Revista Presei – 22 martie.”După clasarea dosarului 10 august, votul din Comisia Juridică este un alt indiciu al continuităţii cu trecutul domnului Dragnea. Impunitatea pare să fie, acum, ca şi in trecut, norma de funcţionare a statului român.”
| 22/03/2021 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de luni, 22 martie! In intervalul 21 martie, ora 23.00 – 23 martie, ora 10.00, precipitatiile vor fi moderate cantitativ, local cu intensificari ale vantului, iar vremea va fi deosebit de rece. Aria precipitatiilor moderate cantitativ (15…20 l/mp) va cuprinde treptat sudul si sud-estul tarii, unde vor fi ploi, lapovita, dar si perioade cu ninsoare. In Carpatii Meridionali si de Curbura va ninge si se va depune strat nou de zapada peste cel foarte consistent depus anterior. Precipitatii, slabe cantitativ, predominant sub forma de ninsoare se vor semnala pe arii restranse si in Transilvania si in restul zonei montane. Vantul va prezenta intensificari locale si temporare in special in Dobrogea si in Muntenia, precum si la munte, cu viteze in general de 40…50 km/h. Vremea va fi deosebit de rece in cea mai mare parte a tarii, iar pe parcursul zilei de luni in regiunile sudice si sud-estice valorile termice vor fi cu 10 grade mai scazute fata de mediile climatologice ale perioadei. In Bucuresti ploua, +3/-1 gr. C. Până vineri, 26 martie, vremea se va menţine deosebit de rece la nivelul Capitalei, cu temperaturi negative pe timpul nopţilor şi dimineţilor. În plus, pe parcursul zilelor de marţi, 23 martie, şi miercuri, 24 martie), temporar vântul va prezenta intensificări şi va ninge slab.
STUDIU Vaccinarea singură nu va opri coronavirusul / O relaxare timpurie şi bruscă a restricţiilor ar putea provoca „un mare val” de infecţii Este puţin probabil ca numai vaccinarea persoanelor adulte să oprească total răspândirea COVID-19, relevă un studiu britanic elaborat pe baza unui model matematic şi care mai semnalează că o relaxare timpurie şi bruscă a restricţiilor ar putea provoca ”un mare val” de infecţii, relatează vineri agenţia EFE, citată de Agerpres. Analiza, efectuată înaintea cunoaşterii primelor date ale vaccinării în lumea reală (nu la testele clinice), a modelat interacţiunea dintre procesul de imunizare şi diferitele scenarii de relaxare a măsurilor de control, pentru a estima astfel rata de reproducere R (câte persoane infectează la rândul ei o persoană infectată), decesele şi spitalizările asociate COVID-19 în perioada ianuarie 2021 – ianuarie 2024. Conform rezultatelor, publicate de The Lancet Infectious Diseases, este puţin probabil ca vaccinarea tuturor adulţilor în Marea Britanie să conducă la imunitatea de grup şi la oprirea completă a răspândirii virusului. Totuşi, notează autorii studiului, relaxarea treptată a restricţiilor antiepidemice, un grad ridicat de acceptare a vaccinării în rândul populaţiei şi măsurile de protecţie sunt esenţiale pentru diminuarea unor viitoare valuri epidemice. Modelul folosit nu ia în calcul apariţia unor noi variante ale coronavirusului împotriva cărora vaccinurile ar putea oferi o protecţie mai redusă, nici diminuarea gradului de imunizare împotriva COVID-19 a populaţiei vaccinate odată cu trecerea timpului şi care ar putea necesita reluarea vaccinării….. Rezultatele studiului sugerează că, deşi vaccinarea poate reduce substanţial indicele R, ea ar putea să nu fie de ajuns pentru a aduce acest parametru sub 1 (o persoana infectată să infecteze în medie mai puţin de o persoană) fără alte măsuri de control. ”Cum nu se întrevede ca vaccinarea singură să reducă indicele R sub 1, eliminarea tuturor restricţiilor odată încheiată vaccinarea poate provoca un alt val de infecţii cu un număr substanţial de decese”, subliniază autorii cercetării. Magnitudinea viitoarelor valuri epidemice şi numărul de decese vor depinde de rapiditatea şi măsura în care vor fi relaxate restricţiile, de nivelul de protecţie dat de vaccinuri şi de acceptarea acestora în rândul populaţiei, concluzionează studiul. Integral: https://www.g4media.ro
