Buna dimineata intr-o zi de marti, 5 octombrie! Cerul va fi variabil spre mai mult senin, dar cu înnorări temporare în Dobrogea și în zonele de deal şi de munte din Oltenia şi Muntenia unde izolat vor fi posibile ploi slabe. Vântul va prezenta intensificări în sudul Banatului și în zona Carpaților Meridionali, cu viteze mai mari spre seară și noaptea, când la rafală se vor depăși 70…80 km/h, iar local şi temporar şi în celelalte zone. Temperaturile maxime se vor încadra între 15 și 25 de grade, cu cele mai ridicate valori în Banat și Crișana, iar cele minime vor fi cuprinse între 1 și 13 grade, mai scăzute în depresiunile Carpaților Orientali, spre -3 grade. În București, temperatura maximă va fi de 19…20 de grade, iar minima de 5…7 grade.
Opinie Dragoş Damian, Terapia Cluj: Unde sunt oamenii de afaceri, Coaliţiile, Asociaţiile, Camerele de Comerţ, influencerii de business ai Guvernului? De ani de zile toţi ştiu că sistemul public spitalicesc este ruinat de suprapolitizare, dar se uită în altă parte, nu trag nici un semnal de alarmă şi continuă să se servească din resursele spitalelor publice ca din bufet suedez Opinia de mai jos, # Si eu sunt sistemul sanitar, am scris-o dupa tragedia de la Piatra Neamt; puneti “Constanta” in loc de “Piatra Neamt” si o puteti citi asa, ramane actuala. Nu am deloc o problema cu managementul sistemului, acolo atat se poate cand esti numit politic. Am insa o mare problema cu toate asociatiile oamenilor de afaceri care dau sfaturi economice Guvernului dar nu fac nici un efort sa traga un semnal de alarma si sa sugereze masuri profunde de reorganizare pentru remedierea problemelor din sistemul sanitar:- Ministru al sanatatii, seful uneia dintre marile retele private de sanatate, care stie sa conduca structuri spitalicesti;- Management privat in spitale, oameni de afaceri presedinti sau macar membri ai consiliilor de conducere ale spitalelor;- Scoaterea spitalelor de sub administratia locala, principala “sursa” de politizare si furt. Desi o buna parte din cei 60 de miliarde de lei din sanatate merg catre spitale si multe alte miliarde s-au dus catre ele cu ocazia pandemiei, ai senzatia ca structura spitaliceasca este lasata dinadins sa crape. Probabil ca asta este si obiectivul oamenilor de afaceri, lasa sistemul sa se duca de rapa ca sa puna mana pe si mai multi bani, noul bonus fiind miliardele pentru sanatate din PNRR. “Ca oameni de afaceri, ne mintim cu totii daca credem ca lucrurile vor merge mai bine. Ne anesteziem daca vom crede ca plata contributiei la sanatate este dovada ca suntem cetateni sau companii responsabile. Credem ca dupa cate o tragedie, daca ne mobilizam sa strangem bani sa ajutam, putem dormi linistiti. Privim in complicitate cum se scurg banii dintr-un sistem care demult nu mai vindeca. Si da, fiecare spaga data pentru un serviciu prestat catre un spital, fiecare contract castigat folosing conexiuni politice si fiecare scutire de la plata contributiei de sanatate reprezinta cate o caramida in plus la politizarea sistemului se sanatate”….. Ceea ce s-a intamplat la Piatra Neamt, chiar daca probabil a pornit de la o defectiune banala, este rezultatul anilor de politizare ai sistemului spitalicesc, care au generat nepasare, indolenta, incompetenta. Dar mai ales, furt fara limite si fara rusine. Cand ai 40, poate chiar 50 de miliarde pe mana si nu dai socoteala nimanui – nici un audit substantial, nicodata, la CNAS – esti in scenariul ideal. Se construiesc sectii noi in spitale sau se fac reparatii de zeci de milioane dupa care se asteapta luni de zile pentru a se obtine autorizatii care nu sunt date din cauza dramoletelor politice. Se fura la licitatii, continua sa se cumpere inutil medicamente scumpe si sa se faca licitatii exact inainte sa apara medicamentul ieftin….. Se cumpara aparatura medicala scumpa, cu dedicatie, prin furnizori de partid, care apoi sta in cutii, nedesfacuta, pentru ca nu exista personal pentru instalare, daramite deservire. Se fura in IT: se cumpara platforme si aplicatii care nu permit interconectarea spitalelor intr-o retea nationala spre a avea o imagine asupra pacientilor, consumurilor, costurilor – in fond, lipsa se informatie este camuflajul ideal pentru a se fura. Unicul instrument de control, cardul de sanatate, a fost redus la tacere, trecut in offline. Sunt contractate servicii de gen paza, catering, curatenie, pe criteriul “colegului de partid”, sunt numiti manageri de orice nivel strict pe criterii politice. Directorii de spitale, sefii de sectii, profesorii universitari, toti sunt afiliati politic si devin mici zei care iau decizii ce tin doar de directiile politice care li se traseaza si de capatuiala proprie. Sa ai o functie in sistemul spitalicesc este ca si cum l-ai prinde pe Dumnezeu de picior. Nu exista zona a sistemului spitalicesc in care sa nu se fi inventat un sistem de sifonare de bani. Iar pandemia de anul acesta a venit ca o mana cereasca, o sursa neasteptata de furt din masti, dezinfectanti, echipamente, testari, etc. Dupa Piatra Neamt vor fi chemati la televizor si in presa politicieni, fosti si actuali sefi de institutii cu atributii in sistemul sanitar, diversi fosti si actuali directori de spitale sau lideri de opinie medicala, aceeasi care au condus si conduc sistemul de ani de zile. “Specialistii”. Ei vor spune ca ceea ce s-a intamplat este vina “celuilalt”, ca “celalalt” a furat….. Ne anesteziem daca vom crede ca plata contributiei la sanatate este dovada ca suntem cetateni sau companii responsabile. Credem ca dupa cate o tragedie, daca ne mobilizam sa strangem bani sa ajutam, putem dormi linistiti. Privim in complicitate cum se scurg banii dintr-un sistem care demult nu mai vindeca. Si da, fiecare spaga data pentru un serviciu prestat catre un spital, fiecare contract castigat folosing conexiuni politice si fiecare scutire de la plata contributiei de sanatate, reprezinta cate o caramida in plus la politizarea sistemului se sanatate. Integral:https://www.zf.ro
