Revista Presei – 21 iunie. Valul 4 stă la ușă, iar Guvernul asistă impasibil
| 21/06/2021 | Autor Cetatean Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de luni, 21 iunie. În prima parte a zilei va ploua sporadic în est, sud-est şi centru. Mai târziu, se adună norii în Moldova, Dobrogea, Muntenia şi în zonele montane, pe unde vin averse care pot fi torenţiale, descărcări electrice, vijelii şi grindină. Cantităţile de apă vor depăşi izolat 40…50 l/mp, mai ales în zona Carpaţilor Orientali şi Meridionali. Se face cald în toată ţara, iar maximele se vor situa între 22 de grade pe litoral şi 35 de grade în Câmpia de Vest. În Bucureşti, atmosferă va fi schimbătoare, o să plouă din a doua parte a zilei şi se mai pot acumula cantităţi de apă de 10…15 litri pe metru pătrat. Vântul va avea intensificări de scurtă durată pe timpul ploilor, e posibil să cadă grindină şi se încălzeşte uşor.
Cristian Băcanu: Judecătorii au obligația să aplice Dreptul UE, chiar dacă ar fi mai călduț să aplice o decizie a CCR. Judecătorii au obligația să aplice Dreptul UE, chiar dacă riscă să fie cercetați de Inspecția Judiciară, precum judecătorul care a constatat, în mod corect, că SIIJ nu mai există. Și nu e în regulă că Inspecția Judiciară cercetează un magistrat pentru aplicarea unei hotărâri a CJUE în care ea însăși era parte, pentru că asta ”arată ca un act de presiune asupra magistraților”, spune deputatul PNL Cristian Băcanu. În partea a doua a interviului acordat pentru cititorii Spotmedia.ro, avocatul Cristian Băcanu, secretar al Comisiei Juridice din Camera Deputaților și fost secretar de stat în Ministerul Justiției, vorbește despre situația magistratului din Argeș care a „îndrăznit” să interpreteze corect Constituția și legile în vigoare, aplicând decizia CJUE referitoare la Secția Specială de investigare a magistraților, contrar interpretării date ulterior de Curtea Constituțională și care l-a adus în vizorul Inspecției Judiciare. Ce vor face magistrații români de acum înainte, în cazul în care vor avea de ales între a aplica decizia Curții de Justiție a UE și decizia contrară a CCR, ținând cont că art. 148 din Constituție statuează supremația Dreptului UE în fața celui intern? ”În legislația noastră națională încălcarea unei decizii a CCR reprezintă abatere disciplinară, iar încălcarea unei decizii a CJUE nu. Cu alte cuvinte, va fi cumva mai călduț să aplici decizia CCR în defavoarea deciziei CJUE, pentru simplul motiv că te simți acoperit – dar dacă faci asta, aduci prejudicii ordinii juridice naționale și ordinii juridice a Uniunii Europene. (…) Eu cred că 99% dintre judecătorii din România sunt oameni corecți, principiali și care au muncit enorm ca să ajungă acolo unde sunt și tocmai acesta este motivul pentru care vor judeca în mod corect”, spune Cristian Băcanu în partea a doua a interviului pe care ni l-a acordat. Integral pe Spotmedia
Stelian Ion, despre desfiintarea SIIJ: Ar fi trebuit sa fie deja istorie. Au intervenit in coalitie anumite discutii. Ministrul Justitiei, Stelian Ion, a declarat ca desfiintarea Sectiei de Investigare a Infractiunilor din Justitie (SIIJ) este o certitudine si a propus chiar o sesiune extraordinara a Senatului, ca si Camera decizionala a Parlamentului, in care sa se discute acest subiect. Stelian Ion a mentionat ca au fost unele discutii in coalitia de guvernare, discutii care au intarziat luarea unei decizii in privinta SIIJ. “Mi-as fi dorit mult mai mult, spre exemplu, astazi, Sectia de Investigare a Infractiunilor din Justitie ar fi trebuit sa fie deja istorie. De asemenea, legile Justitiei era bine daca ar fi fost in Parlament si deja incepea discutia. Sunt multe capitole care ar fi putut sta mai bine, dar am avut un raport MCV de curand, este o oglinda obiectiva, o