Spitale construite în leasing sau de stat? Ultima carte jucată de Vlad Voiculescu și Dacian Cioloș Vlad Voiculescu și Dacian Cioloș insistă în Coaliție ca noile spitale să fie construite pe baza unui model asemănător cu leasingul operațional. Propunerea ministrului a fost respinsă de Ludovic Orban, care vrea ca statul să fie cel care construiește spitalele, iar sursa de finanțare să fie PNRR. Europa Liberă a dezvăluit în premieră că există o dispută în Coaliție referitoare la modul în care se vor construi noile spitale în România. Sunt viziuni diferite, între un model clasic și unul în care zona privată joacă un rol important, deși toți susțin apariția unor noi unități medicale. Varianta PNL mizează pe folosirea banilor europeni pentru construirea de noi spitale. Ludovic Orban a respins planul lui Vlad Voiculescu în ședința Coaliției în care s-a ajuns la un acord asupra PNRR. Propunerea ministrului Sănătății implică o formulă care se apropie de leasingul operațional, un mix între fondurile europene, resurse financiare private și bani de la bugetul de stat. USR-PLUS insistă că proiectul nu este blocat și încearcă, pe ultima sută de metri, să îi convingă pe liberali să accepte măcar un proiect pilot, care să aibă în vedere construirea a unu sau două spitale prin această formulă. Surse politice au declarat pentru Europa Liberă că Dacian Cioloș, copreședinte USR-PLUS și europarlamentar, împreună cu ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, se vor întâlni săptămâna viitoare cu șeful Băncii Europene de Investiții, Werner Hoyer (BEI). Tema principală a întâlnirii o constituie tocmai construirea de noi spitale în România și care poate să fie contribuția BEI în acest proces. Potrivit surselor citate, la discuții este așteptat să participe și ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, dar prezența acestuia nu este confirmată 100% până în acest moment. Dacian Cioloș a avut deja o discuție exploratorie cu șeful BEI în această săptămâna, dar subiectul urmează să fie aprofundat săptămâna viitoare. Surse liberale susțin că reprezentanții USR-PLUS au vorbit despre sprijinul BEI și în interiorul Coaliției. Potrivit acestora, Banca Europeană de Investiții nu va putea asigura banii pentru Fondul de Garantare, dorit de ministerul Sănătății. Reprezentanții USR-PLUS au subliniat pentru Europa Liberă că doresc să demonstreze că proiectul este unul viabil, acceptat și de BEI, iar într-un astfel de context, PNL ar trebui să fie de acord cu el….. Modelul economic spre care optează liberalii este unul clasic, în care statul este investitorul. România își propune să obțină prin Planul Național de Redresare și Reziliență peste 2.5 miliarde de euro. Banii ar urma să fie investiți în construirea de noi spitale și modernizarea celor existente. Din această sumă nu se realizează spitalele regionale, acestea intrând pe bugetarea europeană multianuală, nu prin PNRR. Surse din PNL au declarat pentru Europa Liberă că prețul unui spital nou variază între 300 – 400 de milioane de euro. Statul ar fi proprietarul spitalului și tot el s-ar ocupa de echiparea lui medicală. Proiectele din PNRR au termen limită de finalizare 2026, iar în acest interval ar putea să apară 5-6 spitale noi. Cel puțin, aceasta este intenția liberalilor pe hârtie. Printre noile unități medicale pentru care insistă PNL sunt cele din Sibiu și Focșani. Proiectele sunt deja realizate, dar trebuie urmărit care va fi punctul de vedere al oficialilor europeni. Surse din Coaliție de guvernare susțin că ministrul Sănătății are dubii față de proiectul din Focșani și ar fi de acord doar cu spitalul din Sibiu….. Cum ar funcționa sistemul propus de Vlad Voiculescu Propunerea lui Vlad Voiculescu are o altă formulă de a construi spitalele. La nivelul ministerului Sănătății s-ar constitui un Fond de Garantare, între 1 – 2 miliarde de euro, din banii europeni veniți prin PNRR. După constituirea Fondului de garantare, firmele private ar putea construi spitale, beneficiind de garanțiile statului în relația cu băncile. Între stat și constructor s-ar încheia un contract pe 25 de ani, care ar prevede că firma privată se ocupă de: studiul tehnic, construcția efectivă a unității medicale și mentenanța acesteia. În schimbul clădirii și mentenanței, statul ar plăti o chirie lunară pentru intervalul stabilit în contract. În discuțiile din Coaliție, ministrul Sănătății a plusat, spunând că firma privată se poate ocupa și de dotarea spitalului cu echipament medical. Plata chiriei se va face de la bugetul de stat, nu din bugetul spitalului nou construit, cum se întâmplă în Marea Britanie. Proprietarul clădirii este constructorul, nu statul, formula apropiindu-se de cea a leasingului operațional. Integral: https://romania.europalibera.org
