Buna dimineata intr-o zi de marti, 23 martie! ANM informează că aria precipitaţiilor moderate cantitativ (15-20 l/mp) va cuprinde treptat sudul şi sud-estul ţării, unde vor fi ploi, lapoviţă, dar şi perioade cu ninsoare. În Carpaţii Meridionali şi de Curbură va ninge şi se va depune strat nou de zăpadă peste cel foarte consistent depus anterior, relatează Mediafax. Precipitaţii, slabe cantitativ, predominant sub formă de ninsoare se vor semnala pe arii restrânse şi în Transilvania şi în restul zonei montane. Vântul va prezenta intensificări locale şi temporare în special în Dobrogea şi în Muntenia, precum şi la munte, cu viteze în general de 40-50 km/h. Pe parcursul zilelor de marţi şi miercuri vântul va prezenta intensificări susţinute în jumătatea estică şi la munte, asociate temporar cu ninsori slabe, spulberând zăpada. Bucuresti-innorat, temperaturi intre +8/-2 gr.C.
Încremenirea într-un proiect medical desuet este rezultanta situaţiei în care se află acum România…….Doctorul Florin Paul este general de brigadă în retragere, medic epidemiolog, cu o carieră de peste 30 de ani în domeniul militar şi o experienţă de aproape 25 de ani, dobândită prin participarea la misiuni de menţinere a păcii şi umanitare ale ONU în Africa, Europa şi SUA. În anul 1994, a participat la misiunea ONU în Somalia, îndeplinind funcţia de şef al Departamentului de boli infecţioase şi tropicale în cadrul spitalului militar de campanie. Anul următor a activat ca director medical, la misiunea UNAVEM III în Angola. Ulterior, în anul 2005 a comandat echipa medicală românească din Abu Graib, care acţiona în cadrul spitalului de campanie de lângă Bagdad, în misiunea IRAQI FREEDOM…..- A trecut un an de la debutul pandemiei şi trebuie să admitem că s-au făcut foarte multe greşeli în mai toate ţările, dar şi la nivelul organizaţiilor internaţionale. Acest fapt are la bază necunoaşterea virusului, era prima dată când omenirea avea de a face cu el. Orice încercare de a compara comportamentul acestui nou virus cu cel al altor virusuri oarecum asemănătoare, din punctul de vedere al structurii, organelor ţintă pe care virusul le invadează, tabloul clinic şi mai ales formele clinice extrem de înşelătoare, in primele luni ale pandemiei au dus la multe bâlbe, care din păcate au avut şi urmări grave. Din punctul meu de vedere am sperat ca OMS să apeleze mult mai devreme la sprijinul unor epidemiologi renumiţi in ”epidemiologia de teren” şi nu cea de birou, să implice specialişti cu mare experienţă în dezvoltarea şi aplicarea unor măsuri de natură profilactică pentru limitarea transmiterii/răspândirii virusului in populaţie. Îmi doresc din tot sufletul ca OMS să se redefinească pentru deveni mult mai dinamică, orientată pe activitatea de teren efectivă, la faţa locului, aşa cum era în urmă cu 20-30 ani…. Aş incepe comentariul meu cu un fapt pe care toată lumea medicală, dar si populaţia în general îl ştie:
trecerea prin boală, indiferent de forma ei de manifestare nu produce imunitate de lungă durata, practic anticorpii dispar în şase – nouă luni din organismul uman, dar chiar dacă persistă mai mult nu sunt în cantitate suficientă să prevină atat contaminarea, cât şi boala. După epidemia de SARS din anii 2003-2004, s-au dezvoltat multe programe pentru obţinerea unui vaccin. Un astfel de program a fost dezvoltat de cercetătorii chinezi în colaborare cu cercetători ştiinţifici din Europa, SUA, Australia, în Wuhan, unde au construit un laborator de virusologie cu cel mai înalt nivel de securitate vis-a-vis de contaminarea accidentală a mediului exterior şi a personalului (BSL4 – Biosafety level 4). Programul s-a desfăşurat pe perioada 2004 – 2016, când a fost închis deoarece niciuna dintre variantele de vaccin anti SARS nu a indus imunitate de durată la om!
Produsele care sunt acum disponibile pentru imunizarea impotriva bolii Covid-19 au primit doar autorizaţii temporare, deoarece ele nu îndeplinesc în totalitate cerinţele unui vaccin, şi anume să genereze imunitate împotriva contaminării cu agentul patogen virusul SARS-Cov-2. Având în vedere faptul că şi declaraţiile, oarecum contradictorii, făcute de personalitaţi medicale academice nu fac decât să deruteze mai ales personalul medical; consider că pentru moment este mult mai înţelept să aşteptăm să treacă ceva timp, eu aş propune între nouă si douăsprezece luni de la începutul administrării fiecăruia dintre ”vaccinurile” care sunt deja pe piaţă, ca şi a celor ce urmează. … De menţionat este precizarea că din punct de vedere al modului de acţiune, sunt în acest moment în uz două tipuri diferite: vaccinurile create prin utilizarea ARN messager (Pfizer si Moderna) şi vaccinuri create prin folosirea unui vector viral, (Oxford-AstraZeneca şi Johnson&Johnson), care practic învaţă / educă organismul să recunoască prezenţa în organism a unui “străin”, ceea ce iniţiază declanşarea sintezei de anticorpi, care să omoare organismul agresor. Mecanismul de actiune al acestor noi vaccinuri este practic nou, dar studiile pe care se bazează sinteza acestora au fost iniţiate cu aproape 20 de ani in urmă. …. Din punctul meu de vedere nu este vorba numai de ”portul măştii, de distanţare fizică sau de carantinare”. Este vorba de modul in care problemele sunt abordate, explicate şi justificate populaţiei, de modul in care ”componente critice” ale vieţii de zi cu zi sunt asigurate / rezolvate şi mai ales celeritatea cu care se întâmplă acest lucru. Evitarea luării unor măsuri disproporţionate cu amploarea sau gradul de periculozitate şi presupusele riscuri ale a unui fenomen vine să adauge un plus de înţelegere şi acceptare a acestora în rândul populaţiei…..
Ceea ce mă surprinde cel mai mult nu este pasivitatea prin care se răspunde şi se acţionează in scopul limitării procesului epidemiologic in populaţia României, dar aş putea spune indiferenţa cu care la nivelul mai tuturor structurilor guvernamentale nu se întelege că starea extrem de gravă în care se află economia ţării şi implicit înrăutăţirea în mod exponenţial a nivelului de trai a populaţiei rezidă, printre multe altele, din modul în care este gestionat fenomenul epidemiologic Covid-19. Mă întrebaţi dacă ”oamenii care nu se imbolnavesc de Covid-19 ar putea indica punctul vulnerabil al pandemiei”. Întrebarea este foarte pertinentă, care nu merita un răspuns ”foarte obraznic” din partea mea, dar o fac, pentru că nu găsesc un răspuns mai adecvat unei atare situaţii, pe care o asemuiesc cumva cu câteva scene din excepţionala comedie ”O scrisoare pierdută” a inegalabilului Caragiale. Vă răspund cu o intrebare: Există vreo şansă ca trenul pe ruta Bucureşti – Constanţa să traverseze Canalul Mânecii?…
Mulţi dintre colegii mei medici şi nu numai ei întreabă simplu: De ce nu testăm populaţia, de ce nu se desfăşoară programe extinse de depistare activă a nivelului real de contaminare şi/sau de imunizare prin boală a populaţiei? Nouă ni se spune ca am intrat în valul 3. Bine ca n-am intrat în Valul lui Traian”... Referitor la tulpinile noi, modificate, care bineînţeles că prezintă modificări ce pot afecta dramatic actiunea vaccinurilor doresc să fac o precizare, care din păcate nu am auzit-o prin zona noastră geografică.