Şirul celor 14 incendii din spitale în doar un an ridică problema iresponsabilităţii conducerii României Un nou incendiu la Spitalul de Boli Infecţioase Constanţa în secţia de ATI a spitalului aduce în discuţie lispsa de acţiune a autorităţilor, de la cele locale, până la preşedintele Klaus Iohannis, care şi-a asumat măsuri concrete după tragedia de la Piatra Neamţ, dar care însă nu au mai apărut. Klaus Iohannis, preşedintele României, şi-a asumat la cel mai înalt nivel problema instalaţiilor de gaze şi a reţelelor de electricitate din spitale – principala sursă de la care iau foc secţiile. Având în vedere presiunea constantă, fără precedent, asupra secţiilor de anestezie şi terapie intensivă (ATI), în contextul COVID-19, spitalele nu s-au pregătit pentru valul mare de pacienţi. În plus, în secţiile de ATI sunt materiale uşor inflamabile, pornind chiar de la oxigenul folosit pentru pacienţi să poată respira. Mai mult, saloanele de ATI au fost mărite, la solicitarea autorităţilor de la centru – mai întâi Iohannis, în urmă cu un an, acum Florin Cîţu, premierul României. Sub umbra lui „vom face” Pentru a răspunde presiunii COVID-19 pe secţiile de ATI şi pentru că se apropiau alegerile parlamentare în decembrie, în 27 octombrie, preşedintele Klaus Iohannis a intervenit direct pentru a vorbi despre paturile ATI şi a făcut o şedinţă specială în acest scop la Cotroceni cu experţi în domeniu şi directori de spitale. „Planul strategic pentru următoarea perioadă prevede etape clare de imple-mentare şi urmăreşte deschiderea unor noi capacităţi de terapie intensivă distribuite la nivel naţional. Şi aici vom avea, în şapte spitale, o extensie a capacităţii de terapie intensivă şi pot să vă spun că în următoarele maximum zece zile vom avea, suplimentar faţă de ce există acum, 123 de paturi de terapie intensivă“, spunea Iohannis la 27 octombrie. Două săptămâni mai târziu, în spitalul judeţean Piatra Neamţ izbucnea un incendiu în secţia ATI. Ce a făcut Iohannis? O întâlnire cu specialiştii. Întâlnire fără rezultate…. „Trebuie să găsim soluţii urgente pentru rezolvarea acestor probleme, care au fost neglijate ani la rând”, spunea preşedintele Iohannis la 17 noiembrie 2021, la doar câteva zile după incendiul de la Piatra Neamţ. Preşedintele a convocat o zi mai târziu o întâlnire cu experţii în domeniu pe tema echipamentelor din spitale. Soluţiile însă nu numai că nu au fost publicate niciodată, dar nici nu au fost implementate. Tragedie la indigo După incendiul de la Piatra-Neamţ, Ministerul Sănătăţii a dispus controale în secţiile de ATI ale mai multor spitale, care au scos la iveală lipsuri majore, care pun în pericol siguranţa actului medical, a pacienţilor şi a medicilor. Astfel, au fost raportate aproape 2.000 de probleme doar în domeniul apărării împotriva incendiilor, de la funcţionarea fără autorizaţie de securitate la incendiu, lipsa asigurării condiţiilor pentru a limita răspândirea focului şi a fumului în interiorul construcţiilor, la faptul că nu există instalaţii de detecţie a incendiilor. Iohannis caută vinovaţii, deşi s-a implicat direct ….O nouă tragedie, acelaşi preşedinte fără soluţii Integral: https://www.zf.ro
O altă față a dezastrelor din spitale: avem mult prea puțini medici la mia de locuitori. Harta la zi a suferinței României După ce 7 oameni au murit arși în secția ATI a Spitalului de Infecțioase din Constanța, doi cercetători de la Universitatea București publică în Libertatea date la care lucrau de multă vreme și care descriu o dimensiune gravă a lipsurilor….. . O țară de „orașe” fără dotări sanitare Legea nr. 100 din 19 aprilie 2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a IV-a – Reţeaua de localităţi conține câteva chestiuni esențiale. Printre altele, se specifică faptul că “guvernul sprijină declararea de oraşe noi, preponderent în zonele lipsite de oraşe pe o rază de 25-30 km” prin unificarea unor comune cu posibilități de dezvoltare. La fel, tot guvernul “poate acorda sprijin pentru declararea de municipii noi, prin unificarea unui oraş cu una sau mai multe comune din imediata vecinătate”. Bun, dar aceste orașe și municipii trebuie să îndeplinsească mai multe condiții minimale. Spre exemplu, populaţia ocupată în activităţi neagricole (% din totalul populaţiei ocupate) trebuie să fie de 85% în municipii și 75% în orașe. …. O problemă importantă din acest document citat se referă la numărul de medici la mia de locuitori din aceste localități, respectiv 2,3 la 1.000 de locuitori pentru municipii și 1,8 pentru orașe – vezi captura de mai jos (punctul 7). …. În 2007: 2 din 3 orașe și aproape 1 din 2 municipii, sub numărul de medici În anul 2007, din cele 216 orașe 148 – 68,5% (mai mult de două treimi) aveau mai puțin de 1,8 medici la mia de locuitori – Tabelul 1. La municipii situația a fost una mai bună – 57 din 103 municipii (adică 55,3%) aveau peste norma stipulată în lege, adică mai mult de 2,3 medici la 1.000 de locuitori. ….. În 2019: 1 din 2 orașe au rămas sub norma de medici În 2019 situația este un pic mai bună, dar în continuare, mult prea multe orașe – 126 (58,3% din numărul total de orașe) și municipii – 21 (20,4%) au mai puțini medici