Legile justiţiei: moştenirea domnului Dragnea Nimic nu este ceea ce pare în politica românească, iar moştenirea domnului Dragnea durează, dincolo de soarta penală a celui care i-a fost arhitect. Şi aceasta pentru că Liviu Dragnea nu a fost niciodată o voce izolată, ci a exprimat, brutal şi apăsat, opiniile atâtora dintre colegii şi contemporanii săi. Privilegiile apărate de domnul Dragnea nu au fost doar parte din viziunea sa. Ele au fost şi vor rămâne temelia pe care se ridică concepţia despre stat şi despre constituţie a celor care, dincolo de partide şi de instituţii, socotesc că egalitatea în faţa legii este un atentat la siguranţa propriilor lor poziţii. Pentru aceşti complici ai domnului Dragnea, ideea însăşi de cetăţenie are un caracter subversiv, de vreme ce introduce în discuţie conceptul de răspundere. Ori imunitatea rezervată celor puternici trebuie să fie regula de la care nici o abatere să nu poată fi permisă. În această cheie a continuităţii moştenirii lui Liviu Dragnea se cere citit şi votul din Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor. Desfiinţarea Secţiei Speciale nu înseamnă abolirea politicii intimidărilor şi privilegiilor, ci doar renunţarea la un organism ce devenise impopular: ceea ce se conservă este mecanismul destinat să protejeze clientela din magistratură a acelei grupări care a fost aliata activă a domnului Dragnea. Amendamentele introduse, susţinute entuziast de CSM şi de UDMR, au o singură menire juridică şi politică, aceea de a introduce un filtru care să facă imposibilă adoptarea de măsuri procesual-penale împotriva judecătorilor şi procutorilor în dosare ce privesc corupţia şi infracţiunile legate de exercitarea atribuţiilor lor. În fapt, CSM, prin secţiile sale, preia de la Secţia Specială principala ei misiune, de protector al privilegiilor. Trimiterea în judecată a unui magistrat este condiţionată de avizul unui organ administrativ. CSM îşi arogă dreptul de a fi o instanţă de judecată sui- generis care poate cenzura instanţele şi pe procurori. Acest amendament duce mai departe, într-o manieră lipsită de ambiguitate, moştenirea domnului Dragnea. Eliminarea unei instituţii nu conduce la abolirea practicii ce submina domnia legii, dimpotrivă. Noua viziune propusă este cu mult mai insidioasă din unghi de vedere juridic. Reacţia magistraţilor care au acuzat, public, această strategie legislativă nu face decât să confirme natura partizană a acestei decizii: cei care domină magistratura, acum, intenţionează să-şi întărească controlul, graţie mecanismului evocat. Solidarităţile subterane sunt apărate şi afirmate, în numele protejării indepedenţei magistraturii. După clasarea dosarului 10 august, votul din Comisia Juridică este un alt indiciu al continuităţii cu trecutul domnului Dragnea. Impunitatea pare să fie, acum, ca şi in trecut, norma de funcţionare a statului român. Majorităţile parlamentare pot fluctua, dar nucleul dur al privilegiilor supravieţuieşte,intact. Ceea ce politicienii actuali sacrifică, prin votul lor, este însăşi egalitatea în faţa legii. Cetăţenia este redusă, prin toate aceste mecanisme de excepţie, la o simplă ficţiune. Integral: https://www.hotnews.ro