Virusurile ARN aşa cum este SARS-Cov-2, virusul gripal şi multe altele suferă în mod natural modificări care în fapt sunt adaptări ale virusului faţă de schimbarile mediului înconjurător, acestea incluzând şi organismele ţintă ale virusului, pentru a putea supravieţui. În medie virusurile ARN, în funcţie de familia din care fac parte pot avea intr-un an calendaristic între 40-200 de mutaţii. Ce se publică prin ziare şi se comunică la posturile TV nu conţine şi precizarea că, de exemplu, ”tulpina nouă din Marea Britanie” a suferit o anume modificare, care apare şi la tulpini din alte spaţii geografice, fără ca tulpina britanică să fie fizic mutată/transferată. Modul în care se fac publice asemenea informaţii este de asemenea total neadecvat, din punctul meu de vedere insuflând groază şi teroare mai ales ascultătorilor mai ”slabi de înger”….. Eu m-am vaccinat dintr-un motiv extrem de simplu: sper să se redeschidă graniţele unor ţări din lumea largă, unde vreau să călătoresc cât mai curând. Şi cred că nu mai este un secret că orice călătorie – cel puţin pe calea aerului, dacă nu şi pe calea ferată – va fi condiţionată de existenţa unui act doveditor ca eşti ”vaccinat”.
Uniunea Europeană riscă să piardă războiul vaccinării. Care sunt consecinţele Europa şi-a produs cu mâna ei problemele privind stocurile de vaccinuri, iar rezultatele vor fi o redeschidere întârziată a economiei şi un impact asupra redresării economice ce se va prelungi până în vară. În loc să-şi asume responsabilitatea propriilor erori, Bruxellesul abate atenţia spre compania farmaceutică AstraZenca cu care a iscat o ceartă publică, impunând apoi controlul exporturilor şi stârnind o criză diplomatică cu Marea Britanie. Dar arătatul cu degetul şi interdicţiile nu substituie o politică sanitară, iar Europa ar trebui să se concentreze pe vaccinarea populaţiei din categoriile de risc – cât mai repede şi mai eficient, cu stocurile de Pfizer şi Moderna disponibile. În acelaşi timp, ar trebui să sprijine statele vulnerabile şi să acţioneze pentru a combate sentimentele anti-vaccin în populaţiile lor. Majoritatea statelor membre au reacţionat întârziat când rata infectărilor a început să crească în octombrie, ca în noiembrie, cu secţiile de terapie intensivă aproape pline, să pună piciorul pe frână şi să instituie cele mai stricte regimuri de carantină. Apoi a început să se răspândească pe continent varianta britanică extrem de contagioasă a virusului, astfel că guvernele au dat dovadă de prudenţă şi nu au redeschis ţara înainte de vaccinarea populaţiei vulnerabile la infectarea cu virusul. Populaţia blocului comunitar este numeroasă şi cu multe categorii cu risc ridicat – cu un total de 446 milioane de oameni, statele membre UE depăşesc SUA şi Marea Britanie la un loc, care au împreună 395 de milioane de locuitori. În plus, sunt ceva mai bătrâne, cu peste 20% persoane de peste 65 de ani faţă de 16%, SUA. 106 de milioane sunt oameni cu grad înalt de risc reprezentând personal medical şi persoane de peste 65 de ani. Or, ca să-i vaccineze pe toţi înainte de redeschiderea economiei ar fi nevoie de 210 de milioane de doze. …. Campania de vaccinare a avut parte de un start destul de bun în ţările UE, în primele săptămâni Germania, Italia şi Spania ţinând pasul cu SUA şi Marea Britanie, şi doar Franţa fiind puţin în urmă. Apoi au început problemele – la sfârşitul lunii ianuarie, toţi cei trei producători au anunţat că nu pot respecta termenele de livrare: Pfizer a transmis că va recupera abia în februarie, în timp ce AstraZeneca a spus că va livra până la 31 martie doar 40 de milioane de doze, jumătate din cantitatea de vaccinuri promisă. Drept urmare, preşedinta CE, Ursula von der Leyen, a spus că UE va primi doar circa 101 milioane de doze în primul trimestru al anului şi că astfel de probleme se vor ivi din nou şi din nou. Cu alte cuvinte, nu sunt dificultăţi de început, ci ceva în strategia de achiziţie a vaccinurilor a decurs fundamental greşit…… Tabloul macroeconomic rezultat nu arată prea bine. Cele mai mai mari economii ale blocului comunitar sunt şi cele mai vechi şi mai prudente. Este cazul Germaniei şi Italiei, în cazul imunizării cu AstraZeneca. Apoi e Franţa care are nevoie de cele mai eficiente vaccinuri pentru a câştiga încrederea populaţiei. Europa îşi va multiplica riscurile pe măsură ce va întârzia mai mult în a-şi pune la punct strategia de vaccinare. În măsura în care carantinele se vor ridica înainte de imunizare, ar putea apărea noi valuri de infectări astfel încât noile variante mutante să se răspândească tot mai mult. Dacă turismul internaţional nu-şi revine până în vară, Italia, Spania, Portugalia şi Grecia vor suferi o nouă lovitură devastatoare asupra economiei. Asta în pofida faptului că Europa a implementat niveluri fiscale istorice – doar o fracţiune din ce au făcut SUA -şi în condiţiile în care o extensie a Noua Generaţie UE, susţinerea fiscală de 903 miliarde de dolari pe care se bazează statele membre strâmtorate, este puţin probabilă în 2021. Singura soluţie este ca UE să se pună pe treabă. Programul fiscal Noua Generaţie UE şi programul de achiziţie de active a băncilor central-europene au dat un impuls statelor membre vulnerabile. Totuşi, dacă carantinele vor fi extinse până în primăvară, va fi necesar apelul la resurse fiscale suplimentare pentru ajutor de urgenţă. UE va trebui, de asemenea, să investească în testare şi secvenţiere genetică pentru a urmări noile variante, dar şi să combată sentimentele anti-vaccinare. Duşmanii campaniei de vaccinare europene nu sunt companiile producătoare, ci eşecurile rezultate din propriile politici. Integral:
https://adevarul.ro
Ursula von der Leyen transmite că UE nu este în situaţia de a dona vaccinuri ţărilor mai sărace: Nu pot să le explic cetăţenilor din Europa de ce exportăm milioane de doze în ţări care ele însele produc vaccinuri şi nu ne trimit nimic înapoi….“Există presiune asupra statelor membre pentru obţinerea vaccinurilor pentru ele însele”, a spus Von der Leyen pentru Funke Media Group. Totuşi, Von der Leyen a subliniat susţinerea financiară de către UE a iniţiativei COVAX a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, prin care ţările mai sărace au acces la vaccinuri. “Uniunea Europeană a investit 2,2 miliarde de euro în această iniţiativă. COVAX a livrat deja 30 de milioane de doze de vaccin în 52 de ţări”, a afirmat ea. Mecanismul care permite Uniunii Europene să furnizeze vaccinuri altor ţări va începe după ce în UE situaţia cu privire la producţia vaccinurilor în UE va fi mai bună, a mai declarat Von der Leyen. Sâmbătă, Von der Leyen a spus că AstraZeneca a livrat 41 milioane de doze de vaccinuri în 33 de ţări începând din luna februarie. “Nu pot să le explic cetăţenilor din Europa de ce exportăm milioane de doze de vaccin în ţări care ele însele produc vaccinuri şi nu ne trimit nimic înapoi”, a adăugat ea. Integral: https://www.g4media.ro
