțu, cu excepția probabil a primarilor-sugativă pe care i-a cultivat cu bani europeni și care cu siguranță îl vor părăsi la prima oportunitate. Prin modul în care s-a comportat vara asta, PNL a dovedit că nu se poate reforma și că, dacă zgârii puțin la suprafață, dai de aceleași fețe hâde, puse exclusiv pe căpătuit și parvenit ca în PSD. Faptul că PSD se simte din nou zmeu și gesticulează spasmodic că dorește la guvernare după dezastrul produs în perioada Dragnea când Romania a ajuns paria Europei pentru că o clică de infractori doreau să scape de pușcărie cu banii furați este dezgustător, dar explicabil prin prisma antiperformantei cuplului Cîțu-Iohannis din ultimele luni. Nu exista însă nimic care să recomande PSD că ar putea gestiona pandemia mai bine decât guvernul actual. Integral: https://spotmedia.ro
Câte parale mai face, de fapt, guvernul lui Iohannis ….. Încrederea nu este ceva palpabil sau bun de pus pe un cântar. Încrederea stă la baza oricărei tranzacții, afaceri, reușite, dar nu numai în business și politică, ci în viața de toate zilele. Încrederea este o marfă rară în România. Dacă ai încredere ești fraier. În România. Mi-ar fi plăcut și mie, în calitate de cetățean al României, să aflu că Ursula von der Leyen, prezentă săptămâna trecută la București pentru a anunța aprobarea PNRR-ului de către Comisia Europeană, să-l fi întrebat pe Klaus Iohannis: „Ce garanții îmi dai că România va face reformele asumate în PNRR?”. La care președintele să-i fi răspuns, fără nicio urmă de aroganță sau ironie (Iohannis ironic? Greu de imaginat!): „Guvernul meu!”. Iar Florin Cîțu, martor la acest dialog, să fi dat aprobator din cap. …. Mi-e greu să cred că România va atinge obiectivele asumate de reformă în PNRR. Iohannis și mai cu seamă Cîțu se feresc să vorbească concret, pe text, pe document despre reformele ce trebuie făcute în următorii ani pentru ca România să primească cele 29 de miliarde de euro de la UE. Afacerea PNRR este clară: faci reforme, primești banii! Nu faci, se blochează tot planul de finanțare! Cine din guvern are încredere că reformele vor fi făcute? …. Mă tem că, în ultimii 30 de ani, niciun guvern al României n-a fost un furnizor de încredere, atât pentru românii, cât și pentru partenerii străini. Un partener de încredere nu înseamnă doar să dai din cap, „yes, yes, yes”, și apoi să faci cum te taie capul sau să nu faci mai nimic din angajamentele luate. De exemplu, guvernele României au promis atât investitorilor Renault și Ford, înainte de a bătea palma pentru tranzacțiile de vânzare ale uzinelor de la Mioveni și Craiova, că va construi autostrăzi. (Acestea sunt promisiuni vechi, ale altor guverne.) Ce încredere să mai aibă investitorii în instituția care administrează treburile țării, în România? Atâtea promisiuni și angajamente au fost făcute în fața românilor pentru construirea de spitale. Promisiuni deșarte. Și încă un exemplu recent! În mai 2021, fostul ministru al investițiilor și proiectelor Europene, Cristian Ghinea, anunța că, în cadrul Secretariatul General al Guvernului, va fi creat un departament special care va face un proces de audit și de profesionalizare la toate companiile de stat. „Entitatea va avea indicatori de performanță pentru toate companiile de stat și va avea un plan de reformă și legare a salariilor din conducerea companiilor de stat de obiective de performanță”, a spus atunci Cristian Ghinea. S-a mai auzit ceva despre acest departament care să monitorizeze și să lucreze la ridicarea performanțelor companiilor de stat? Nu! Reforma companiilor de stat este prevăzută în PNRR. În schimb, șefii, directorii și membrii consiliilor de administrație ale companiilor de stat au fost schimbați (precum ciorapii), pe criterii politice. Ce încredere să mai ai în guvern? ….. Cum ar fi fost ca Iohannis, după ce și-a luat Premiul „Carol cel Mare”, să se fi întâlnit cu un bancher neamț. Nu evreu, din familia Rothschild, ci neamț! Și să-l roage pe bancher să împrumute România cu niște bani ca să cumpere… Republica Moldova de la ruși, după modelul RDG-ului. Sau să cumpere din Germania vreo patru-cinci spitale regionale, să le demonteze, să le transporte și să le monteze în România. Sau măcar să cumpere ceva mai ieftin, niște paturi la ATI! Numai să pună garanții drept „Guvernul meu”. Abia atunci am fi avut ocazia să vedem câte parale face pe piața liberă, prin jocul natural al cererii și ofertei, credibilitatea guvernului Iohannis. Integral: https://www.libertatea.ro