Pensionarii speciali vor avea și superimunitate! Un nou succes al ministrului reformist al Justiției Pensii speciale astronomice, pensionare anticipată, sporuri ridicole și acum și superimunitate: încă un privilegiu pentru una din cele mai dubioase caste ale României, magistrații. Superimunitatea este cadoul coaliției PNL-USRPLUS-UDMR, în frunte cu ministrul Stelian Ion. Pe vremea când DNA-ul era viu, într-un interval de cinci sau șase ani, nu mai puțin de patru judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție au primit condamnări definitive. Alți judecători de la Înalta Curte, înhățați de DNA, au scăpat, fără explicație. Printre ei, actuala șefă a ÎCCJ, doamna Alina Corbu, care a avut grijă să-și secretizeze dosarul prin care a fost achitată de acuzațiile DNA. Cum au alungat-o pe Kovesi și au înființat secția specială de anchetare a magistraților, cum s-a terminat cu dosarele de corupție în rândul magistraților. Ba nu, greșesc: singurul magistrat corupt părea a fi doamna Kovesi, pe care secția specială a fost la un pas să o rețină și să-i ceară arestarea. În 2017, câteva organizații ale magistraților – printre care ceea condusă de Dana Gârbovan – au încercat să strecoare prin comisia juridică, condusă de Florin Iordache și dominată de PSD, un amendament prin care CSM urma să avizeze urmărirea penală a magistraților. Interesant, ideea a fost preluată de Stelian Ion, de la USR, și Steluța Cataniciu, de la ALDE. Și-au trecut amendamentul, dar, când a ieșit scandal, l-au retras, cu acordul PSD. În 2018, judecătorii de la CCR au primit o astfel de imunitate: ei nu pot fi urmăriți penal decât cu avizul plenului Curții. …. Degeaba s-a desființat secția specială dacă magistrații vor fi acum protejați de DNA cu ajutorul CSM-ului doamnei Savonea, instituție la fel de pesedizată ca SIIJ-ul controlat de procurorul Adina Florea. Crede cineva că, de exemplu, judecătorul Costiniu, de la Înalta Curte, ar mai fi ajuns să fie judecat pentru corupție dacă CSM trebuia să avizeze dosarul DNA? În mod laș, azi, ministrul Justiției, Stelian Ion, a șters-o din comisia juridică și și-a delegat votul unui deputat USRPLUS care a votat pentru superimunitate. Și-n loc de concluzie: ce a reușit această coaliție PNL-USRPLUS-UDMR, de când a venit la putere? S-a închis dosarul violențelor jandarmilor, din 10 august 2018, și nu s-a făcut nici un efort concret să fie redeschis. Recuperarea prejudiciilor din dosarele de corupție este înmlăștinită – ANAF-ul este condus de o doamnă numită în funcție pe vremea lui Dragnea. DNA-ul nu are în continuare legislația de care are nevoie – răul făcut de PSD n-a fost reparat, nu există nici măcar un proiect de lege inițiat de ministerul Justiției. Nici un ministru PNL sau USRPLUS n-a sesizat DNA-ul cu vreun matrapazlâc al predecesorilor din PSD. Integral: https://newsweek.ro
Premieră în contextul desființării Secției Speciale – Fostul șef al DNA Oradea, Ciprian Man, răspunde acuzațiilor aduse de judecătoarea Adriana Stoicescu privind presupuse abuzuri: Procurorul ”abuzat” de DNA a denunțat magistrați și a fost de acord să îi punem tehnică de înregistrare pe el …. Fostul președinte al Tribunalului Timiș, judecătoarea Adriana Stoicescu, a pornit o ofensivă pe Facebook în care și-a propus să devoaleze așa zisele abuzuri ale procurorilor DNA împotriva judecătorilor. Inițiativa ei nu a rămas fără replică din partea unuia dintre procurorii acuzați. E vorba de procurorul Ciprian Man, fost șef al DNA Oradea. Fostul prim procuror de la Beiuș și actual prim-procuror adjunct la Parchetul Bihor, Gligor Sabău, a fost anchetat și arestat preventiv ca urmare a unui dosar instrumentat de procurorii Dan Chirculescu și Ciprian Man de la DNA Oradea. Procurorul Sabău a fost acuzat de DNA de mai multe infracțiuni, printre care luare de mită. Spre exemplu, potrivit uneia dintre acuzații, procurorul Sabău ar fi primit mită ”lemne de foc, lemn de lucru, sume de bani, protejarea și avansarea unei rude la locul de muncă, asfaltarea drumului de acces la locuința sa, racordarea locuinței personale la rețeaua de apă geotermală a orașului prin decontarea lucrării din bugetul local, în valoare totală de 36.703 lei” de la fostul primar din Beiuș, Adrian Domocoș, vizat și el de dosare la DNA și denunțător al procurorului Sabău. Ulterior, procurorul Sabău a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu executare de către judecătorul Mihail Udroiu de la Curtea de Apel Oradea (fost consilier