oglinda fidela a ceea ce se intampa in Justitie si ne arata ca suntem pe drumul cel bun, ca trebuie sa continuam in directia aceasta, ferm, si fara sa ne abatem de la promisiunile pe care le-am facut la inceput, fara sa ne abatem de la a respecta recomandarile din partea Comisiei Europene, de a respecta avizele Comisiei de la Venetia si asa mai departe”, a declarat Stelian Ion, la Digi24, duminica seara. Stelian Ion a adaugat ca in coalitie se fac unele “ajustari” ale legilor Justitiei. “In prezent, legile Justitiei sunt in etapa finala a elaborarii lor, dupa ce am anuntat in martie ca la minister sunt finalizate, dupa o perioada de sase luni de dezbateri publice, de consultari. Urmeaza aceasta perioada in care, in cadrul unui grup de lucru format in coalitie, se fac ultimele ajustari. Am asteptarea ca in urmatoarea sesiune parlamentara, pentru ca a mai ramas foarte putin din actuala sesiune, sa fie pe masa Parlamentului si sa inceapa dezbaterea. E vorba de trei legi ale justitiei, cele mai importante, care reglementeaza sistemul judiciar”, a explicat Stelian Ion. Integral pe Ziare.com
Trei sferturi dintre români nu s-au vaccinat anti-COVID. Cum vede premierul rezultatele campaniei de vaccinare. Rata de vaccinare cu ambele doze a ajuns în România la 22,27%, mult sub procentul de 70% estimat de specialişti a fi necesar pentru a obţine imunizarea colectivă. Potrivit datelor Comitetului Naţional pentru Coordonarea Activităţilor privind Vaccinarea (CNCAV), până sâmbătă au fost vaccinaţi cu schema completă doar 4.338.583 de români. În ciuda faptului cu România se află pe locul 14 la nivelul Uniunii Europene şi pe locul 28 la nivel global ca rată de acoperire vaccinală, aşa cum arăta săptămâna trecută secretarul de stat al Ministerului Sănătăţii, dr. Andrei Baciu, premierul consideră „un succes” campania de vaccinare. Spre comparaţie, state precum Israel sau Marea Britanie au ajuns la un procent de 63% din populaţie vaccinată cu cel puţin o doză, conform portalului Our World in Data. „Noi la guvern am făcut cam tot ce puteam face, am adus vaccinul. E o campanie pentru viaţă. Tot aud discuţii despre valul 4, nu ar trebui să avem aceste discuţii. Noi avem doze de vaccin pentru toată lumea. Românii pot să se vaccineze oriunde şi oricând ca să nu avem valul 4. Vreau să ne concentrăm pe investiţii, să lăsăm în spate pandemia, să scăpăm de restricţii”, a spus Florin Cîţu. Întrebat cine e vinovat pentru scăderea ratei vaccinării, premierul a răspuns: „De ce să fie cineva vinovat? Dacă nu ar fi de succes, am fi avut încă restricţii, rată foarte mare de infectare, persoane internate la ATI. În oraşe şi municipii, unde e aglomerare mare, rata de vaccinare e peste 50%. Poate că o explicaţie e că avem populaţie rurală 44%. Succesul campaniei se măsoară în ceea ce se întâmplă cu pandemia. România a fost prima ţară care a relaxat condiţiile. Dar mergem şi în partea rurală. Acum, românii trebuie să fie şi responsabili, mai ales când avem vaccin pentru toată lumea”. Integral pe Adevarul
Când Dăncilă e reperul și ceaușismul e modelul. Cei care am prins niște ani de comunism mai ținem minte, probabil, realitatea paralelă de tip “cincinalul în patru ani și jumătate”, menită să mascheze propagandistic viața sumbră spre sinistră din România acelor ani. Propaganda le explica oamenilor care stăteau flămânzi, în frig și întuneric că trăiesc în bunăstare și confort. Faptul că vestigii ale acelei practici au marcat guvernarea Dragnea nu a mirat pe nimeni. Faptul că ele răzbat în guvernarea democratică a acestui an este o prăbușire în timp. Premierul Cîțu anunță pe Facebook, bazându-se pe datele INS, că puterea de cumpărare a românilor a crescut într-un an cu 8,4%. Nu contest calculul statistic cu medii ponderate, însă știm cu