Dragoş Damian, Terapia Cluj: Ivermectina este ieftină, deci indezirabilă. Încă o opinie pentru oamenii de afaceri. Motto: “Ai adus medicamente pentru Covid la sub 100 de lei/cura care au tratat vreo 50 de mii de pacienţi care se puteau trata cu 500 Euro/cura. Îţi dai seama câţi duşmani ţi-ai făcut?” (Whatsapp de la un coleg de facultate) Pentru cei inca interesati de ivermectina, laureat Nobel, stam cam asa:- 27 studii anti-Covid, in care au fost inclusi 6612 pacienti, cu rezultate bune;- OMS, care monitorizeaza reactiile adverse si decesele cauzate de tratamentele repozitionate anti-Covid, arata ca ivermectina, urmarita inca din 1992, este un medicament sigur;- trei tari din UE (Slovacia, Bulgaria si unele spitale din Cehia) si alte 12 de pe planeta, totalizand 1,5 miliarde oameni, au inclus medicamentul in protocolul anti-Covid; Japonia asteapta rezultatele unui studiu randomizat pentru a lua decizia finala:- Romania nu e in stare sa ia o decizie, se paseaza verdictul la Organizatia Mondiala a Sanatatii WHO (care are cel mult rol consultativ) si Agentia Europeana a Medicamentului EMA (care nu se ocupa de asa ceva). De cand a venit vorba de aducerea in Romania a ivermectinei (circa 20 lei/cura) toti comunicatorii-medici-politicieni sau nepoliticieni, cu timp de emisie media practic nelimitat, s-au napustit asupra ei cu salbaticie, ignorand abundenta datelor publicate: au invocat lipsa studiilor clinice, reactiile adverse, uzul exclusiv veterinar, etc. – minciuni greu de inteles, pentru ca cei care le spun cu sange rece au totusi pregatire medicala. Asadar, in cel mai bun caz, nu ar fi trebuit sa piarda o buna ocazie sa taca din gura. Ca sa inteleaga toata lumea. Pericolul cel mai mare este ca acest antiparazitar ieftin reconvertit anti-Covid poate intra in uz fara sponsor, la fel ca alte 3 antivirale ieftine care sunt utilizate in protocolul terapeutic din Romania. Prin sponsor intelegem o companie sau o institutie care finanteaza un studiu clinic ce urmareste lansarea unui medicament. Adica cineva care plateste pentru intrarea pe piata. Nimeni nu a platit pentru utilizarea in Covid a ibuprofenului, paracetamolului, hidroxiclorochinei, umifenovirului, favipiravirului si acum, ivermectinei, pentru ca sunt foarte ieftine – dar exista sponsori care platesc din greu pentru alte medicamente, pentru repozitionare anti-Covid. Asadar, necazul este ca sponsorul pierde pacienti pentru studii. Prin urmare, cei care au urmarit fenomenul, au vazut ca incet-incet 4 din cele 5 medicamente enumerate anterior au fost puse la zid, si s-a tras cu sete asupra lor: studiul din Lancet despre ibuprofen, ulterior retras; vicleniile despre efectele paracetamolului asupra ficatului; psihoza reactiilor adverse ale hidroxiclorochinei; umifenovirul este nu-i asa, din Rusia. In aceeasi maniera se incearca acum asasinarea ivermectinei. Si, ca sa nu ramana nimeni nepedepsit, se incearca si ridiculizarea medicilor care au venit cu idei noi de scheme terapeutice, savarsind blasfemia de a sugera completari la protocolul anti-Covid din Romania, care functioneaza neindurator: daca ai dat tot ce-i in protocol si pacientul nu a fost salvat, atunci nu putea fi salvat. Adica nu exista nimic altceva care ar putea ajuta, iar medicii care vor sa incerce ceva nou, sunt inamicii sistemului sanitar, o fortareata impenetrabila de cumetrii, tovarasii, interese si aliante care gestioneaza 60 miliarde de lei pe an. De ce este asta o opinie pentru oamenii de afaceri? Pentru ca sa vada inca o data cum se risipesc banii in sistemul sanitar, in caz ca nu stiau. Pentru ca sa inteleaga ca fraiele si resursele sistemului sunt in mana unora care nu vor si nu stiu sa reformeze sanatatea din Romania. Pentru ca sa realizeze ca PNRR-ul si spitalele regionale promise de 10 ani vor intra pe aceleasi maini, deci n-au sa le tina copiii in tara. Trei comentarii de final: – cel mai scump medicament din protocolul Covid, 8000 lei/cura, se foloseste in continuare in Romania desi datele clinice au aratat ca nu are beneficii; Integral: https://www.zf.ro
„Irigațiile” PSD au sporit seceta. Și subvențiile. Milioane de euro, topite ca Fata Morgana …..Din 2016, guvernul român a pornit un program de investiții în sistemul de irigații care ar fi trebuit să ajungă până la un miliard de euro, echivalentul a cinci miliarde de lei, la sfârșitul anului 2020. În realitate, în acest interval s-a investit doar jumătate de miliard de lei, numai 10% din suma asumată printr-o hotărâre de guvern. Chiar și așa, multe dintre investiții sunt fără rost, iar fermierii nu au acces la apa din canale sau nu vor să aibă. Costul ridicat al energiei, lipsa instalaților pentru a trage apa din canale, dar și lucrările de modernizare suspecte se numără printre motivele pentru care o parte din instalațiile realizate până acum sunt inutile. În ciuda acestor investiții făcute în ultimii ani în sistemul național de irigații, România a fost afectată masiv de seceta accentuată din 2019 și 2020. În această situație, guvernul a ales să ofere despăgubiri de secetă pentru culturile din toamna lui 2019 mai mari decât suma alocată irigațiilor în ultimii patru ani. Investiții în irigații care NU combat seceta Paradoxal, investițiile pornite de Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) în sistemul de irigații în urmă trei ani a făcut ca în ultimii doi ani să crească absența apei din sol. Din toamna lui 2019 s-a înregistrat oficial seceta agricolă – cantitatea de apă din precipitații a fost sub minimul necesar culturilor – în zona de sud și est a României. Aceasta în condițiile în care prin ANIF, instituție aflată în subordinea Ministerului Agriculturii, s-au pompat 529 de milioane de lei în sistemul național de irigații (SNI), așa cum ne-a precizat ministerul de resort. Teoretic, conform unei hotărâri de guvern de acum cinci ani, HG 793/2016, parte a programului de guvernare al alianței PSD-ALDE, investițiile în sistemul național de irigații ar fi trebuit să se ridice la peste un miliard de euro în perioada 2016-2020. Altfel spus, cinci miliarde de lei. A început să se investească mai serios de-abia din 2018, dar până acum suma a fost de zece ori mai mică decât prevedea hotărârea de guvern….. Înainte de Revoluția din 1989, România avea irigații pe trei milioane de hectare. În ultimii ani, s-au înregistrat perioade cu minime de numai 500.000 de hectare irigate. Potrivit datelor ANIF, cel mai mult s-a irigat în 2016 și 2020, când s-au depășit chiar și de 1,5 milioane de hectare. Sudul și sud-estul României sunt zonele care au nevoie cel mai acut de irigații. Nu pentru că celelalte zone ar fi irigate, ci pentru că vestul, nord-vestul și centrul țării nu duc lipsă de precipitații…..Managementul prost al sistemului de irigații a făcut ca anul trecut guvernul să achite subvenții de secetă pentru culturile din toamna lui 2019 în valoare de un miliard de lei. Totul în condițiile în care prin programul național pentru refacerea sistemul de irigații, în trei ani, s-au alocat 520 de milioane de lei. Integral: https://romania.europalibera.org