al ex-șefei DIICOT, Alina Bica), însă, în apel, la Înalta Curte, Sabău a fost achitat ca urmare a unei decizii luate de judecătoarele Rodica Cosma și Simona Neniță (soția avocatului lui Cătălin Voicu, fostul senator PSD condamnat pentru corupție). După achitare, procurorul Sabău s-a reîntors în magistratură și acum este prim-procuror adjunct la Parchetul Bihor, unde activează ca simplu procuror și fostul șef al DNA Oradea, Ciprian Man. Judecătoarea Stoicescu susține pe Facebook că dosarul procurorului Sabău ar fi fost instrumentat ca urmare a unei răzbunări din partea procurorului Man…. Man arată faptul că ”perchezițiile domiciliare în dosarul în care a fost cercetat Sabău Gligor au fost încuviințate de Secția de procurori a CSM și de către judecătorul de drepturi si libertăți din cadrul Curții de Apel Oradea, fiind filmate în integralitate, astfel că se poate constata modul în care acestea au fost realizate şi care infirmă în totalitate afirmaţiile doamnei judecător Stoicescu privind pretinse abuzuri făcute cu ocazia percheziţiilor în discuție”. Mai mult, arată fostul șef al DNA Oradea, în cursul anchetei, procurorul Sabău a fost de acrod să colaboreze cu DNA ca să beneficieze de reducerea la jumătate a pedepsei. Potrivit lui Man, Sabău a denunțat mai mulți magistrați și a fost chiar de acord ca procurorii DNA să îi monteze tehnică de înregistrare pe corp. Potrivit lui Man, Sabău l-a denunțat și pe fostul șef al Poliției Române, chestorul Liviu Popa, însă la procesul acestuia la Curtea de Apel Timișoara, Sabău și-a retras declarațiile. După ce procurorii DNA l-au acuzat de mărturie mincinoasă, Sabău a revenit și transmis instanței că își menține declarațiile împotriva fostului șef al Poliției Române. Anul trecut, după ce a fost achitat definitiv și a revenit pe postul de prim-procuror adjunct al Parchetului Bihor, Sabău l-a ales pe ”fostul său călău”, pe procurorul Ciprian Man în Colegiul de conducere al Parchetului Bihor. Integral: https://www.g4media.ro
DOCUMENT Parlamentul European avertizează că va acționa în justiție Comisia Europeană dacă nu aplică mecanismul care condiționează alocarea fondurilor de respectarea statului de drept Parlamentul European va discuta în sesiunea plenară de săptămâna viitoare o propunere de rezoluție privind aplicarea regulamentului care condiționează alocarea fondurilor europene de respectarea de statului de drept, în care acuză Comisia Europeană că nu a acționat deja împotriva statelor cu probleme, stabilește ca CE să ofere toate informațiile până la 1 iunie, în caz contrar Parlamentul va da în judecată Comisia Europeană la Curtea de Justiție a UE…. Parlamentul European subliniază că este important ca mecanismul să fie aplicat mai ales în contextul alocării fondurilor din programul NextGenerationEU. „Încălcările care au avut loc înainte de intrarea în vigoare a regulamentului pot declanșa, de asemenea, adoptarea de măsuri în temeiul regulamentului, atâta timp cât acestea continuă să existe și să afecteze sau să afecteze grav” interesele financiare ale Uniunii, se precizează în document….. „Comisia este obligată să informeze fără întârziere Parlamentul European și Consiliul cu privire la orice notificare trimisă statelor membre în cazul în care are motive întemeiate să considere că sunt îndeplinite condițiile pentru adoptarea măsurilor prevăzute în regulament; constată cu dezamăgire absența oricărei notificări scrise către statele membre de la intrarea în vigoare a regulamentului, în ciuda numeroaselor îngrijorări cu privire la încălcările statului de drept identificate în raportul Comisiei privind statul de drept din 2020”, precizează documentul. Parlamentul European cere Comisiei să includă în raportul său anual privind statul de drept o secțiune dedicată în care să prezinte cazurile de încălcare a principiilor statului de drept în statele membre. Integral: https://www.g4media.ro