toții că dacă un om a mâncat două mere și altul niciunul, statistic amândoi au mâncat câte un măr. Cât de mare este presiunea prețurilor de consum asupra veniturilor a explicat Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR. Dar dincolo de explicațiile științifice, orice om care își face cumpărăturile știe că scumpirile au fost constante și mă refer aici în primul rând la produse de bază. Cât despre creșterile salariale, procentul indicat de INS și premier, 11,6% vine probabil covârșitor din zona bugetară. Să-i spui românului care știe exact cât plătește pe litrul de combustibil, pe roșia din piață, pe kilogramul de carne că puterea lui de cumpărare “a crescut puternic” este o insultă pe care o încasează în plin. Dacă așa ar fi fost, dl Cîțu nici măcar nu era nevoie să o spună, ar fi fost de domeniul evidenței cotidiene. Integral pe Spotmedia
Alina Gorghiu îi răspunde lui Ludovic Orban: “Suflu nou și modern înseamnă să ai curajul de a demisiona când pierzi parlamentarele”. Alina Gorghiu îi răspunde cu un atac lui Ludovic Orban, președintele PNL, care a spus despre Florin Cîțu, contracandidatul său la șefia partidului, că nu poți vorbi de suflu nou cu o echipă în care sunt Alina Gorghiu, Raluca Turcan, Emil Boc sau Gheorghe Flutur. Senatoarea liberală spune că Ludovic Orban trebuia să demisioneze de la șefia PNL când a pierdut alegerile parlamentare. “Răspund la provocarea domnului Orban și încerc să definesc ce înseamnă suflul nou și modern în PNL: Suflu nou și modern înseamnă să ai curajul de a demisiona când pierzi parlamentarele. Suflu nou și modern înseamnă să nu te anunți candidat la președinția pentru 2024, știind că mai sunt multe etape până la desemnarea finală și că un astfel de anunț pripit poate îngropa PNL; Suflu nou și modern ar însemna că nu iei singur decizii de care apoi ajunge să le fie rușine membrilor PNL; Suflu nou și modern nu înseamnă să tranzacționezi soarta unor ministere importante doar pentru a-ți asigura ție șefia Camerei Deputaților; Integral pe Digi24
Relatările presei din timpul gripei spaniole din urmă cu un secol seamănă izbitor cu cele actuale.La apariţia pandemiei de COVID-19, specialiştii vorbeau de faptul că omenirea ar putea trece prin ceea ce a provocat şi gripa spaniolă, în urmă cu un secol. Atunci, aproximativ cinci milioane de oameni din întreaga lume au murit de gripa spaniolă, fiind una dintre pandemiile mortale din istoria umanităţii. Gripa spaniolă a durat din ianuarie 1918 până în decembrie 1920 şi nicio ţară nu a fost ocolită de virus. Atmosfera de atunci în rândul populaţiei era similară celei trăite de omenire în actuala pandemie de coronavirus. Ziarele de atunci relatau despre efectele gripei spaniole, medicii ofereau interviuri în care vorbeau despre molimă, despre cum se manifestă, tratamente şi prevenţie. La fel ca în zilele noastre, şi atunci presa din Timişoara scria de restricţii, despre stările de fapt şi de spirit ale locuitorilor, anunţa decesul unor personalităţi din cauza gripei. Mai mult, existau şi atunci sceptici cu privire la informaţiile vehiculate de oficialităţi şi asupra veridicităţii datelor raportate, ba chiar au fost şi conspiraţionişti. Mărturie stă arhiva de periodice ale Bibliotecii Judeţene “Sorin Titel” din Timişoara. „O să vă miraţi, dar ziarele de atunci scriau tot felul de lucruri despre gripa spaniolă. Cam ce scriu ziarele şi astăzi despe coronavirusul chinezesc. De la cum se tratează boala, până la faptul că se iau măsuri prosteşti şi se urmăreşte, de fapt, îngrădirea libertăţii, nu a epidemiei. Apăreau opinii exprimate de medici la consfătuiri de specialitate, se dezbătea despre ce fel de boală era gripa spanilă, unii spuneau că e circulatorie, că au nu ştiu ce specific. Exista un mister în jurul bolii şi al reacţiei sociale şi antisociale, la starea de criză. Toate-s vechi şi nouă-s toate, să zic aşa. Sub o formă sau alta, teama de moarte, indiferent de epocă, scot la iveală elemente comune”, a spus Tudor Creţu, directorul Bibliotecii Judeţene din Timişoara. Temesvari Hirlap (n. red. – Cotidianul timişorean), cel mai important ziar din Timişoara la acea vreme, care apărea în limba maghiară, a scris mult despre gripa spaniolă. Iată câteva exemple. Integral pe Adevarul