RABOBANK: ESTE PUŢIN PROBABILĂ INVERSAREA CREŞTERII ACCELERATE A PREŢURILOR ALIMENTELOR A început coşmarul celor şapte vaci slabe? Mărfurile alimentare şi furajele pentru animale transmit un singur mesaj pentru pieţe şi instituţii, după cum se arată în două analize recente de la Rabobank, iar acesta este că preţurile lor vor continua să crească. După nouă luni de creşteri consecutive, indicele preţurilor agricole de la Standard & Poor’s, S&P GSCI Agriculture Index, a ajuns recent la cel mai ridicat nivel din 2014 (vezi graficul). În opinia analiştilor de la Rabobank, avansul accelerat al preţurilor produselor agricole marchează intrarea într-o perioadă de “insecuritate alimentară globală”, iar aceasta se va manifesta mai ales pentru ţările cu venituri scăzute şi care sunt importatoare nete de alimente. Din păcate, ambele puncte sunt “bifate” de ţara noastră. Creşterea cu aproape 50% a preţurilor de la mijlocul anului trecut a fost determinată de mai mulţi factori, cum sunt relativa depreciere a dolarului, condiţiile climatice nefavorabile la nivelul unor mari producători, cererea globală, precum şi speculaţiile de pe piaţă. În ceea ce priveşte condiţiile climatice, analiştii de la Rabobank amintesc deficitul de umiditate în perioada sezonului de însămânţare din Statele Unite şi Rusia, dar şi prelungirea perioadei de secetă din Brazilia şi Argentina. Pe fondul reducerii prognozelor privind recoltele viitoare, cererea globală a înregistrat un avans considerabil, iar unul dintre factorii majori a fost cererea pentru refacerea stocurilor, în condiţiile creşterii îngrijorărilor legate de stabilitatea lanţurilor de aprovizionare. Factorul pricipal a fost, ca de obicei, China. “Importurile Chinei au fost surprinzător de ridicate, în condiţiile în care economia creşte puternic şi sunt refăcute efectivele de porcine grav afectate de pesta porcină africană”, se arată în raportul de la Rabobank, care subliniază creşterea puternică a importurilor de porumb şi soia. Mai mult, “importurile ridicate ale Chinei se vor menţine şi în ani următori”, iar unul dintre beneficiarii acestei tendinţe va fi Rusia, care tocmai a devenit exportator net de produse alimentare pentru prima dată în ultimele trei decenii. Extinderea influenţei tranzacţiilor speculative de pe pieţe asupra preţurilor produselor agricole a fost determinată, într-o măsură foarte mare, de menţinerea condiţiilor monetare ultrarelaxate de către marile bănci centrale. “Mărfurile agricole sunt folosite de speculatori ca instrument de hedging împotriva inflaţiei”, se mai arată în raportul de la Rabobank. “Dobânzile scăzute, pachetele de stimulare fiscală, cererea globală în creştere şi potenţialele efecte adverse ale vremii vor susţine preţurile produselor agricole cel puţin până la sfârşitul anului 2021“, este concluzia analiştilor băncii olandeze. Continuarea tendinţei de creştere a preţurilor alimentelor poate avea, însă, consecinţe mult mai grave, înclusiv din punct de vedere al sustenabilităţii datoriilor publice. Într-o analiză recentă de la Russell Clark Investment Management, preluată de Zerohedge, se arată că “inflaţia de la nivelul produselor alimentare anticipează cel mai bine evoluţia randamentelor obligaţiunilor guvernamentale”. Observaţia a fost făcută pe baza datelor din Statele Unite, iar în curând vom vedea dacă se poate generaliza această concluzie….. “Traiectoria ridicată a preţurilor arată că nimeni nu a avut viziunea, curajul sau puterea financiară de a face provizii în timpurile bune”, scrie Every înainte să prezinte lista factorilor care susţin creşterea pieţei produselor agricole. Dincolo de China, condiţiile meteorologice nefavorabile sau activitatea speculativă, analistul de la Rabobank arată că stocurile exportatorilor se află la un minim al ultimilor 7 ani, în condiţiile în care oferta nu poate fi crescută rapid, mai ales pe fondul “angajării ţărilor în tendinţa de protecţionism alimentar”. Dimensiunea extraordinară a problemei este determinată, totuşi, de China, care “şi-a majorat de aproape trei ori într-un an importurile de cereale furajere pentru a reduce un deficit de ofertă structural, care nu poate fi acoperit prin producţia internă”….. “Statele mai slabe se pot confrunta cu riscul unei instabilităţii semnificative”, conform opiniei lui Michael Every. Chiar şi la nivelul economiilor dezvoltate este posibilă apariţia “tulburărilor socio-politice”, iar în aceste condiţii “se pot accelera tendinţele politice pre-existente”. Consecinţele catastrofale ale politicilor monetare şi fiscale iresponsabile din ultima decadă nu mai lasă “autorităţilor” prea multe căi de acţiune. Integral: https://www.bursa.ro
Cum a ratat Administrația Deltei Dunării decolmatarea canalelor, poate cea mai mare problemă a pescarilor: ARBDD a accesat 20% din banii UE, invocând lipsa angajaților Decolmatarea canalelor din Delta Dunării ar trebui să reprezinte prioritatea zero pe lista autorităților, susțin pescarii din baltă cu care G4Media a discutat despre problemele cu care se confruntă aceștia. Uniunea Europeană a trimis 1,114 miliarde de euro prin mecanismul Investiției Teritoriale Integrate Delta Dunării pentru a alinia mai rapid această zonă foarte săracă a României și cu un specific local pronunțat. Din această sumă, peste 60 de milioane de euro au fost alocate pentru decolmatarea canalelor din Deltă, înfundate și necurățate de zeci de ani. Scrierea și depunerea proiectelor pentru această zonă revine Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD). Instituția a depus doar 3 proiecte privind decolmatarea canalelor, în valoare totală de 13 milioane de euro. ARBDD a accesat, deci, în jur de 20% din suma pusă la dispoziție de UE pentru a rezolva problema dragărilor. 60 de milioane de euro disponibili pentru desfundarea canalelor din Deltă. ARBDD a scris proiecte doar pentru 13 milioane Fostul ministru al Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, cel care a croit mecanismul ITI DD, în anul 2014, în timpul Guvernului Victor Ponta, a declarat pentru Europa FM că banii destinați lucrărilor de decolmatare nu au fost folosiți cum ar fi trebuit, conform discuțiilor inițiale….. De ce este importantă decolmatarea canalelor pentru pescarii din Deltă Decolmatarea este esențială pentru ca apa din canale să ajungă în lacurile din Delta Dunării, acolo unde majoritatea speciilor de pește își depun icrele. Practic, odată cu apa din canale și reproducătorii ajung în lacuri, fapt care asigură înmulțirea speciilor. O altă problemă este că, în lipsa apei proaspete din canale dispare și oxigenul din lacuri, vegetația moare, intră în putrefacție și eliberează hidrogen sulfurat care ”împute balta”, cum spun pescarii din zonă, care omoară orice formă de viață din lacurile respective…..”Principala problemă ar fi decolmatarea lacurilor și canalelor, refacerea zonelor de reproducere a peștelui și a zonelor de migrație (…) Colmatarea lacurilor duce și la dispariția peștelui pentru că peștele nu va sta niciodată în noroi sau în zone de apă mică, pentru că în zonele de apă mică este periculos pentru orice specie de pește întrucât este mâncat de păsări”, a declarat Dan Verbina pentru G4Media. Integral: https://www.g4media.ro