la mia de locuitori decât legea stipulează (vezi Tabelul 2). În categoria municipiilor cu puțini medici sunt și trei reședințe de județ, Brăila, Călărași și Vaslui – vezi Harta 2. …. Ce se întâmplă? De la Traian Băsescu încoace mulți s-au îmbătat cu apă rece și au crezut că dacă medicilor nu le convine în țară, pot să plece unde vor vedea cu ochii, asta nu-i o dramă, așa s-a exprimat (chiar) fostul președinte. Medicii români nu au stat pe gânduri și au plecat cu miile, cu zecile de mii. De fapt, problema este una cât se poate de simplă. Uniunea Europeană a rămas extrem de inegală din punct de vedere economic, datele economice de la Eurostat o arată clar. S-au accentuat decalajele și inegalitățile. Un reper în domeniu este articolul “Trade Openness and Spatial Inequality in Emerging Countries” din (jurnalul) Spatial Economic Analysis [autori Roberto Ezcurra și Andrés Rodríguez-Pose]. Este lesne de înțeles care va fi direcția dominantă a fluxului migratoriu. În continuare va exista acest exod al forței de muncă, deopotrivă a celei de la bază, dar și migrația creierelor (brain drain – human capital flight. Este o tragedie pentru țările cu economii firave precum țara noatră că le pleacă elitele. Medicii fac și ei parte din acest tablou general. Fără o strategie bine gândită, nimic nu se va întâmpla. Iluzia sistemului medical privat care salvează ineficiența spitalelor publice este o furtună într-un pahar cu apă. Să nu ne îmbătăm cu apă rece. ….. Medicii de la oraș deservesc și nevoile pacienților de la sate Oamenii de la sate, în condițiile deșerturilor medicale din spațiile rurale – fără dispensare, unități sanitare etc., și asta o spun documentele europene, nu vreun banal politician autohton, se duc să se trateze tot la spitalele și medicii din orașe. Deci cifrele rezumate în tabelele și hărțile de mai sus trebuie privite cu și mai mare rezervă. În fapt, stăm mult mai prost decât o arată datele. Pentru că spitalul de Infecțioase din Constanța, ca să revenim la tragedia cu 7 morți arși la ATI, tratează nu doar bolnavii din oraș sau din județ, ci din toată Dobrogea. …. La vârful clasei politice s-au aglomerat elemente suficient de incapabile în stare să mențină societatea la un nivel minim de plutire. Integral: https://www.libertatea.ro
Peste un sfert dintre români nu erau racordați la sistemul public de alimentare cu apă anul trecut (INS) Populaţia conectată la sistemul public de alimentare cu apă a reprezentat 72,4% din populaţia rezidentă a României în anul 2020, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. În regiunea de Nord-Est, aproape jumătate din populație nu era racordată la o rețea de apă. Anul trecut, populaţia conectată la sistemul public de alimentare cu apă a fost de 13.936.918 persoane, cu 208.774 persoane mai mult decât în anul 2019. Creşterea a fost determinată de racordarea populaţiei la reţelele de alimentare cu apă nou construite. Populaţia neconectată la sistemul public de alimentare cu apă a fost de 5.324.796 persoane în 2020, în scădere faţă de cele 5.642.304 de persoane neconectate în 2019, potrivit datelor INS, scrie Agerpres….. La nivelul regiunilor de dezvoltare, în anul 2020, ponderea cea mai mare a populaţiei conectate la sistemul public de alimentare cu apă din totalul populaţiei rezidente s-a înregistrat în regiunea Bucureşti-Ilfov (87,5%), urmată de regiunea Sud-Est (85,3%). Gradul cel mai redus de racordare s-a înregistrat în regiunea Nord-Est (52,1%), urmată de regiunea Sud-Vest Oltenia (61,1%). ….Către populaţie au fost distribuiţi 600,57 milioane de metri cubi de apă (33,8% din total), 207,88 de milioane de metri cubi (11,7%) au fost distribuiţi industriei şi construcţiilor, iar 92,10 milioane de metri cubi (5,2%) la alţi consumatori. Integral: https://www.digi24.ro
Coșmarul iernii pentru Europa: prețurile combustibililor, gazelor naturale și energiei electrice…. Acum, este vizibil. Prețul plătit pentru creșterea economiei este chiar inflația, adică creșterea prețurilor. Sursele exploziei prețurilor sunt produsele energetice. În ceea ce privește petrolul, lucrurile sunt clare. Prețul țițeiului Brent a ajuns la 80 dolari barilul, cel mai mare nivel din octombrie 2018. Petrolul american WTI a fost cotat la 76 dolari. În ambele cazuri, creșterea este cu 50% de la începutul anului. Creșterea prețului țițeiului este explicată prin revenirea economică, dată de vaccinarea populației și de relaxarea măsurilor de izolare și carantină. De asemenea, creșterea prețului gazului natural i-a făcut pe unii producători de energie electrică să se orienteze către petrol. Creșterea prețului gazului natural are cauze cunoscute: creșterea economică, o creștere a cererii în Asia, rezerve înmagazinate reduse și livrări scăzute din Norvegia și Rusia. Toate produsele energetice sunt legate între ele, țițeiul de gaz, gazul de energia electrică și, totodată, țițeiul de electricitate. Și în orice parte te-ai uita, prețurile cresc. Iar fenomenul este global. De la începutul anului, în Statele Unite ale Americii, prețul gazului s-a dublat, iar în Europa, cele mai afectate țări sunt Marea Britanie, Italia și Spania, care sunt dependente de gaze pentru a produce energia electrică. La nivel european, încep să apară frustrările. De exemplu, Franța, prin vocea ministrului finanțelor și economiei, reclamă faptul că producția de energie electrică se bazează pe surse nucleare, dar prețul crește în funcție de piața europeană. De altfel, Bruno Le Maire, ministrul francez de finanțe, a numit piața europeană ca fiind „învechită” și a anunțat că va deschide o discuție