Kovesi n-a primit aprobare să mai angajeze oameni la Parchetul European. „Ce ar trebui să fac cu banii, să cumpăr flori?”. Șefa Parchetului European, Laura Codruţa Kovesi, s-a plâns, într-un interviu acordat revistei Risk & Compliance Journal, că instituția pe care o conduce nu are suficienți oameni și nu a primit aprobare pentru angajarea a încă 50 de anchetatori, informează The Wall Street Journal, citat de Agerpres. Kovesi a explicat că a primit mai mulţi bani pentru bugetul Parchetului European, dar nu și aprobarea de a angaja mai mulţi oameni. „Încă nu avem suficiente resurse. Avem nevoie de mai mult personal, încă cel puţin 50 de persoane aici, în Luxemburg, pentru a putea avea mai mulţi analişti de caz şi investigatori financiari şi pentru a trata toate cazurile pe care le vom primi. Sper că pentru anul viitor vom primi mai multe resurse. Vom lupta pentru asta”, a spus Laura Codruța Kovesi. Ce ar trebui să fac, să cumpăr flori pentru birou? Nu, ar trebui să folosim banii într-un mod înţelept. Ar trebui să folosim banii pentru a angaja mai mulţi oameni, pentru că avem nevoie de mai mulţi oameni. Aşa că acum mă aflu în situaţia (în care cer organului decizional al EPPO) să returnez nişte bani (Comisiei Europene), pentru că… nu avem aprobarea de a angaja mai mulţi oameni. Șefa Parchetului european a mai declarat că a observat că există discrepanţe uriaşe între statele membre UE, unele dintre acestea raportând doar câteva cazuri de fraudă cu fonduri europene, în timp ce altele au investigat „sute” de cazuri. Integral pe Libertatea
Bolojan: Cu 20 de angajaţi facem exact aceleaşi lucruri pe care le făceam cu 80. Economia e de milioane de euro, care merg acum la investiții. Preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Ilie Bolojan, a declarat că sistemul public din România este supraîncărcat cu personal, astfel că pierderile sunt foarte mari. El a dat exemplu instituţia pe care o conduce şi a subliniat că în urma reorganizării s-au economisit 6 milioane de euro în numai un an. ”Boala sistemului public din România este supraîncărcarea cu personal, atât din punct de vedere al numărului de angajaţi, dar şi al salariilor în anumite sectoare unde sunt mult mai mari decât în sectoarele private. Ca atare, pierderile sunt foarte mari şi, practic, ce se întâmplă, gândiţi-vă că într-o comunitate locală, unde toţi banii care se încasează din taxe şi din impozite se duc pe cheltuielile de personal ale unei primării şi poate nici nu le acoperă, înseamnă nu că acea primărie există pentru cetăţeni ca să le ofere servicii, ci că cetăţenii există pentru ca oamenii ăia din primărie să aibă nişte posturi călduţe sau nu”, a declarat Ilie Bolojan, duminică, la Prima TV.Economisirea banilor rezultată din reduceri de personal se poate vedea în investiţii, este de părere Bolojan. ”Asta este o mare problemă şi dacă am putut să realizez în aceşti ani multe proiecte de investiţii este pentru că am avut grijă de banii pe care îi colectam de la contribuabili. Inclusiv prin reducerea cheltuielilor de personal. Integral pe Spotmedia