“Don’ Director, ce spuneţi de Elrond ăsta, de la Sibiu?! O să mai crească? Ştiu nişte băieţi prin Nordului care au făcut bani cu el, nu vă mint! V-am spus de bitcoin, aţi văzut cât a crescut, nu m-aţi crezut!”: Într-o ţară fără educaţie financiară şi cu 40% din tineri analfabeţi funcţionali, am ajuns doctoranzi în criptomonede Aproape nu este zi în care să nu interacţionez cu Tesla, Bitcoin, Ethereum, Cosmos şi, mai nou, cu Elrond, criptomoneda lansată la Sibiu, subiectul cel mai fierbinte în lumea bună, pestriţă, din nordul Bucureştiului, acolo unde numărul de milionari de hârtie, din vorbe, dar şi în realitate, pare să crească exponenţial. Cum arată o discuţie cu un investitor în criptomonede: “Don’ Director, ce spuneţi de Elrond ăsta, de la Sibiu?! O să mai crească? Ştiu nişte băieţi prin Nordului care au făcut bani cu el, nu vă mint! V-am spus de bitcoin, aţi văzut cât a crescut, nu m-aţi crezut!”….. Dacă sunteţi atenţi în jurul vostru, nu cred că există cineva care să nu fi auzit de bitcoin, criptomonede, blockchain şi, mai ales, despre români care au dat lovitura, care au făcut sute de mii, milioane şi zeci de milioane din criptomonede. În aceste condiţii, interesul pentru criptomonede, pentru a da lovitura, pentru a face nişte bani, este extraordinar. Într-o ţară unde se spune că lipsa de educaţie financiară este crasă şi unde 40% din nou generaţie este considerată analfabetă funcţional, adică nu înţeleg ceea ce citesc, cunoştinţele românilor legate de criptomonede, bitcoin, Elrond, platforme de tranzacţionare, modalităţi de investiţie şi apoi de ieşire a banilor, sunt extraordinare. Am ajuns adevăraţi doctoranzi în criptomonede. Nu prea ştie lumea la ce folosesc, ce-i în spatele lor, dar până la urmă nici nu contează, atâta timp cât au auzit de unii care au făcut bani şi cred că pot să facă şi ei bani. Cu cât vinzi ceva mai exotic, de neînţeles, cu atât şansele de a deveni milionar cresc exponenţial. Mă gândeam la Bursa de Valori Bucureşti, care de-abia săptămâna trecută a ajuns din nou la valoarea din 2007, adică după 14 ani. Iar Petrom, cea mai valoroasă companie românească de la Bursă, care a raportat în cel mai bun an un profit de 1 miliard de euro, mai are de recuperat 30% pentru a ajunge la valoarea acţiunii din 2007, de 0,6 lei. Câştiguri de 10-15-30% pe an din creşterea valorii acţiunilor şi din dividende pălesc în faţa “câştigurilor” din criptomonede. Ca să nu mai vorbim de o dobândă bancară de 3% pe an la lei. Bitcoin a crescut de 5 ori în mai puţin de 1 an, iar anul trecut, Tesla a crescut de 7 ori. În decembrie, Saxo, cunoscuta platformă de tranzacţionare externă, a publicat care au fost cele mai tranzacţionate acţiuni de către români pe pieţele externe. Nici într-un milion de ani nu m-aş fi gândit că cea mai tranzacţionată acţiune pe platforma Saxo Bank în România a fost Virgin Galactic, o companie care va oferi zboruri spaţiale, cândva. Virgin Galactic a bătut Tesla şi Apple, cele mai tranzacţionate acţiuni la nivel mondial pe platformele Saxo în 2020….. Dar problema tuturor este legată de încasarea banilor şi introducerea lor în ţară, având în vedere reticenţa băncilor de a primi în conturile din România banii obţinuţi din tranzacţionarea criptomonedelor. Băncile dau vina pe BNR, pe noile reglementări date de BNR, ca să justifice refuzul de a primi bani din afară din criptomonede. Dacă nebunia cu criptomonede va mai ţine, mă tem că Bucureştiul are mult prea puţine penthouse-uri de peste 4-5 milioane de euro de vânzare. Integral: https://www.zf.ro
Din nou despre iliberalism …. Îmi aduc aminte cum, atunci când Francisc Fukuyama anunţa la mijlocul ultimului deceniu al secolului trecut “sfârşitul ideologilor”, mai vechii ideologi şi politruci de la Ştefan Gheorghiu şi corifeii lor resuscitau naţional-comunismul pentru a contracara cosmopolitismul. Probabil acelaşi lucru se întâmpla şi în laboratoarele neo-staliniste şi kaghebiste de la Moscova şi Petersburg sub privirea adormită de excese a clientelei lui Boris Elţîn. Dincolo de asemănările evidente dintre extrema dreaptă interbelică şi aceste curente pe care la noi comunismul, dar mai ales ceauşismul, le-au conservat şi contextualizat, pentru a deveni credibil naţionalismul a devenit din ce în ce mai iliberal. Astăzi în România numai numele PNL mai aduce aminte de liberalism, căci acţiunea acestui partid este din ce în ce mai iliberală până într-acolo încât devine din ce în ce mai dificil să se revendice de la Brătieni, de la Rosetti sau chiar de la Ghica. De aceea, oprind şi de la contextul românesc, cred că Bret Stephens are dreptate: nu este vorba de conservatism, ci de iliberalism. Căci conservatorii români din secolul al XIX-lea erau în unele privinţe mai liberali de cât liberali – de exemplu, în “chestiunea evreiască” – şi oricum împărtăşeau viziunea liberală privind societatea, fiind mefienţi doar în privinţa rapidităţii schimbărilor. Or, aceasta era tradiţia conservatorismului de la Reflecţii asupra Revoluţiei din Franţa a lui Edmund Burke din 1790. Or, părintele ideologic al conservatorismul fusese membru al grupării whigs (liberalii britanici) şi parlamentar al acestui partid din 1766 până în 1894. Conservatorii n-au fost şi nu sunt anti-liberali, ci doar rezervaţi în privinţa rapidităţii schimbărilor, pe când iliberalii vor să distrugă lumea liberală în numele relaţiei ambigue dintre naţionalism şi fundamentalism religios sub pavăza unei tradiţii falsificate….. Dacă după 1990 reanimarea PNL nu a însemnat şi revenirea acestui partid spre originile sale ideologice liberale, totuşi până în 2015 partidul nu s-a manifestat niciodată ca promotor al iliberalismului. Dar, după eşecul experienţei peroniste a băsescismului încarnată în PDL, fuziunea foştilor pedelişti cu PNL a adus un puternic accent iliberal. Deja, după ce în 2014 partidul făcea transferul din ALDE în PPE, optând pentru conservatorism care să înlocuiască un liberalism pe care aproape nimeni nu-l mai practica de fapt în partid, în 2015, odată cu acordul cu Coaliţia pentru Familie, PNL face o opţiune făţişă pentru iliberalism. Doar liberalismul senin al preşedintelui Iohannis a amânat până acum desprinderea totală a PNL de valorile liberale. Dar deja succesiunea la preşedintele Iohannis se pregăteşte de acum, iar iliberalismul colcoteşte în PNL. Iliberalismul nu este reprezentat doar de gruparea ardeleană care reprezintă de ceva vreme interesele unor curentele neo-protestante cu rădăcini şi relaţii în zona alt-right-ului din SUA (Gheorghe Falcă, Robert-Ionatan Sighiartău, Emil Boc, Ilie Bolojan ş..a.) sau de grupările care s-au remarcat în cadrul campaniei iliberale şi anti-europene din 2016 – 2018 din Vechiul Regat (Eugen Pîrvulescu, Nicoleta Pauliuc), dar mai nou este asumat şi de lideri care de la naţionalism de paradă trec spre atitudini din ce în ce mai anti-liberale, precum Rareş Bogdan. În aceste condiţii, cu o întârziere de un deceniu, PNL riscă să meargă pe urmele FIDESZ-ului lui Viktor Orban. Şi cum şi PSD a avut această tendinţă în epoca Dragnea, care nu pare să fi fost definitiv depăşită ideologic dacă urmărim volutele lui Marcel Ciolacu privind AUR, s-ar putea ca şi România să aibă nevoie de un adevărat partid liberal. Şi nimic din ceea ce se întâmplă în ultima vreme nu indică faptul că USR-Plus ar putea fi aceasta. Până atunci, cu un partid extremist şi fundamentalist în parlament, iliberalismul pare să aibă vânt în pupă în România. Integral: https://www.bursa.ro