pe această temă cu omologii europeni. Creșterile de prețuri la gaze și energie electrică vor avea efecte asupra companiilor. Pentru unele dintre ele, aceasta va însemna aproape o dublare a facturilor la utilitățile folosite. O parte din costuri vor fi absorbite de companii, dar o altă parte va fi inevitabil transferată către consumatori. Deja unele companii au anunțat o reducere a bugetului de investiții alocat anului 2022. Efectele asupra consumatorilor individuali sunt semnificative. La nivel european, benzina și motorina s-au scumpit cu 15%, față de începutul anului. Iar estimările specialiștilor arată că, în Franța, prețul energiei electrice va urca în continuare cu 10%, până în februarie 2022. În fața acestei situații, statele se mobilizează pentru a atenua efectele creșterii prețurilor. Premierul italian a anunțat un plan de 3 miliarde euro, guvernul spaniol a redus unele taxe și impozite atașate produselor energetice, plătite de companii și de consumatorii individuali. În Marea Britanie, guvernul a anunțat un program dedicat companiilor. În Franța, în luna decembrie, șase milioane de gospodării cu venituri mici vor primi un cec de 100 euro pentru a compensa creșterea facturilor la energie. Iar, în primăvară, guvernul a anunțat că va plăti încă un cec de 150 euro. Tot mai mulți oficiali cer o revizuire a regulilor pieței de la nivel european. De exemplu, în România, Daniel Dăianu spune explicit că Uniunea Europeană are nevoie de o politică a energiei și nu de o piață. Integral: https://www.rfi.ro
Revoltător: România a luat 800 mil. euro de la UE pentru studii de fezabilitate şi nu a construit niciun kilometru nou de cale ferată România a luat 800 milioane euro de la Uniunea Europeană pentru proiectări şi studii de fezabilitate prin programul Connecting Europe Facility (CEF)‚ granturi pentru transport pentru perioada 2014-2020, şi nu a construit niciun kilometru nou de cale ferată. Spre comparaţie, Polonia a accesat 2,7 miliarde euro prin acelaşi program pentru 24 proiecte de cale ferată, dintre care 18 vizează îmbunătăţirea infrastructurii feroviare. România număra anul trecut doar 10.769 km de cale ferată, dintre care doar 4.034 km erau electrificaţi. În ultimii cinci ani, România a numărat cu 1 km de cale ferată mai puţin, astfel că în 2015 existau 10.770 km faţă de 10.769 în 2020, conform datelor Institutului Naţional de Statistică. România bate pasul pe loc când vine vorba de construcţia de noi străzi sau autostrăzi, dar nici nu se preocupă de modernizarea unei căi de transport deja existente care poate fi o alternativă mult mai bună şi mai ecologică faţă de transportul rutier. Integral: https://www.zf.ro
Statul la stat. Comisia Europeană îi acuză pe funcționarii români că au transpus greșit Directiva privind siguranța feroviară În România siguranța feroviară a ajuns o loterie. Trenurile se ciocnesc, sar de pe șine, iau foc, iar pasagerii ajung la destinație chiar și după 24 de ore. În mijlocul acestei realități, mai primim o palmă tocmai de la Bruxelles. Comisia Europeană îi acuză pe funcționarii și politicienii români că au transpus greșit Directiva privind siguranța feroviară. Acum, oficialii europeni cer explicații și ne amenință cu sancțiuni. …. Oficialii europeni au identificat nu mai puțin de 54 de probleme la transpunerea în legislație a Directivei privind siguranța feroviară Siguranța pe calea ferată pare să fi devenit o loterie. În mijlocul acestei realități, Comisia Europeană pune degetul pe rană. Într-un document intern, obținut de Digi24, îi avertizează pe funcționarii și politicienii de la București că au greșit transpunerea Directivei privind siguranța feroviară. Oficialii europeni au identificat nu mai puțin de 54 de probleme. Fiind un document intern, nu au dorit să facă prea multe comentarii.„EU Pilots este un mecanism de dialog informal între Comisie și statul membru în cauză cu privire la aspectele legate de potențialele nerespectări ale legislației UE. Este utilizat înainte de o procedură formală de încălcare a dreptului comunitar. Documentele legate de această procedură nu sunt publice”, se arată într-un răspuns al Comisiei. România este acuzată că a făcut o legislație internă confuză, care lasă loc interpretărilor, folosind cuvinte, definiții și exprimări neconforme cu reglementările europene, dar și că nu a transpus integral anumite prevederi. Cătălin Drulă, fost ministru al Transporturilor: Eu nu pot să spun cu certitudine că nu a fost transpusă, și dacă nu a fost transpusă în întregime cum ar trebui, de ce a fost făcută asta în 2019. Ce pot să vă spun ca zonă generală de la nivelul meu este că eu constat în zona feroviară o anumită rezistență la schimbare, mult mai mare decât în alte domenii. Povestea transpunerii legislației privind siguranța feroviară începe în 2017 când se constituie un grup de lucru format din doi directori din Ministerul Transporturilor și mai mulți șefi din Autoritatea de Siguranță Feroviară. Ar fi trebuit să finalizeze totul până în iunie 2019, dar au depășit termenul stabilit, iar Comisia ne-a amenințat cu demararea procedurii de infrigement. Și, după ce că nu au terminat la timp, funcționarii români au reușit și contraperformanța de a transpune greșit Directiva. Președintele grupului de lucru a fost Ana Maria Dascălu, directorul Direcției Transport Feroviar din cadrul Ministerului Transporturilor….. La sediul Autorității Feroviare Române, care găzduiește și Autoritatea de Siguranță Feroviară, nu e voie să filmezi nici măcar clădirea, de pe trotuar.….Să stăm de vorbă cu directorii din AFER și ASFR care au lucrat la transpunerea Directivei a fost o misiune imposibilă. Toți invocă regulamentul intern al instituției care nu le permite să vorbească cu presa fără aprobarea șefilor. Și, evident, această aprobare nu vine niciodată. Integral: https://www.digi24.ro