EXCLUSIV Softurile antiplagiat nu înlocuiesc comisiile de experți în analizarea plagiatelor. Vor fi acceptate sesizări de plagiat și pe teze de doctorat evaluate in integrum – Noile reguli de analizare a plagiatelor. Forul care analizează plagiatele din tezele de doctorat va accepta sesizări de plagiat depuse inclusiv la tezele deja evaluate in integrum, cu condiția ca aceste noi sesizări să aducă probe necunoscute până atunci de CNATDCU. Aceasta este una dintre noile modificări introduse de ministrul Educației în regulile de analizare a plagiatelor, după ce o primă propunere de schimbare a metodologiilor a fost criticată de vicepreședinții CNATDCU și după ce Sorin Cîmpeanu i-a convocat pe academicieni și pe reprezentanții comisiei pentru dialog social la discuții. De acum înainte, analiza de plagiat nu se va mai face fragmentat, în funcție doar de sesizările primite, ci în integralitate. O altă modificare de ultimă oră a metodologiei privind soluționarea sesizărilor de plagiat accentuează faptul că analiza existenței plagiatului se realizează în primul rând de către experții CNATDCU și doar cu ajutorul softurilor antiplagiat. Întărirea rolului comisiei de experți vine după mai multe acuze lansate la adresa ministrului educației, potrivit cărora acesta ar scoate experții din analiza anti-plagiat și ar lăsa verdictul exclusiv în seama softurilor de detectare a similitudinilor. Acuzațiile au fost retrase apoi de vicepreședinții Mircea Dumitru și Marius Andruh, care au precizat că nici în prima variantă a metodologiei modificate „softul nu înlocuia o comisie de experți, era scris clar. Softul este complementar, este un ajutor pentru comisia respectivă. Dar comisia de experți rămâne în continuare” (Marius Andruh pentru Edupedu.ro, 18 iunie 2021, detalii aici). Integral pe G4Media
Va urez o zi buna!
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Dpdv al majoritatii oamenilor, epidemia s-a incheiat. Ideea ca guvernul Catu ar putea sa invinga inertia societatii nu e realista.
Si s-ar putea sa aiba dreptate: 1 milion de oameni a trecut prin covid. Estimez ca inca de 4 ori pe atatia s-au imbolnavit fara sa raporteze (printre astia sunt si eu 🙂 ). 4 milioane s-au vaccinat (printre astia sunt si eu). Ce e mai bine, astia sunt printre cei activi, care se plimba mult, si care ar putea alimenta raspandirea epidemiei in prima etapa. Cineva in varsta care sta izolat nu e in asa mare pericol.
Mac 🙂
Oamenii in varsta nu raspandesc, dar copiii da. Din pacate platforma de vaccinare a fost un esec prin introducerea “esentialilor”, “pauzele” in programare si cand puteai sa intri toate locurile erau ocupate. Au spus ca fac “caravane” de vaccinare in tara…ioc. Acum lumea se gandeste la vacante si a uitat de spitalele patriei, pline de microbi si de maini intinse dupa plicuri. Iar cei bolnavi au programare de-abia prin septembrie/octombrie. Din 28 decembrie am reusit sa ma programez de-abia in aprilie la vaccinare. Altora li s-a luat. 🙁
Se poate si mai rau. In Germania nici pana acum nu se pot vaccina la cerere.
Ei inca se tin de ideea ca mai intai sa vaccinam toti batranii + personalul medical. Pe cand Romania a dat drumul la liber.
“Un nou motiv de ceartă în Coaliție din cauza unei noi instituții care ar urma să se ocupe de investiții de două miliarde de euro
…Agenția Națională pentru Infrastructură în Sănătate ar urma să se ocupe de investiții de două miliarde de euro, fonduri prevăzute în PNRR. Rolul principal ar fi de a elabora proiecte pentru construirea noilor spitale și de a impune criterii de calitate. Agenția va oferi și consultanță consiliilor județene și primăriilor în ceea ce privește rețeaua sanitară.
Ioana Mihăilă, ministrul Sănătății: “Este un proiect care este prevăzut în programul de guvernare, program de guvernare care a fost negociat în Coaliție. Dacă pentru partenerii de Coaliție există întrebări sau dubii legate de obiectivele, modul de funcționare, modul de finanțare al acestei agenții, le răspund cu mare plăcere”.