Capul tîmpit, sabia îl mîngîie Dulce barbarie, progres e numele tău! Dar numai după o lungă îmbrățișare cu prostia. În sfîrșit, libertatea a pătruns și în lumea întunecată a Occidentului! Căci, așa cum se știe, contemporanii noștri occidentali n-au avut, încă, ocazia minunată de a se îmbăia în cătușele libertății nețărmurite a prostiei. La fel, generațiile Estului care n-au cunoscut comunismul. Nu-i timpul pierdut! Lumina vine din universitățile americane și a pornit la drum cu un surîs eliberator ce nu va fi ratat nicăieri. Cine n-a trăit originalul va avea șansa de a gusta un bis actualizat și îmbunătățit. Aleasa cunoaștere a anilor ’50, adică triumful revoluționar asupra valorilor, autorilor, limbajului și operelor reacționare, așa cum a fost el trăit în comunismul răsăritean, se va repeta în chip superior, spre beneficiul minții occidentale. Cum anume? Pentru început, o propunere modestă: anihilarea culturii. A întregii culturi europene, sub vina de a fi existat și de a fi surclasat alte culturi sau, mai grav, o suită numeroasă de culturi inexistente. Dar să trecem la fapte și să selectăm cele mai recente vinovății identificate în lotul marilor criminali pe care stă așa-zisa cultură occcidentală. Mai întîi studiile clasice. Adică marele ansamblu elin-latin. Cunoașteți: acele vechi bazaconii dușmănoase și rasiste lăsate nouă de suprematiști albi ca Platon, Aristotel, Cicero, Ovidiu, Tacit, Lucretius, Homer, Heraclit și alți opresori ai filozofiei africane. Propunerea a prins contur și bîntuie, acum, în Universități. Evident, New York Times, binecunoscuta gazetă de propagandă a progresiștilor americani și farul ecologic al justiției universale, și-a luat nobila sarcina de a prezenta publicului inițiativa. În centrul ei: Dan-el Padilla Peralta. Un glorios Mr. Nobody, ca atîția alți impostori, selecționați și celebrați de Universtități pentru meritul de a fi minoritari (adică non-albi), impostori și, mai ales, demolatori frenetici. La fel ca luminile înscăunate de comunști în Universitățile românești imediat după 1945: Mihai Roller, Vicu Mândra, Al. Toma și alți huligani setoși de vandalism. Marele Profesor de Studii Clasice Peralta predă, bineînțeles, la faimoasa Universitate Princeton și are o idee fixă: studiile clasice nu trebuie să se ocupe de civilizația greco-latină. Asta ar trebui să fie limpede ca lumina zilei. După aceeași regulă, nici botanica n-ar trebui să mai fie obsedată de plante. Dimpotrivă, numai o botanică dedicată studiului maselor plastice e într-adevăr botanică. În cursul unei prezentări respectuos-admirative, New York Times își descrie eroul cu tonuri rezervate marilor învățați și își asigură cititorii că au de-a face cu un savant, nu cu o caricatură promovată pe dosar rasial și plătită să își distrugă domeniul de învățămînt. O altă contribuție mizeră vine din partea Johannei Janink, de la Universitatea Brown, tot clasicistă și savantă dezlănțuită. Ea simulează îngrijorarea și exclamă excedată ”dacă studiile clasice nu se schimbă, lăsați-le să ardă!”. Vina studiilor clasice e aceeași: se ocupă de civilizația clasică, greco-latină, în loc să se plece în fața tezaurului clasic afro asiatic. Ce lipsește din aceste îngrijorări și revoluții, e constatarea totală și irevocabilă a inexistenței culturii Occidentale. Noroc cu intervenția fermă și salutară a istoricului-legist Kwame Anthony Appiah, Profesor de filozofie la Universitatea New York. El constată sec și desfășurat, la rubrica de ”cultură” a luminosului cotidian progresist The Guardian: ”Nu există ceva care se cheamă cultură occidentală”. Perfect! Cu o singură pocnitură filozofică de bici am scăpat de scornelile milenare ale uzurpatorilor greco-iudeo-latini. Dar ”clasicele” sînt doar partea vetustă a unei mascarade culturale mult mai întinse. Literatura medievală e deasmenea o formă de opresiune albă și, prin urmare, Universitatea Leicester s-a grăbit să o scoată din programă. Evident, nici Shakespeare nu mai putea rezista. Tot mai mulți profesori americani au ajuns la concluzia că studenții trebuie feriți de Hamlet, Macbeth și alte deșeuri rasiste. Pictura e deasemenea pătată. Rembrandt e suspectat de complicitate pasivă la odiosul comerț cu sclavi. Cum pofta de rahat vine mîncînd progresiv rahat, muzica clasică e, la rîndul ei, demascată. Beethoven poartă răspunderea infernală de a se fi născut alb, o culpă evidentă de la primul acord al simfoniilor lui obosite. Ne putem relaxa. Nu trebuie să mai învățăm, să mai cunoaștem și să mai înțelegem. Relax! Totul e fals, cu excepția teoriei care ne spune că totul e fals. Cultura occidentală e o iluzie toxică, o făcătură subversivă ticluită de exploatatori albi, cu scopul de a elimina marile opere ale muzicii de cameră gaboneze, superba pictură a secolului XIX jamaican și studiile filologice înfloritoare ale școlii hermeneutice togoleze. Cum de e, totuși, posibilă atîta tîmpenie simultană, în mințile atîtor oameni din atîtea universități? E sinistru dar nu complicat: prin decret. Odată decisă, abrupt și dogmatic, inexistența valorilor și odată respinsă plenar existența realității, orice afirmație e admisă. Absolut orice afirmație. Două exemple proaspete. Astfel: numai o parte a persoanelor care nasc sînt femei. Apoi: un accent prea mare pe aflarea rezultatului exact e o manifestare a supremației rasiale albe în matematică. Prima descoperire aparține mai multor spitale din Marea Britanie care au emis noi recomandări și reglementări menite să asigure ”reprezentarea și includerea tutror persoanelor aflate în maternități”. Ceralaltă cucerire se datorează Direcției de Învățămînt a Statelui american Oregon și urmărește ”să elimine rasismul din procesul de învățare a matematicii”. Dacă prostia abisală asigură coloritul, practica acestui bombardament cu napalm asupra rațiunii vine din corupția revoluționar-dogmatică. Orice analfabet și orice impostor vor lucra cu entuziasm la demolarea oricărei valori sau idei, dacă sînt promovați, dotați cu o carieră, curtați de presă, înconjurați de respectul cuvenit adevăraților universitari și plătiți pentru emisia de orori. Fabrica de îndoctrinare întemeiată acum aproape 60 de ani în sistemul universitar american a produs generații de ignoranți și impostori. Astăzi, ei sînt deținătorii catedrelor universitare și educatorii viitoarelor generații de ignoranți și impostori. Acumularea de prostie, obscurantism luminat și dogmă a sistemului educațional occidental continuă. Ea a creeat premizele unei catastrofe care promite muțenia, irelevanța și indolența de care are nevoie orice sistem de control. Imbecilizarea globală e în lucru. Progresismul și-a pregătit bine societățile gazdă. În sfîrșit, ar fi de observat două lucruri. Mai întîi: tot ce se știe astăzi despre culturile non-europene ”superioare” și tot ce știu despre ele chiar populațiile acelor locuri a fost scos la iveală, conservat și explicat de istorici, arheologi și filozofi albi. Reacționari, desigur. Fără ei, n-ar fi existat nici etnologie africană, nici indianistică, sinologie sau arabistică. Integral: https://antimaterie.ro
Primul rând de șezlonguri din Grecia e deja rezervat pentru esențiali Un nou scandal zguduie nu doar România, ci întreaga Europă de Sud-Est! Potrivit unor surse din Ministerul Turismului, primul rând de şezlonguri de pe plajele Greciei a fost pus deoparte pentru „esenţiali”. Unele staţiuni nici măcar nu vor fi accesibile publicului larg, fiind clasificate ca obiective secrete militare deşi, în urmă cu câţiva ani, oricine putea să mănânce un tzatziki acolo. Cel mai disputat astfel de „obiectiv” ar fi, conform unor surse, frumoasa insulă Lehlios, aflată între Dragalinas şi Belciugates în Arhipelagul Bărăganikos. „În urmă cu doar o lună, primarul nostru a invitat toată presa la inaugurarea cu surle şi bouzouki a noii taverne. Astăzi, insula nici măcar nu mai apare pe Booking. Gurile rele spun că s-au cazat deja câţiva generali şi pilele lor, deşi Grecia nici măcar nu a deschis graniţele şi oricum apa e încă rece ca dracu”, susţine Panaiotis Bukakis, jurnalist local. Integral: https://www.timesnewroman.ro
Like this:
Like Loading...