În prag de desființare, o companie municipală își cumpără consiliere juridică de 27.000 de euro Compania Municipală Parking SA – care administrează parcările publice cu plată din București – a atribuit la începutul lunii martie, prin încredințate directă, un contract de consultanță juridică de aproape 27.000 de euro. Asta, în condițiile în care majoritatea PNL – USR PLUS din Consiliul General și-a exprimat intenția de a desființa această companie municipală. Pe 3 martie, la ora 17.13, Compania Municipală Parking SA a publicat pe platforma de achiziții publice Sicap un anunț prin care solicita ”servicii juridice”. Peste 10 minute, procedura s-a finalizat cu o atribuire. Căștigătoare a fost declarată SCA Țuca, Zbârcea și Asociații, care îi va asigura companiei municipale consultanță și asistență juridică vreme de 224 de ore, la prețul de 577 de lei pe oră. Per total, suma alocată de companie pentru acestă atribuire se ridică la 129.248 lei (adică aproape 27.000 de euro)….. Problema este că absolut toate încasările companiei municipale vin din taxele de parcare pe care le plătesc bucureștenii. Cu alte cuvinte, banii companiei sunt, de fapt, banii oamenilor care au plătit parcarea. Si, în consecință, ar trebui cheltuiți rațional, tot în interesul public. În context, întrebare este: la ce-i trebuie companiei municipale Parking SA atât de multă asistență juridică, în valoare de 27.000 de euro? E greu de înțeles, mai ales că, potrivit organigramei postate pe site, compania municipală are și un oficiu juridic propriu, cu 3 posturi: unul de coordonare și două de execuție. Cu o astfel de echipă, compania și-ar putea rezolva problemele juridice curente….Compania Municipală a mai cumpărat consiliere juridică și în trecut. Spre exemplu, în 2018, a contractat astfel de servicii – tot prin încredințare directă – de la Predoiu și Asociații.….Anterior, reprezentanți ai companiei municipale de Parking au precizat că au avut nevoie de consiliere juridică profesională din cauză că nu știau cum să acționeze după ce, la cererea USR, Curtea de Apel București a stabilit că mai multe companii municipale erau ilegale……Să fi cumpărat oare CM Parking SA asistență juridică pentru a lupta cu administrația lui Nicușor Dan și a încerca să evite desființarea? Integral: https://spotmedia.ro
Cine va decide conducta pe care vine supravieţuirea Europei? …. Exact aşa cum s-a întâmplat după cel de-al Doilea Război Mondial când, prin semnătura lui Churchill, s-a putut proceda la împărţirea continentului separat de Cortina de Fier până în 1989. Cheia asta, ca întotdeauna în istoria omenirii, a constituit-o garanţia de acces la resurse. Fără asta, era absolut clar pentru toată lumea, ţările europene nu puteau demara procesul cumplit de dificil de reface economică şi nu puteau da de lucru unor populaţii cu destinele sfâşiate de tragediile războiului. Ştiţi bine care au fost opţiunile de atunci şi cum mai apoi, pe baza unor planuri de dezvoltare marcate de amprenta decisivă a unor ideologii adverse, s-au construit societăţile pe care acum, cu atât de mare greutate, Uniunea Europeană încearcă să le reunească într-un creuzet comun. Reuşeşte parţial tocmai din cauza diferenţelor uriaşe de mentalitate şi de filozofie socială acceptată de societăţile din Statele Membre, dar şi, în acest moment, de adâncirea tuturor vectorilor negativi de presiune generaţi de efectele pandemiei. Sigur este că va urma o perioadă în care ţările europene vor încerca să recupereze cât mai rapid pierderile, modificând, atât cât se poate şi să vedem la cârmă, tipul principal de abordare, fie prin proiecte fie exclusiv naţionale, fie unele legate de structurări mai ample care să definească o eventuală aventură europeană comună. Oricum ar fi gândit acest viitor european, el va fi cu totul şi cu totul altfel desenat în domeniul fundamental al resurselor energetice: aici, pe această temă, se produce acum, destul de în spatele scenei iluminate de proiectoarelor faptului divers, bătălia cumplită care va determina viitorul stăpân al supravieţuirii europene. Nu sunt cuvinte mari, este vorba despre motivul esenţial al actualei ridicări de scuturi între americani şi ruşi care are ca temă centrală lămurirea finală a zonelor de acces şi ariei protejate de care va dispune fiecare dintre competitori pentru a hrăni (în exclusivitate