S-a umplut paharul, domnu’ Cîțu! Înțeleg greu postura dificilă în care se află un președinte de stat, atunci când, plecat fiind în depărtări, trimite de acolo un mesaj cu constatarea că, acasă la el, statul tocmai a eșuat în misiunea sa fundamentală de a-și proteja cetățenii. Da, etichetarea președintelui este corectă, statul a eșuat, dar asta nu de azi, de ieri. Guvernarea liberală a preluat frâiele unui stat deja eșuat. Cred că insatisfacția prezidențială se referă tocmai la faptul că noua administrație, cea a guvernelor Orban și Cîțu, n-a găsit sau poate nici n-a căutat căile pentru a stopa sau măcar a frâna derapajele statului în ce privește respectiva misiune de protecție a cetățenilor….. Într-adevăr, statul a eșuat în a-și proteja cetățenii, dar nu pe toți. Statul a reușit perfect în a-și proteja propria elită de partid, protipendada clasei aflată la putere, întreaga nomenklatură și cohorta celor privilegiați cu pensii speciale, cu funcții à la longue, cu imunitate parlamentară, pe scurt a celor care nu sunt chiar egali cu toți ceilalți, care sunt egali cu ei. Conform legii, nu-i așa? În protecția acestora, statul n-a eșuat cu nimic, ba chiar a votat în anii trecuți legi capabile să-i protejeze și mai bine. Noua guvernare n–a reușit încă să corecteze nimic din respectivele legi, așa cum se lăuda în campanie. Pur și simplu, s-a mulțumit să confirme un precept clasic, conform căruia este mult mai greu să îndrepți o prostie decât s-o comiți. Altfel spus, un prost a aruncat o piatră în apă, iar douăzeci de deștepți plonjează degeaba și nu pot s-o scoată….. A eșuat strict în zona misiunii de a-și proteja cetățenii Este o zonă de gestionare a vieții interne, de politică guvernamentală, zonă în care rolul președintelui este minimal. Sau, mai corect, era minimalizat până acum aproape doi ani. De atunci, însă, domnul Iohannis și-a preluat rolul său de președinte jucător. În opinia mea, statul n-a eșuat anume după tragedia din spitalul constănțean. În ce privește protecția cetățenilor, statul nostru eșuează sistematic, pas cu pas, de vreo zece ani sau poate mai mult. Iar acum, în loc să corecteze derapajele grave din trecut, le agravează. Mă voi referi, de exemplu, la tristele evenimente din 10 august 2018, când protestatari din toată țara și chiar din diaspora se adunaseră în Piața Victoriei, pentru a lua poziție față de guvernul PSD condus de Viorica Dăncilă. Deși protestatarii au insistat pe caracterul pașnic al acțiunilor, către seară s-au produs violențe, probabil provocate, iar jandarmii au intervenit în forță, acționând brutal prin violență fizică, cu bastoane, gaze lacrimogene și cu tunuri cu apă….. Ce s-a întâmplat cu cei care au organizat și condus represaliile de atunci? Aproape nimic. Au fost sancționați câțiva „acari Păun”, iar dosarul principalilor răspunzători se plimbă de la Ana la Caiafa, prin instanțe. Opinia publică apreciază cazul ca fiind un eșec major al Justiției din România, lângă cel al Revoluției și cel al Mineriadei – adevărate simboluri al eșecului în justiție. Dar mult-mediatizatele cazuri de la Caracal? Nici astăzi nu știm dacă este vorba de două cazuri izolate sau dacă ele nu sunt decât vârful unui uriaș iceberg, din rețeaua internațională de proxenetism, cu tentacule în România. Nu-i așa că bâjbâiala autorităților în cazuri notorii produce neliniște în societate, cetăţenii simținu-se neprotejați, deși au plătit taxe și impozite anume pentru ca statul să-i protejeze de rele. Problema însă nu se limitează la aria strictă a Justiției. Ea se extinde departe în mediul social și la o muțime importantă de cetățeni insuficient protejați de stat, situați în zone uitate de autorități, loviți de sărăcie, de analfabetism, de abandonul școlar. În acest mediu și-au găsit, și își mai găsesc încă, agenții proxenetismului internațional victimele debusolate, sărace și aflate sub protecția nimănui. România este în vârful topului european în ce privește materialul uman livrat pentru industria prostituției. …. Poate va spune cineva că prioritățile sunt multe și nu poate guvernarea să le acopere pe toate simultan. Nu numai poate, dar îi mai rămâne și timp disponibil. Altfel nu s-ar fi repezit Florin Cîțu cu atâta pasiune într-o campanie electorală îndreptată numai în propriul său interes. Altfel nu și-ar fi permis aroganța și afrontul demonstrat față de români, cei care sunt insuficient protejați de stat. Oare cum de și-a permis? Este dânsul acel Superman, dotat cu înțelepciunea, talentul și autoritatea care l-ar putea face inexpugnabil în fața întregii societăți? Este dânsul acea personalitate a cărui trecut glorios și meritoriu o impune făra drept de apel? Iar, dacă nu este, atunci pe ce a contat? Mi-e teamă că a contat numai și numai pe protecția președintelui țării, fără să țină seama de faptul că nici aceasta nu este nelimitată, iar momentul când s-a produs tragedia a pus capac la toate, multe, despre care am vorbit de altfel. Interpretez declarația gravă a președintelui cu privire la eșuarea statului ca un fel de mesaj către premier: s-a umplut paharul, domnule Cîțu. Este full. Integral: https://spotmedia.ro