„Irigațiile” PSD au sporit seceta. Și subvențiile. Milioane de euro, topite ca Fata Morgana …..Din 2016, guvernul român a pornit un program de investiții în sistemul de irigații care ar fi trebuit să ajungă până la un miliard de euro, echivalentul a cinci miliarde de lei, la sfârșitul anului 2020. În realitate, în acest interval s-a investit doar jumătate de miliard de lei, numai 10% din suma asumată printr-o hotărâre de guvern. Chiar și așa, multe dintre investiții sunt fără rost, iar fermierii nu au acces la apa din canale sau nu vor să aibă. Costul ridicat al energiei, lipsa instalaților pentru a trage apa din canale, dar și lucrările de modernizare suspecte se numără printre motivele pentru care o parte din instalațiile realizate până acum sunt inutile. În ciuda acestor investiții făcute în ultimii ani în sistemul național de irigații, România a fost afectată masiv de seceta accentuată din 2019 și 2020. În această situație, guvernul a ales să ofere despăgubiri de secetă pentru culturile din toamna lui 2019 mai mari decât suma alocată irigațiilor în ultimii patru ani. Investiții în irigații care NU combat seceta Paradoxal, investițiile pornite de Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) în sistemul de irigații în urmă trei ani a făcut ca în ultimii doi ani să crească absența apei din sol. Din toamna lui 2019 s-a înregistrat oficial seceta agricolă – cantitatea de apă din precipitații a fost sub minimul necesar culturilor – în zona de sud și est a României. Aceasta în condițiile în care prin ANIF, instituție aflată în subordinea Ministerului Agriculturii, s-au pompat 529 de milioane de lei în sistemul național de irigații (SNI), așa cum ne-a precizat ministerul de resort. Teoretic, conform unei hotărâri de guvern de acum cinci ani, HG 793/2016, parte a programului de guvernare al alianței PSD-ALDE, investițiile în sistemul național de irigații ar fi trebuit să se ridice la peste un miliard de euro în perioada 2016-2020. Altfel spus, cinci miliarde de lei. A început să se investească mai serios de-abia din 2018, dar până acum suma a fost de zece ori mai mică decât prevedea hotărârea de guvern….. Înainte de Revoluția din 1989, România avea irigații pe trei milioane de hectare. În ultimii ani, s-au înregistrat perioade cu minime de numai 500.000 de hectare irigate. Potrivit datelor ANIF, cel mai mult s-a irigat în 2016 și 2020, când s-au depășit chiar și de 1,5 milioane de hectare. Sudul și sud-estul României sunt zonele care au nevoie cel mai acut de irigații. Nu pentru că celelalte zone ar fi irigate, ci pentru că vestul, nord-vestul și centrul țării nu duc lipsă de precipitații…..Managementul prost al sistemului de irigații a făcut ca anul trecut guvernul să achite subvenții de secetă pentru culturile din toamna lui 2019 în valoare de un miliard de lei. Totul în condițiile în care prin programul național pentru refacerea sistemul de irigații, în trei ani, s-au alocat 520 de milioane de lei. Integral: https://romania.europalibera.org
]
Buna ziua.
https://www.g4media.ro/peste-1000-de-judecatori-si-procurori-sustin-memoriul-magistratura-curata-nu-are-nevoie-de-filtre-de-impunitate-aivzul-csm-la-trimiterea-in-judecata-a-magistratilor-reprezinta-un.html
http://www.forumuljudecatorilor.ro/index.php/archives/4371
Cinste lor.
“Antonia Pup, fost președinte al Consiliului Elevilor: „Dacă poți să mergi la supermarket, de ce nu poți să mergi să susții un examen?”
,Mi se pare că elevii au fost marii perdanți din acest exercițiu care a fost simularea Examenului Național de Evaluare Națională, respectiv de bacalaureat. În Timișoara, nu s-au organizat aceste simulări pentru ca suntem o localitate carantinată. Eu îmi pun întrebarea dacă poți să mergi la supermarket, de ce nu poți să mergi să susții un examen care, până la urmă îți va dicta viitorul tău cetățean implicat în comunitate? Pur și simplu nu pot să înțeleg. Și mi se pare o abordare complet superficială din partea decidenților au ales să nu susțină aceste film. Vom ajunge să fim o națiune dezvoltată și o să ținem pas cu provocările momentului când vom pune pe aceeași treaptă dreptul de a umple burțile, să mergem la restaurant sa mergem la supermarket și să golim toate rafturile, cu dreptul de a ne umple creierele.”
Antonia Pup: ,,Ce aș mai face ar fi să evaluez to’i elevii din România!”
,,În ceea ce privește Evaluarea Națională, cred că ar trebui să se revină la forma inițială a legii Educației Naționale. Ne plângem că nu se evaluează transdisciplinar. Iarăși un termen pe care prea multa lume îl folosește și prea puțini îl înțeleg, sunt convinsă. În Legea Educației Naționale scrie foarte clar la ce probe se susține examenul de evaluare. (…) Ce aș mai face ar fi să evaluez toți elevii din România, apoi să public transparent aceste rezultate pentru a avea o imagine reală asupra acestei generații de elevi despre care nu mai stii nimic pentru că, de un an, totul s-a făcut după ureche. Profesorii, ba intrau, ba nu intrau. Salariile le luau. Părinții stăteau în spatele elevului și raspunsurile. Lucrurile au luat o întorsătură defavorabilă, pentru că nu am avut acest control asupra calității sistemului de învățământ. Aș face aceasta evaluare la toate disciplinele. Din punctul meu de vedere, trebuia să fie făcută din prima zi în care elevii s-au intors în bănci.””
https://alephnews.ro/educatie/antonia-pup-fost-presedinte-al-consiliului-elevilor-daca-poti-mergi-supermarket-de-ce-nu-poti-sa-sustii-examen/?fbclid=IwAR01ha4T1w1Ax9HsGwRvpi68uSxRtG8AVJBsPW-B_ZJv4VJqFASFomU5C_E
Ziua buna si sanatate tuturor!
For Those About To Rock, I Salute You! 🙂
—
Daniel Uncu – “A fost un timp…”
Integral, aici:
https://www.marginaliaetc.ro/daniel-uncu-a-fost-un-timp/
Buna ziua 🙂
Mai aveam nitel si m-apuca plansul de atata patetism citit. Imi pare rau, sincer, de suferinta autorului. Stiu cine a fost tatal lui (lotul Bacanu).
Nu-i chiar asa nici asta, gandesc si eu cat pot…
“…Romania mea, vai, in continuare comunistoida si securistoida si, pe alocuri, atat de aberanta si o Europa neomarxista, stangista si, pe alocuri, la fel de aberanta….”
Chiar si-asa, in opinia mea, daca cretina Romanie nu era in UE (asa proasta si asta), ar fi fost vai de capetele noastre la ce numar de gunoaie si panarame avem prin jur.
Eu cred ca asta trebuie sa privim intai.
Exact asa m-am gandit si eu cand am citit: “overall, omu’ are dreptate, DAR nici nu vreau sa-mi inchipuiesc Romania fara cerintele UE (ma rog, si ale NATO): am fi fostara d-o jale absoluta”
Salutare! 🙂
Bună ziua!