Încăpățânarea președintelui ….Dacă, între timp, Pământul nu va fi lovit de un asteroid de mărimea celui care a exterminat dinozaurii, guvernul Cîțu, foarte probabil, va cădea. Din nefericire, însă, necazurile nu se vor termina aici….. Guvernul Cîțu va continua să existe și să funcționeze în interimat, până în momentul în care Klaus Iohannis va numi un nou premier. Iar din chiar gura lui Florin Cîțu am aflat deja că va fi un interimat foarte foarte lung… Asta ar putea însemna că președintele, înainte de orice, ar putea să tragă de timp, amânând, cât s-o putea, numirea unui nou prim ministru. Apoi, Iohannis ar putea să repete același tertip pe care l-a folosit după căderea guvernului Orban I, numind un premier de sacrificiu (atunci a fost chiar Florin Cîțu), care să-și dea demisia înainte de învestitură, pentru a ocoli, astfel, decizia CCR, care spune că președintele nu poate numi aceeași persoană care a condus un guvern ce a căzut în urma unei moțiuni de cenzură, pentru a forma un nou guvern. Atunci, acest vicleșug lipsit de fair play – demn mai degrabă de PSD, decât de PNL – a funcționat, cu sprijinul PSD-ului. De data asta, însă, nu va mai funcționa, pentru că PSD, USR și AUR nu vor valida un nou guvern condus de Florin Cîțu. Asta se pare că nu înțelege Klaus Iohannis…..Putem înțelege voința președintelui de a avea “guvernul său”. Nici nu ar fi pentru prima dată, în istoria recentă a României, dacă ne gândim la cuplul Băsescu-Boc. Ceea ce nu înțelege nimeni, însă, este de ce Iohannis insistă la nesfârșit cu acest personaj dubios. Ce anume îl împinge pe primul golfist al națiunii să arunce țara în criză, în momentul cel mai nepotrivit cu putință? Deja România se află în plin haos, urmare a politicilor dezastroase post decembriste, începând cu ceea ce privește siguranța cetățeanului pe stradă (aproape nici un polițist nu a reușit să treacă testele teoretice și practice), continuând cu siguranța pacienților în spitale, cu zecile de mii de blocuri de locuințe cu bulină roșie pe ele, cu școli în care copiii se îneacă în buda din fundul curții sau le cade tavanul în cap, cu birocrația sufocantă pentru mediul de afaceri, dar și pentru oamenii de rând, cu diluarea autorității statului la cote alarmante și lista problemelor grave poate continua la nesfârșit…..Dacă e conștient, atunci îi pasă măcar un pic? Pentru că încăpățânarea de neînțeles a lui Klaus Iohannis nu o vor plăti politicienii, ci oamenii de rând. Unii dintre ei, chiar cu viața. Integral: https://ziare.com
Despre educația morală a copiilor…… Nimeni nu mai consideră astăzi necesară antrenarea morală a copiilor. Ce se înțelege azi îndeobște prin antrenare morală e, de fapt, antrenament civic. Chiar înainte de pandemie, într-o școală de elită din centrul Bucureștiului a fost chemat cineva dintr-un ONG să explice copiilor de la clasa pregătitoare (5-6 ani) ce este bullying-ul și de ce trebuie să-i denunțe pe bullies. Civismul nu a marginalizat morala, ci a substituit-o. Și acum e prezentat tinerelor generații drept soluție de conviețuire, drept soluție de viață. Copiii sunt, pe de o parte, încurajați să fie “ei înșiși”, iar pe de altă parte li se spune să fie “drăguți” cu toți ceilalți. Mamele din toată lumea civilizată își fac azi un titlu de glorie din faptul că sunt foarte permisive cu odraslele lor. De fapt odraslele sunt tratate ca niște mici oracole atotștiutoare și atotsimțitoare. Mama de azi trăiește cu impresia că lipsa de autoritate asupra copilului este cea mai mare calitate a sa. La lipsa de autoritate se adaugă multă iubire față de mica creatură, de fapt, adulare irațională, înnăbușitoare, absolută. “Morala maternă” se desfășoară în jurul unui principiu sacru: prosternarea în fața copilului. Numai că – și aici i-aici! – aceeași mamă „credincioasă” se declară oripilată când vede că odrasla nu e suficient de “drăguță” cu ceilalți, suficient de pacifistă….. Altfel spus, copilul căruia nu i se pun limite e incapabil de autoreglare morală. Un copil incapabil de autoreglare morală va fi lipsit, printre altele, de sentimentul rușinii fără de care adaptarea socială nici măcar nu poate avea loc. Rușinea ține de un dispozitiv moral interior pe care el nu-l are. Astfel, copilul suferă când își dă seama că ceilalți îl găsesc inadecvat. El se poate simți nedreptățit sau înverșunat, nu însă și rușinat. Un astfel de copil nu va avea, mai tâziu, realmente acces la el însuși (la care “el însuși”?) sau la ceilalți (la care “ceilalți”?). În cel mai bun caz, dacă are o natură docilă, va