Surse politice susțin că mai mulți lideri liberali se opun proiectului și ar vrea ca banii să fie gestionați de autoritățile locale. Ministrul Sănătății este contrazis de premier…..Alexandru Rafila, deputat PSD: “Creează o nouă structură birocratică care cheltuiește bani publici. În condițiile în care Ministerul Sănătății are deja 6 secretari de stat, un președinte al unei astfel de agenții care ar avea personalitate juridică și ar fi ordonator de credite înseamnă o nouă funcție de demnitar, înseamnă foarte multe posturi de directori sau de lucrături. Se menționează acolo că o astfel de agenție este o condiționalitate pentru primirea fondurilor din PNRR ceea ce este neadevărat”….”
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/un-nou-motiv-de-cearta-in-coalitie-din-cauza-unei-noi-institutii-care-ar-urma-sa-se-ocupe-de-investitii-de-doua-miliarde-de-euro-1570217
“Sufrageria mă-sii de viaţă!
… Epoca de astăzi este una a plezirismului tîmp. Dispreţul şi batjocura valorilor “culturii mari”, fie ea literară, teatrală, muzicală sau plastică sunt reperele cardinale, atît ale noilor “creatori”, cît şi ale “consumatorilor” pe care îi alimentează gratis cu drogul ieftin al autosuficienţei şi satisfacţiei de gang. Drogurile tari, în schimb, sunt pe bani grei. Pe alea nu le dă nimeni degeaba! Poliţia ştie de ce! Şi ştie şi cum şi cine, dar ce poate fi mai postmodern decît o poliţie discretă care nu vrea să îşi bage nasul unde nu-i fierbe oala, chiar dacă oala e a ei şi fierbe în mijlocul propriei bătături?!! România se scaldă într-o cultură consolidată a gunoaielor. La propriu şi la figurat, pînă peste cap! La propriu, gunoaiele, mai ales ale altora, de mai pe oriunde din lume, au înflorit ca una dintre cele mai prospere afaceri post-decembriste. De la deşeuri cu grad marcat de radioactivitate, la deşeuri medico-sanitare cu risc masiv pentru mediu şi populaţie, pînă la banalele gunoaie menajere, importatorii noştri nu strîmbă din nas la nici o ofertă. Dacă te-ai lua după acte, România ar fi devenit în anii tranziţiei ţara cu cea mai mare capacitate de “reciclare” din sistemul solar. În realitate, “reciclăm” şi noi pe unde putem, adică prin cîmpurile agricole, prin perimetrul periurban, prin cariere şi gropi făcute de mîntuială, prin lacuri şi bălţi, ba chiar şi pe vîrf de munte. Cît despre gunoaiele noastre, adică produse autohton, finalizarea este identică. Gropi de gunoi care nu sunt gropi de gunoi, decît în acte, în rest unde apucă fiecare. Nu… nu… nu, vă rog să nu mă înghiontiţi cu legi, instituţii, gardă de mediu şi alte alea. Recent, chiar pe sticlă, ni s-a arătat cazul tipic al directorului de inspecţie teritorială care, desigur, dintr-o nefericită coincidenţă, era şi proprietarul firmei care făcea importul de gunoi, pe care îl depozita… cum ziceam… pe unde apucă fiecare!!! Nu m-ar mira să aflăm că, după modelul lui Sile, directorul de la Avîntul Mobilei, din cînd în cînd şi directorului de la inspecţia de mediu i se deschide pofta de justiţie şi principialitate şi se amendează singur, cu cîteva sute de lei!!! Gunoiul este nu doar o afacere înfloritoare, a devenit chiar o miză politică. Cine nu crede să facă o plimbare la pas pe străzile frumosului oraş Bucureşti, pentru a admira atît gunoaiele, cît şi şobolanii care le răvăşeşc, rezultat al “abordării ferme şi elitare” a doamnei Clotilde şi, desigur, a partidului care o sprijină politic în lupta cu hienele afacerilor pe bani grei cu gunoaie şi primari.