dacă se poate, în visul lor cel mai frumos) Europa din ce în ce mai dependentă de resurse de aprovizionare externe. Şi în acest domeniu. Elementul central al disputei, de departe cel mai productiv, este gazul natural. Competiţia este deschisă şi se poartă cu absolut toate armele, apropiindu-se de climatul unei confruntări majore, între cele două mari proiecte: pe de o parte, cel al reţelor de conducte care aprovizionează acum ţările membre UE cu gaz natural din diverse regiuni (dar prioritar din Rusia sau din ţări unde există instalaţii de producţie cu acţionariat rus foarte important) şi, de cealaltă parte, reţeaua BABS (Baltică-Adriatică-Marea Neagră, noi îi spunem „Iniţiativa celor Trei Mări“), ce pe care mizează americanii pentru a-şi vine gazul lichefiat singurului mare client de talie mondială care le-a rămas, teoretic, din portofoliul de altă dată. Tehnic vorbind, este vorba despre o alegere care presupune nişte investiţii speciale deoarece, dacă se va adopta a doua variantă, vor trebui construite sau modernizate instalaţii portuare şi spaţii de stocare de foarte mari dimensiuni pentru LPG-ul american. Această a doua variantă a fost susţinută de Jean-Claude Junker pe vremea când conducea Comisia Europeană, argumentând că astfel se diversifică sursele de aprovizionare şi, astfel, se măreşte garanţia de independenţă reală a UE. Replica germană a fost de a demara proiectul Nord Stream 2 cu argumentul că are tot dreptul ca, astfel, să-şi securizeze propriul viitor energetic….. În funcţie de asta, se impune întrebarea legată de cea mai eficientă alegere pe care ar putea s-o facă europenii, surprinşi de criza determinată de pandemie şi care se combină cu reala lipsă de resurse proprii, angajaţi în aplicarea marii decizii politice privind aplicarea GREEN DEAL şi a identificării modalităţilor de închidere cât mai rapidă a celor câteva zone în care mine de cărbune încă funcţionale alimentează centrale termoelectrice. Pe de altă parte, unele ţări europene, printre care în primul rând Germania sau Austria, angajându-se la închiderea centralelor nucleare, veşnică sursă de tensiuni politice şi de nelinişti sociale, acolo unde se spune unde şi cum sunt tratate deşeurile nucleare şi cum sun depozitate elementele finale rezultate din prelucrare. În fine, dacă vă uitaţi la harta următoare, veţi vedea că răspunsul la întrebare nu poate fi decât unul politic deoarece, din nefericire, în afara Norvegiei, toate posibilele zone externe de aprovizionare cu gaz natural prezintă nenumărate probleme…..Se află în curs o bătălie importantă, ce privind Nord Stream 2, ruşii transmit că este realizat în proporţie de 95% şi că va fi operaţional în această toamnă, iar americanii dau semnal după semnal că vor urma sancţiuni încă neprecizate împotriva companiilor care participă la proiect (aveţi aici cea mai recentă luare de poziţie a Departamentului de Stat). Competitorii se aproie de o bornă care, odată depăşită într-un sens sau altul, va trimite un anumit semnal politic de putere şi va genera fie încredere, fie va alimenta dubiile de acum. Iată de ce unele surse se aşteaptă ca la viitorul Consiliu European unele ţări să forţeze un fel de răspuns, măcar general indicativ, asupra direcţiei marii opţiuni strategice viitoare a Europei. Integral: https://m.adevarul.ro
România este țara în care cash-ul bate cardul. Aproape jumătate dintre români nu au cont la bancă / În acest ”club select” se regăsesc țări ca Egipt, Kazahstan, Bulgaria și Ucraina Deși, în majoritatea țărilor, plata pe cale digitală este tot mai răspândită, ca de altfel și ‘portofelele’ de pe telefonul mobil, numerarul rămâne cea mai răspândită formă de plată mai ales în România, unde 78% din tranzacții se fac încă în numerar. România se află în fruntea unei liste cu zece țări de pe glob, considerate ca fiind dependente de numerar, după cum arată un studiu elaborat de Merchant Machine, o organizație cu sediul în Regatul Unit, care a examinat metodele de plată din fiecare țară începând din anul 2019 și până la începutul anului 2020, urmărind plata în numerar și răspândirea bancomatelor. În