crește confundând instinctul moral cu capacitatea de a fi “drăguț” și va constata, neputincios, că îi este imposibil să fie “el însuși” și în același timp “drăguț cu ceilalți”. Acestei naturi docile îi va veni de hac ambivalența: pacifist, submisiv și neconflictual pe de o parte, revendicativ, narcisic și despot pe de alta, viața lui va fi marcată de sentimentul neputinței; inclusiv de neputința de a produce ceea ce-și dorește cel mai mult și mai mult: anume, conținut personal autentic, ceva care să-l exprime în cel mai înalt grad….. Cunoaștem, cred, cu toții o mulțime de oameni „generoși”, „indulgenți”, “inițiați moral” care resimt orice relație apropiată cu un seamăn ca pe o povară și ca pe o oprimare, nicidecum ca pe o împlinire, deși “societatea” în care trăim le propune, insistent, de câteva decenii, exact contrariul. Deschiderea spre semeni rămâne azi o directivă politică și socială considerată salutară. Ea contribuie, însă, în cele mai neașteptate și mai subtile moduri, la neclintirea noastră morală….. Prin 2017, după victoria lui Trump, faimoșii sociologi Ronald Inglehart și Pippa Norris ne dădeau o veste foarte proastă: valorile de autoexprimare au fost lăsate în urmă, s-au întors valorile materialiste și, împreună cu ele, s-a reconsolidat preferința votanților pentru regimurile autoritariste! Trump era la momentul respectiv ilustrarea perfectă. Supraviețuirea tribală, observa Inglehart, a revenit în forță. O serie de valori care ghidau viața părinților și bunicilor s-au evaporat pur și simplu într-un timp foarte scurt aruncând oamenii maturi în nesiguranță existențială; valurile de migranți și creșterea ratei șomajului ca urmare a robotizării și digitalizării, schimbările culturale rapide, neajunsurile economice constituie, toate au devenit pentru cei mai bătrâiori și mai nesiguri, niște amenințări cu moartea. Așa s-a revenit, credeau Inglehart & Norris, la “barbarele” valori de supraviețuire de care Occidentul postmaterialist și obsedat de altruism părea că scăpase. Într-o atmosferă toxică de suspiciune și resentiment generalizat, americanii nu puteau decât să-și dorească să fie salvați, fie chiar și de cineva ca Trump. Integral: https://www.contributors.ro
Horoscopul mașinilor. Ce marcă ți se potrivește în funcție de zodie Berbec. Zodia încăpățânaților e deosebit de atrasă de mașinile care se strică des, precum Alfa Romeo sau Citroen. Deși toți le spun insistent ”schimb-o, bă!”, berbecii insistă că ”e bună, mă” și o repară aproape zilnic; Taur. Taurii, hedoniștii omnipotenți ai universului, vor o mașină extrem de puternică, cu motor mare pe benzină, cutie automată, că nu sunt ei slugi să schimbe viteze, scaune încălzite pentru trupul lor delicat și obișnuit cu puful. Nimic ostentativ, ei preferă mărci discrete dar fiabile, precum Honda; Gemeni. Nativii acestei zodii își cumpără greu mașină, oscilând la nesfârșit între Mini și BMW Seria 1, luându-și în final un Sandero, pentru că imaginația lor e cea mai proastă din zodiac; Rac. Mereu în stil retro, racii pot fi văzuți conducând Dacii 1300, sau Moskwich, sau chiar și câte o Volgă neagră, băgând în sperieți vecinii trecuți de 70 de ani; Leu. Dăcât BMW. Fecioară. Zodie de oameni fini și înțelepți, cei din fecioară își cumpără mașini chibzuite, dar elegante, precum Suzuki și stau cu capul pe geam să se uite dacă nu le-o zgârie cineva;…. Scorpion. Psihopații horoscopului au motocicletă, dar mai merg și cu ATV-ul; Săgetător. Zodie profund masculină, care nu suportă compromisul, săgetătorii își cumpără Tesla și regretă; Capricorn. Nativii acestei zodii au două mașini. O Toyota hibrid pentru mers la birou și o dubiță cu care cară glet, parchet, faianță și scule, pentru infinitele lor amenajări pe acasă; Vărsător. Vărsătorii nici măcar nu sunt siguri dacă au mașină și mai trec din când în când să vadă dacă le-a ridicat-o cineva. Au primit-o cadou de ziua lor, dar au dus-o de câteva ori la amanet, să aibă bani de ciuperci și iarbă. Integral: https://www.timesnewroman.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul ]
“De ce nu apar locuri disponibile pentru doza a treia a vaccinului anti COVID. Condiția pe care trebuie să o îndepliniți
….Reprezentanții platformei naționale de programare pentru vaccinare au explicat pentru Ziare.com că acest lucru se întâmplă când nu au trecut șase luni de la rapel, aceasta fiind una dintre condițiile necesare. În momentul în care intervalul va trece, în sistem vor apărea locurile disponibile, cu posibilitate de programare.