„Clanurile” din universităţile ieşene, de la Toader la Forna. Ce-i normal şi ce-i sfidător În mediul universitar din Iaşi, la începutul anilor 2000, exista o problemă majoră care începuse, parţial, în perioada comunistă, şi a continuat după democratizarea din 1989. Generaţii peste generaţii de profesori, din aceeaşi familie, predau la aceeaşi universitate, la aceeaşi catedră, adesea lăsându-şi moştenire chiar acelaşi birou. „Clanurile universitare”, cum erau numite în presa vremii, nu au fost caracteristice doar Iaşului academic, dar şi-au găsit loc cu predilecţie şi în universităţile din capitala Moldovei. …. Dacă deschizi „catalogul” profesorilor de la orice facultate din Iaşi, ca să nu mai vorbim de universităţi în sine, găseşti exemple, uneori chiar zeci, de profesori cu acelaşi nume de familie. Dacă priveşti în lista profesorilor-seniori, unii care nu mai sunt printre noi, de la aceleaşi facultăţi, sunt cazuri în care poţi trasa un adevărat arbore genealogic în învăţământul superior. „Ziarul de Iaşi” a discutat cu cei implicaţi în sistem şi putem remarca, în momentul de faţă, că există mai multe situaţii de perpetuare a familiilor în mediul universitar. Primul caz, şi cel mai benign, este cel al soţilor care s-au întâlnit la locul muncii şi s-au căsătorit ulterior. La unele specializări sunt majoritari, dar de multe ori se regăsesc şi la nivelul unei universităţi – soţul şi soţia predând la facultăţi diferite. Altul este cel al familiilor universitare care au fondat unele domenii de studiu şi de cercetare – în special la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi (UMF). Pioneri în domeniul lor, adesea se vedea ca o „predare a ştafetei” către doctoranzi, dar şi către fii sau fiice, care în multe cazuri au păşit cu succes pe urmele părinţilor până în ziua de astăzi. Al treilea exemplu, şi cel mai nociv, este cel al profesorilor care şi-au adus copiii după ei în universitate, facilitându-le acestora o carieră pe care poate aceştia nu ar fi fost în stare să şi-o creeze singuri într-un mediu concurenţial. Universitarii consultaţi de „Ziarul de Iaşi” spun că cea de-a treia categorie, majoritară în urmă cu 20 ani în multe ipostaze, este cea care s-a mai estompat astăzi, fără a fi eliminată complet din sistem…. Universităţile sunt însă şi case pentru „băiatu’ lui tata” Şi probabil cel mai cunoscut caz din Iaşi acum este cel am fiului rectorului UAIC, prof.dr. Tudorel Toader. Alexandru-Ionuţ Toader este astăzi cadru didactic angajat pe perioadă nedeterminată la Facultatea de Drept a universităţii, după ce a susţinut concursul de angajare pe perioadă determinată, în 2017, evitând prevederile Codului de Etică al universităţii. Acesta preciza că rudele de până la gradul al III-lea ale celor din conducerea universităţii nu pot fi angajate pe posturi didactice sau administrative. Cum rectorul Toader era suspendat, fiul său a putut concura legal la concurs, având diplomă de doctor în Drept, singura cerinţă majoră pentru a se putea înscrie la concurs. Acolo a obţinut 8,60 la proba scrisă, 9,40 la proba practică şi 9,60 la dosarul de concurs, fiind admis cu 9,24, fiind singurul candidat înscris pentru singurul post de asistent pe perioadă determinată la Facultatea de Drept…..Nici doi ani mai târziu, fiul lui Tudorel Toader a fost unul dintre cei 20 de beneficiari din toată ţara ai ordonanţei 9/2018, care modifica legea educaţiei din mai multe puncte de vedere, dar cel mai important: transforma contractele de muncă pe perioadă determinată dintre o universitate şi un asistent universitar, încheiate în urma unui concurs, în contracte pe perioadă nedeterminate „conferind calitatea de titular”….. Se pregăteşte o nouă „dinastie” la UMF…. Chiar dacă exemplele sunt greu de găsit, ele mai există: ambii copii ai Norinei Forna, decan al Facultăţii de Medicină Dentară în mai multe rânduri, par a se îndrepta spre catedră. Fiica acesteia, Doriana Agop Forna, este şef de lucrări la Facultatea de Medicină Dentară, în timp ce băiatul ei, Norin Forna, a terminat Facultatea de Medicină în 2017, iar acum este doctorand la traumatologie (ar fi putut să îşi susţină anul acesta teza de doctorat, dar nu am găsit o informaţie care să confirme că ar fi făcut asta). Cum însă are cursurile psihopedagogice făcute, în perioada 2017-2018, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, odată cu finalizarea doctoratului acesta îndeplineşte condiţiile pentru a se înscrie la un post de predare la UMF Iaşi….. Fiica rectorului a devenit, din conferenţiar, profesor în timp ce era plecată în Anglia Un astfel de caz a fost prezentat deja pe larg de către „Ziarul de Iaşi” în 2016. Catrinel-Raluca Handley-Giurma, fiica profesorului Ion Giurma, rector pentru două mandate al Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iaşi (TUIASI), a fost plecată timp de un deceniu din Iaşi, în Marea Britanie. Cât a fost plecată, tatăl ei aproba anual prelungirea postului pe care era încadrată la Facultatea de Hidrotehnică, unde preda şi el. Până a plecat din ţară a avut o carieră fulminantă: în anul 1999 era asistent universitar, iar în 2005 conferenţiar. Zece din cele 13 lucrări ştiinţifice care figurau în 2016 în bazele de date internaţionale (ISI) sunt realizate împreună cu tatăl ei. Mai mult, fără a fi la Iaşi timp de zece ani, ea a promovat pe post de profesor, îndeplinind perfect toate criteriile, având în tot acest răstimp un birou cu numele ei, încuiat, neutilizat, la sediul facultăţii. Până să aibă o înclinare spre Hidrotehnică care să o atragă la predare în universitate, fiica rectorului Giurma era absolventă a Facultăţii de Informatică de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, făcând doar un master în Hidrotehnică, în străinătate, în aceeaşi perioadă în care era deja preparator la universitate. Integral: https://www.ziaruldeiasi.ro