Vine și părerea lui Alexandru Lăzescu, dar nițel alt-fel și despre alte lucruri (adesea nevăzute):
https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/pe-cine-deranjeaza-flavia-grosan-si-astrazeneca–282816.html
„Am avut un exemplu chiar foarte recent: avalanşa de decizii ale unor state din UE de a suspenda utilizarea vaccinului AstraZeneca, urmată de o revenire după ce s-a confirmat faptul că măsura era complet nejustificată. De altfel, am avut şi la noi voci indignate care se întrebau în presă cum de întârzie să ia aceeaşi decizie şi guvernul nostru. Ignorând aspecte care ar fi trebuit să le dea de gândit şi care ar fi trebuit să-i facă să privească lucrurile cu mai multe rezerve. După cum notează Cristi Grosu într-o analiză publicată în Curs de Guvernare, cazul AstraZeneca a scos în evidenţă că la mijloc a fost vorba de o decizie politică, luată în ciuda opiniei contrare exprimată de numeroşi medici. „Decizie politică care a ajuns să contravină nu doar bunului simţ, ci şi argumentului ştiinţific şi vocilor care vin din lumea ştiinţei.” Vaccinul AstraZeneca avea două „defecte” majore: provenea dintr-o ţară, Marea Britanie, care tocmai decisese să părăsească Uniunea Europeană şi mai era şi foarte ieftin ($4 pe doză). Semnificativ mai ieftin faţă de competitorii agreaţi anterior, Pfizer ($20 pe doză, deci $40 pe cele două doze necesare) şi Moderna ($32-37 pe doză). În plus, analiza menţionată mai subliniază faptul că „fondul suveran rus RDIF (care a finanţat dezvoltarea si fabricarea vaccinului rusesc) tocmai anunţase, potrivit agenţiei Reuters, că vaccinul Sputnik V va fi produs în Italia, Germania, Spania şi Franţa (unele dintre statele care au luat decizia radicală de-a renunţa la AstraZeneca), iar investitorii aşteaptă cu nerăbdare omologarea vaccinului de către Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA)”.
Este surprinzător cât de uşor trec mass media peste situaţiile în care numeroase decizii, luate toate „în baza ştiinţei”, de guverne, organizaţii internaţionale ca OMS, experţi de tot felul, au fost infirmate. Ceea ce în sine nu este de blamat. Fenomenul pandemiei este atât de complex, sub toate aspectele, medical şi societal, încât nu e de mirare că există astfel de rateuri. Ce este de blamat e atitudinea arogantă adoptată mai ales de „experţii oficiali”, ca Rafila la noi sau Fauci, în Statele Unite, pe baza opiniei şi recomandările cărora autorităţile iau în general deciziile. Numeroase opinii alternative privind izolarea la domiciliu sau soluţiile de tratament care veneau de la medici cu experienţă, nu de la nişte vraci, au fost pur şi simplu eliminate de pe YouTube sau de pe reţelele sociale pe care fuseseră postate. Numai că, ce să vezi, cele oficiale nu s-au dovedit deloc a fi infailibile.
De pildă, Axios relatează, citând două cotidiane americane, L.A. Times şi New York Times, de regulă mari susţinători ai liniei de abordare Fauci, că atunci când se fac comparaţii între California, unde administraţia democrată a impus restricţii extrem de severe care au afectat grav economia, şi Florida unde guvernator este republicanul Ron DeSantis care a adoptat o abordare mult mai relaxată, cu restaurante deschise şi portul opţional al măştii, măsuri foarte criticate de experţii în sănătate publică, situaţia este practic similară în privinţa numărului şi dinamicii infecţiilor cu COVID-19. Însă în timp ce în California rata şomajului este de 9,3%, iar în New York, un alt stat care a impus restricţii dure, de 8,7%, în Florida şomajul este de 5,1%, iar piaţa imobiliară este într-o expansiune majoră, din cauza multor americani care vor să se mute acolo. În afară de asta, sunt destule alte evoluţii deocamdată surprinzătoare. Dacă ne uităm pe un website al John Hopkins University vedem cum în ultima perioadă în ţări care sunt campioane la vaccinări, precum Serbia (32% din populaţie), Ungaria (20% din populaţie), rata de infectare din ultima perioada este de 3-4 ori mai mare decât în altele ca Croaţia (9%), România şi Germania, ambele cu 12,5%.”
Și o opinie în apărarea domnului Ocrav Bjoza:
https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/domnul-bjoza-fata-cu-gardienii-ministerului-adevarului–282919.html
„Ce-i imputaţi voi domnului Bjoza? Cumva faptul că a descoperit el adevărul cu privire la originea multora dintre agenţii bolşevizării României? Ştiu românii şi toţii storicii oneşti, dar ignoraţi voi că în Partidul Comunist din România, filială a Kominternului, numărul alogenilor era disproporţionat în raport cu ponderea lor în structura etnică a ţării? Iar situaţia se repetă în toate partidele bolşevice din Europa. Ştiu acest adevăr încă din vremea studenţiei. Însă voi ştiţi totul, înainte de a înţelege ceva. Desigur, nici o minte limpede nu pune bolşevizarea şi distrugerea elitelor exclusiv în sarcina alogenilor. Nici domnul Bjoza nu a făcut-o. A mai cerut domnia sa respect şi reparaţii morale pentru urmaşii tuturor deţinuţilor politic. Cine vă dă dreptul să-i condamnaţi cu repetiţie pe urmaşii acestora, pentru capetele de acuzare aduse părinţilor lor, chiar de torţionari? Ştiţi vreun principiu de drept aplicabil în timp de pace, care să vă îndrituiască să-i discriminaţi pe unii? Domnul Bjoza nu este istoric, ci păstrător al memoriei. Relaţia lui cu trecutul este însă la fel de responsabilă ca şi cea a istoricului. Aceasta este de altfel misiunea lui, în calitatea pe care o deţine. Pe alocuri, emoţia îl va fi copleşit, iar enunţurile nu vor fi fost cele mai inspirate. E un om educat, un bun creştin şi nu suferă de orgolii nemăsurate. Sunt convins că are puterea să-şi nuanţeze poziţia. Însă pe voi, vajnici ucenici ai judecăţii maniheiste, cine vă îndrituieşte să puneţi în operă execuţiile?
A cerut cineva dezmoştenirea urmaşilor torţionarilor comunişti? Procese staliniste, epurări dureroase, vânătoare de vrăjitoare, condamnări sumare, confiscarea averilor etc. Toate acestea s-au întâmplat în numele unui regim criminal şi a unui zeu sângeros al vendetei. Ştim astăzi atât numele, cât şi originea torţionarilor, comandanţilor securităţii, şefilor de cadre, anchetatorilor, judecătorilor şi avocaţilor pârâţi, dar nu e în firea neamului nostru să întreţină pe veci discordia şi setea de răzbunare. Însă memoria nu poate să ne-o ia nimeni. Iar aceasta este întreagă sau nu mai este deloc. Judecata poate fi nedreaptă, memoria niciodată.”
@Paganel
A luat-o lumea razna, la propriu (vezi si opinia lui TRU din revista presei de azi, PLUS o gramada de alte… intamplari, multe observate direct, nu numai prin intermediul presei). Si nu stim ce sa mai facem si cum sa procedam noi, astia inadaptatii, conservatorii, retrograzii, reactionarii, extremistii radicali; fascistii, ce mai in sus si-n jos…
Salutare! 🙂
Salutare! 🙂
Da, așa e! Pe noi, ăștia, inadaptații, ne va ajuta bunul Dumnezeu cumva să răzbim! 🙂
Doar la El ne e nădejdea, și la cei asemenea cu noi!
buna ziua, postare noua 🙂
https://politeia.org.ro/editoriale/egalitate-dar-nu-pentru-orasele-catei/66391/