La figurat, cultura gunoaielor înfloreşte pe meleagurile noastre mioritice la fel de avîntat, ca şi la propriu. Programele de ştiri au ajuns la peste 60% încărcătură gunoi; programele aşa zise de “entertainment” bat bine peste 80% gunoi; există programe dedicate, pe care nu ştiu ce fel de etichetă să pun care nu scad niciodată sub 95% gunoi etc. Discursul politic este de mult îmbibat cu 75% gunoi, comentariile de toate felurile, de la cele din marginea unor activităţi sportive, pînă la cele din lumea politicii sunt fără excepţie saturate de gunoi şi redundanţă.
….La o şcoală de muzică din Marea Britanie, corpul profesoral a luat decizia de a reduce drastic orele de cultură a muzicii clasice europene, ştiţi dumneavoastră vechiturile alea, Bach, Beethoven, Brahms etc. pentru un motiv cît se poate de post-modern: o bună parte dintre studenţi provin din alte culturi decît cele europene şi întîmpină mari dificultăţi în înţelegerea complicatelor constructe muzicale. Atît de mari, încît pot fi catalogate ca nişte nedrepte corvezi şi pedepse. De unde şi hotărîrea de a le elimina!…”
https://www.bursa.ro/sufrageria-ma-sii-de-viata-88135344
Lectura:
https://spotmedia.ro/stiri/politica/ce-a-dus-psd-si-aur-la-50-iar-pe-usr-plus-sa-deconteze-erorile-guvernarii-pana-una-alta-in-pnl-e-concurs-interviu-video
Buna analiza.
“Foștii procurori DNA, Ciprian Man și Cristian Ardelean, acuzați de presupuse abuzuri, solicită Înaltei Curți să oblige Secția Specială să le soluționeze mai repede dosarul
….Procurorii Man și Ardelean au arătat că Adina Florea de la Secția Specială i-a pus sub urmărire penală în calitate de suspecți pentru șantaj și abuz în serviciu în noiembrie 2019. Ulterior, procuroarea Adina Florea a fost recuzată și înlocuită din dosar cu un alt procuror, care, între timp, a plecat la Inspecția judiciară. Deși au trecut aproape 2 ani de atunci, Secția Specială nu le-a arătat dosarul foștilor procurori DNA și aceștia nu au fost audiați în calitate de suspecți, au arătat procurori Man și Ardelean în solicitarea către ÎCCJ, consultată de G4media.ro.
”În dosarul nostru se confirmă ceea ce a spus și CJUE în hotărârea din 18 mai. E cea mai bună dovadă că SIIJ nu asigură magistraţilor anchetaţi dreptul la apărare şi la un proces echitabil – inclusiv în ceea ce priveşte durata rezonabilă a procedurilor.
Din moment ce nu am avut acces la dosar și nici acum, la peste un an și jumătate, nu ni s-a explicat în ce constă acuzațiile. Ce ni se reproșează? Că nu știm exact. În momentul de față, nici nu știm la ce procuror e repartizat dosarul. Nu se dorește să se afle cine a făcut înregistrarea care ni se impută, în ce scop, cum s-a ajuns sa fie divulgată în public. În concluzie, nu se dorește aflarea adevărului”, a declarat pentru G4media procurorul Cristian Ardelean.”
https://www.g4media.ro/fostii-procurori-dna-ciprian-man-si-cristian-ardelean-acuzati-de-presupuse-abuzuri-de-sectia-speciala-solicita-inaltei-curti-sa-o-oblige-pe-adina-florea-sa-le-solutioneze-mai-repede-dosarul.html
Buna seara!
Doua vesti excelente din Moldova:
https://www.aktual24.ro/sondaj-fabulos-in-moldova-maia-sandu-va-rupe-capul-mafiei-reunite-mafia-prorusa-va-cunoaste-o-infrangere-zdrobitoare-la-alegerile-din-11-iulie/
Si a doua:
https://www.aktual24.ro/scor-umilitor-pentru-aur-in-sondajele-din-moldova-13-liderii-aur-s-au-laudat-ca-vor-obtine-15/
Sa dea Dumnezeu sa se implineasca amandoua! S-or fi desteptat moldovenii!
Buna dimineata 🙂
https://politeia.org.ro/stiri-revista-presei/revista-presei-22-iunie-vaccinurile-expira-prostia-politicienilor-e-perpetua/67038/