Tot românul s-a născut șef. Și, după ce a devenit „boss”, a devenit alt român. O explicație antropologică În urmă cu ceva ani m-am uitat pe un sondaj național în care unul din 47 de români își manifesta dorința s-ajungă șef. Ba chiar am avut un prieten din Hârșova, căruia maică-sa i-a trasat ca obiectiv: “Mamă, tu când te duci la oraș, să fii șef!” Eu cred că lucrurile stau mai grav. A fi șef în această țară este cea mai des întâlnită aspirație: unul din trei ciobani vrea s-ajungă șef omorându-l sau carotându-l pe cel cu oi mai multe și mai cornute. De aceea se spune la noi: “pune trei români la aceeași masă și nu se vor înțelege cine-i șeful”. Și-apoi urmează măcelul. Care se vede cu ochiul liber în orice intreprindere sau în orice spital sau în orice partid politic. Și-atunci tot mă gândesc de ce vrea românul s-ajungă șef și nu doctor, inginer sau poet – cea de-a doua vocație a destinului său de fost cioban, căzută azi intr-o desuetudine ridicolă, nimeni nu trăiește azi din poezie în Ro, cu excepția lui Cărtărescu, care scrie proză poetică. De unde apetența asta vocațională pentru șefie?!?! Comunismul ne-a învățat că oricine poate ajunge șef, indiferent de studii, extracție socială sau studii. Și cum comunismul a adus la suprafață, vorba bunicului meu, „tot gunoiul de pe marginea șanțului” (modelul Elenei Ceaușescu, cea mai mare impostoare științifică din istoria dictaturilor secolului XX), românul a început să creadă că, după comunism, de data asta, în capitalism, „totul este posibil” cu mintea de oportuniști ai fostului regim. ….. După șefie, puțin despre hoție Așadar, furatul este o altă vocație a noastră asociată cu nevoia de a fi șef și a face ce ce vrea mușchiul lui, inventând cu fiecare amprentă personală, un nou mod de a conduce împotriva celorlalți. Aproape toată clasa politică o demonstrează cu vârf și îndesat. Furatul de posturi, doctorate, terenuri, furculițe, halate de baie sau mâncare din frigider a devenit azi, la 31 de ani de la căderea comunismului, un sport național. Nu există DNA pentru a anihila o cultură de tip PCR – pile, relații, cunoștințe. 1. Eu cred că Românul devine șef pentru că nu are altă șansă de a fi respectat. Și pentru că șefii cei mai celebri și și cei mai idioți ai românilor au avut de toate, inclusiv veceuri de aur. Motivul cel mai puternic al celei mai intelectuale diaspore din lume, cea românească, este lipsa autohtonă de respect și de meritocrație. Cultura șefului la români este o cultură cu o consecință centrifugă. Angajații trebuie să-l pupe în “coeur” și să-l scămuiască pentru „good will”. Dacă mai iese și un sex cu șefu’ care te hărțuiește, atunci șeful este mai șef decât toți oamenii care sunt șefi. 2. Șeful la români este cel mai puțin empatic și cel mai disprețuitor post pentru conaționalii săi. În primul rând este “NU-ist” prin vocație. Interacționismul este cea mai comună și practicată cultura de organizație in Ro. A spune “Nu” este specific unui șef, este statementul oricărui șef din Ro. Ești „prost de slab” dacă nu ești rău de șef la români. Orice ghișeu din administrația românească are un șef atotputernic. La ultimul ghișeu la care am deschis ușa, cel de la un spital de stat, a ieșit o “șefă” care m-a certat spunându-mi că Nu aveam voie să deschid ușa la ghiseu fără acordul ei de șefă de fereastră de ghișeu …. 3. Șeful este șef și când omoară oameni. Pe Ceaușescu, un criminal în masă, încă îl mai admiră peste 50 % dintre cei peste 55-60 de ani. Un exemplu nu-mi iese din minte: decizia medicală a premierului Cîțu și a președintelui Iohannis de a nu trata cu prioritate zero categoriile de risc bătrâni și comorbizii, doar că venea de la un ministru USR PLUS, ci șefii de clinici, militarii, securiștii și administrativii. Decizia a omorât, în cel mai cinic și fanariot fel, oameni. Așa cum orgoliul unui șef de clinică își omoară prietenii pe care-i operează pentru că uită să le spună de nosocomialele din pereți. Sau șefii români de corporații străine, care, pentru un bonus financiar, sunt în stare să-și pună conaționalii la multe ore peste program, aducându-i pe mulți într-o stare de epuizare morbidă. 4. Șeful fură mai ușor și mai mult. Șefii care nu vor să fure sunt „niște proști” și sunt îndepărtați și înlocuiți rapid cu o prostocrație care vrea să dea un tun pe postul ocupat. De aceea avem cei mai puțini oameni competenți în scaune de lideri ai organizațiilor de stat 5. Șeful iți dă liber. Șeful îți dă concediu. Șeful e bine dispus sau nu. Nu există drepturi. Nu există sindicat. Integral: https://b365.ro
Azi se dă Premiul Nobel pentru Medicină. 3 milioane de români sunt pe listă! Milioane de români stau cu sufletul la gură și speră ca numele lor să fie rostit de cei care anunță azi câștigătorul premiului Nobel pentru Medicină. În ultimul an s-au pronunțat pe teme medicale aproximativ 12 milioane de români, dar doar trei milioane dintre ei consideră că au și șanse să primească Nobelul. Cap de listă printre cei care se consideră favoriți sunt Olivia Steer, Diana Șoșoacă și Dana Budeanu…..„Expertiza mea medicală i-a convins pe români să aleagă corect: nevaccinarea. Pentru asta cred că merit premiul Nobel“, crede Olivia Steer. Diana Șoșoacă spune însă că ea merită mai mult Nobelul pentru Medicină, că are mai mulți urmăritori pe Facebook decât Olivia, în timp ce Dana Budeanu le consideră amețite pe cele două și spune că decidenții de la premiile Nobel sunt fătălăi dacă nu-i dau ei premiul pentru Medicină. Integral: https://www.timesnewroman.ro
Like this:
Like Loading...