Cele două condiții pentru a primi doza 3 Să aveți schema completă de vaccinare făcută.
Să fi trecut 180 de zile (6 luni) de la rapel.
În cazul persoanelor vaccinate cu Johnson&Johnson nu este încă necesară a treia doză deoarece administrarea acestui ser a început mai târziu în România, în 4 mai. Mai mult, persoanele vaccinate cu AstraZeneca vor primi a treia doză, dar folosind serul Pfizer sau Moderna….”
https://ziare.com/social/doza-3-vaccin/zero-locuri-doza-trei-de-ce-1703452
Buna ziua
Nu știu cine sunt ” experții” dar vaccinul J&J e monodoza. 😀
De aici și pina la a treia doza de J&J , e cale lunga
😀😀😀😀😀😀😀😀😀
Buna ziua
Programarea pentru doza 3:
Aseară spre ora 22 un vecin m a rugat sa l programez pentru doza 3(îl programase și pentru primele )
Programare fără probleme pentru ora 08.00 in dimineața asta la un centru din apropiere….acum o ora m a sunat sa mi spună ca s a vaccinat,și ca nu prea era lume la centrul de vaccinare
problema “groasa” e in calitatea angajaților la stat;de câteva zile diverși cunoscuți care ma știu ca susținător al USR îmi scot ochii cu ce dezastru a provocat USR : ca sunt încrezuți,nepricepuți ,imaturi ca nu inteleg politica,ca nu știu sa dialogheze…..,
poate ca multe sunt adevărate dar esența nu o vede sau nu vrea sau vadă nimeni…sa încerc sa explic,așa cum ma pricep: ești numit sef(ministru,secretar de stat) intr o instituție …sa zicem ca ai o viziune și vrei sa schimbi…cu cine?cu rudele sau amantele numite și devenite “funcționari publici” și INTANGIBILI….cum procedezi?eu unul n am idee….ma poate lumina cineva?
Am continuat munca de a incerca sa inteleg sursa economica a “patimilor noastre si a patimilor lor”. Cam asa arata concluzia mea. Taxăm capitalul, adică cei bogați, foarte puțin, și avem taxe foarte mari pe muncă, ceea ce polarizează societatea, subțiază pătura de mijloc și accentuează extremele. Comparativ cu țările din Uniunea Europeană, România are cele mai mici taxe pe dividende, profituri, terenuri sau clădiri, dar înregistrează taxe foarte ridicate pe muncă.Aproape la fel de mari ca in Suedia care este lider la taxe in Europa. Aceasta relitate cuplata cu evaziunea TVA, evaziunea fiscala si lipsa de transparenta economica creaza o capacitate de furt din banul public extrem de avantajoasa. Din pacate doar pentru cei 10-20% care sunt infipti relational cu politicul si care-i sponsorizeaza. Nicio sansa la o tara prospera cu o clasa de mjloc in crestere. De asta se si grabesc acum sa dea ultimele tunuri pentru ca Europa le-a cerut digitalizare si asta inseamna ca si un procuror corupt sau slab nu poate sa-si expuna pielea la infinit.
Si aici eterna saracie si fraiereala din cauza ca baietii destepti nu se mai satura de afaceri. Vom avea AUR la 20%. pana nu apare Closca si Crisan nu se linistesc. https://www.g4media.ro/sondaj-inscop-votul-politic-inainte-de-caderea-guvernului-citu-psd-a-ajuns-la-35-pnl-la-219-usr-a-cazut-la-98-aur-urca-la-171-si-isi-dubleaza-scorul-electoral.html
Foarte bine. Desi poate suna paradoxal, USR trebuie sa bage neintarziat mesajul “ aur + pesede = aceleasi gunoaie” si sa si vada de treaba, oricare ar fi asta, colaborand deocamdata doar cu penelistii 40 dau cati vor fi ei din grupul lui Shica. Parerea mea.
Nu sunt membru de partid dar aveti perfecta dreptate. Asa ar trebui sa faca. Sper sa existe vreun destept e acolo care mai citeste si presa de nisa din cand in cand.
Nici eu nu sunt membru al vreunui partid 🙂
buna ziua, postare noua!
https://politeia.org.ro/editoriale/pompierul-lenes-si-piromanul-tupeist/67761/