]
Buna ziua.
Titlul: Bingo!
De aici pleaca totul:
„Directorii de spitale, sefii de sectii, profesorii universitari, toti sunt afiliati politic si devin mici zei care iau decizii ce tin doar de directiile politice care li se traseaza si de capatuiala proprie. Sa ai o functie in sistemul spitalicesc este ca si cum l-ai prinde pe Dumnezeu de picior.”
Raed Arafat: România suspendă toate intervențiile chirurgicale, precum și internările care nu reprezintă urgențe
https://www.g4media.ro/raed-arafat-romania-suspenda-toate-interventiile-chirurgicale.html
“Caracal” asta zici ca-i strecurat printre prostalaii locali de popoarele migratoare ca sa subtieze specia pe-aici, ca sa aibe aia unde sa se aseze ca culegatori-vanatori…
Intre timp plavanul mafioso si-a pus spielhosen de calatorie si-a taiat-o la UE (nu se poate fara el acolo) lasand pe superman si tara agitata de nevaccinati majoritari in deriva 🙂
By the way, am inteles din surse adanci ca porci criminali ai bor-ului (multi) au strecurat la “ienoriasii” mai temebeli ca vaccinarea “distruge sufletul” si nu vor mai avea astia ce sa inalte la ceruri cand dau coltul… uite, chiar de aia nu vin aia la vaccinare. Pana cand nu vom vedea fustanelele sefi ca se vaccineaza in direct la tv, nu vor veni tembelii ultraortodcsi si prosti la vaccinare.
“România are al treilea cel mai mare deficit de cont curent din Uniunea Europeană în al doilea trimestru din 2021
Ţările membre ale Uniunii Europene cu cel mai mare deficit de cont curent în trimestrul al doilea au fost Franţa (şase miliarde euro), Grecia (4,7 miliarde euro) şi România (4,6 miliarde euro), arată datele Eurostat, citate de Agerpres.
Conform acestor date, în perioada aprilie-iunie 2021, un număr de 14 state membre UE au înregistrat un excedent de cont curent, pe primele locuri fiind Germania (56,7 miliarde euro), Ţările de Jos (23,6 miliarde euro) şi Italia (16,3 miliarde euro), în timp ce restul de 13 state membre, printre care şi România, au înregistrat deficit de cont curent….”
https://www.digi24.ro/stiri/economie/digi-economic/romania-are-al-treilea-cel-mai-mare-deficit-de-cont-curent-din-uniunea-europeana-in-al-doilea-trimestru-din-2021-1689355
“4.000 lei, spor condiții vătămătoare pentru șefa spitalului care a ars la Constanța. Salariu: 17.570
Potrivit documentelor, managerul Spitalului de Boli Infecțioase Constanța, Stela Halichidis, are un salariu de 17.570 de lei. Acesta mai primește suma de 3.939 de lei pentru „condiții periculoase proporțional cu timpul prestat.”
Și directorul finaciar-contabil primește peste 1.300 de lei lunar drept spor și un venit de 7.000 lei. Directorul medical încasează suma de 16.733 de lei și un spor de 1.711 lei…..”
https://newsweek.ro/sanatate/4000-lei-spor-conditii-vatamatoare-pentru-seful-de-spital-unde-au-ars-bolnavi-covid-salariu-17570
Bun exemplu de stimulente perverse, nu doar absurde (un spital de boli infecțioase nu e florărie, are prin definiție condiții periculoase): conducerea și personalul nu au niciun motiv sa diminueze “condițiile periculoase” atât de bine remunerate! 🙁
Buna ziua
Nu mai exista “șefi”….acum se numesc “manageri”….avem facultăți de manageri,tot felul de cursuri de “manager&management”….cărțile de vizita și posturile sunt de “manageri&derivate”….și nu e gluma …am văzut acum câțiva ani o organigrama intr o firma destul de mare cu funcția de “asistent cleaning manager”….tradus in românește era postul femeii de serviciu…
Întrebam tot felul de “manageri” cam care cred sunt calitatile care i îndreptățesc sa fie “manageri”…in afara de a mi etala o diploma nu prea găseau altceva….managerul roman -in mare majoritate-e un vătaf pe mosie…comportamentul asta a infestat pana si filialele companiilor străine din România ….de aici lipsa de productivitate,fluctuația de personal….nimeni nu vorbește dar țara asta nu are “manageri”….nu are lideri…de asta tot apar găunoșii in toate domeniile si falși “lideri”
in final si un exemplu de “manageri “ adevărați :frății Paval,proprietarii Dedeman …oameni care nu pierd timpul pe la teveuri…altul răposatul Dan Petrescu
Buna ziua
Am privit video cu alunecarea de teren pe autostrada in lucru .
https://youtu.be/iHOcpOVP0e0
Nu am habar cum au proiectat traseul dar consolidările obligatorii sunt lipsa.
Nu e suficient sa intri cu buldozerul in deal și să faci strada.
E obligatoriu sa consolidezi TOATE ZONELE CU RISC din vecinătatea autostrăzii.
Drenaj, ancoraje, lucrări de baza in alunecările de teren previzibile .
( de aia se fac inițial foraje geologice )
Sunt ABC meseriei.
E drept că toate astea costa dar eviți din start tragedii GARANTATE viitoare cînd se va circula pe autostrada.
Chestia că toate aceste lucrări obligatorii ( dacă ești serios) se bat cap in cap cu tâmpenia aia de licitație “la prețul cel mai mic”.
Ori e prostie , ori nemernicie.
Eu personal nu știu să existe alta scuza/ alternativa.
Buna ziua, postare noua 🙂
https://politeia.org.ro/editoriale/matematic-putem-fura-impreuna-zise-pnl-catre-psd/67744/
Super Mario….asta nu “ia act cu îngrijorare “
E vorba de Mario Draghi/și asta a lucrat in sistemul bancar in US…e drept ca la Goldman Sachs
Superman al nostru a dat tzepe și nici pe alea n a știut cum
https://m.hotnews.ro/stire/25084504