cadrul acestui studiu pe tema supremației banilor în numerar, studiul celor de la Merchant Machine prevede totodată că, în Regatul Unit, unde numerarul e în declin, acesta ar putea dispărea cu totul până în anul 2026. Dar asta nu se va întâmpla la fel de rapid în alte țări, unde procentajul tranzacțiilor cu bani-gheață este superior celorlalte forme de plată. Aflată în fruntea listei cu țările care utilizează în principal numerarul, România este o țară în care 42% din cetățeni nu sunt înscriși la vreo bancă, care dispune de aproximativ 65 de bancomate la 100.000 de locuitori, iar banii în numerar rămân preponderenți…..“Declinul plăților în numerar la nivel mondial înseamnă o dezvoltare a tehnologiilor de plată și o schimbare de atitudine atât pentru consumatori, cât și pentru firmele de afaceri“, a arătat Ian Wright, fondatorul Merchant Machine, într-o declarație de presă difuzată miercuri. “Totuși, studiul demonstrează că nu toate țările sunt gata să intre total în comunitatea fără numerar“. Printre țările aflate în așa-zisul Top 10 se numără Marocul, Filipinele, Peru, Ungaria și Vietnamul. Dintre aceste țări, Marocul deține cel mai mare procentaj de persoane care nu sunt înscrise la vreo bancă, respectiv, 71%, asta însemnând că 25,8 milioane de oameni nu dețin un cont bancar. Integral: https://www.g4media.ro
VIDEO De ce e la pământ cercetarea economică românească? O discuție cu 3 cercetători în economie despre Educație, resurse financiare și precaritatea datelor. De ce laureații premiului Nobel nu se califică pentru a preda la noi …. Trebuie să fii expert într-un domeniu ca să poți scrie la modul serios despre o temă din acel domeniu. Trebuie să cunoști foarte bine teoria dar și ultimele tendințe, practic ceea ce se întâmplă în piață în acel moment. Și este foarte util să ai o masă critică de cercetători și de profesori care să care să fie în pas cu ultimele tendințe, pentru că este greu să citești toată literatura care apare la un moment dat. Este într- adevăr o problemă (consistența cercetării economice de la noi-n.a.) care ar fi putut să fie mai bine adresată la noi. În țările din Est – în Ungaria sau Cehia- țări care nici ele nu au avut tradiție, s-a reușit înființarea unor instituții de cercetare puternice. În Cehia ai CERGE, în Ungaria e Universitatea Central-Europeană fondată de Soros, care a reușit să atragă profesori cu cărți foarte bune de vizită din Statele Unite și din multe alte zone ale lumii care au predat acolo. Pe aceste principii s ar putea ar fi putut pune și la noi bazele unei solide cercetări. Sunt români foarte buni care predau la universități de prestigiu de peste deci nu este o problemă de calitate a capitalului uman. Ai nevoie de o coagulare, de o masă critică de profesori buni care să paseze informația la niște studenți buni, care în timp să creeze această tradiție de care vorbeam. Sigur că statul putea să facă puțin mai mult în sensul de a încerca să creeze institute de genul celor din Cehia sau Ungaria. Banca Națională de exemplu a avut o inițiativă prin care aduce diaspora o dată pe an, organizează un seminar care durează o zi sau două, practic creează această ”punte” între cercetarea din afară și cea de la noi. Este un pas foarte foarte bun, dar pentru a avea o consistență, trebuia făcut puțin mai mult la nivel de politici, de strategie. Mihai Copaciu: La noi, dacă ai doctoratul luat la o facultate, rămâi cadru didactic. În Spania, dacă ai doctoratul luat la Pompeu Fabra (Barcelona), nu poți să rămâi profesor la Pompeu Fabra Sunt de acord cu ce menționa Laurian legat de ideea de tradiție, care joacă un rol foarte important, ca și ideea de a avea mentori și și profesori care să ghideze tânăra generație. Dar cred că problema actuală e una de design al motivării pentru cercetare. La noi, doar în anumite universități s-au mai schimbat (în bine) lucrurile. Dar în perioada de după Revoluție acest design de care vorbeam nu a fost nici pe departe unul corect. Și o să vă dau un exemplu: Exista necesitatea ca pentru a atinge un anume grad didactic și a avea astfel și un venit mai mare, trebuia să publici cărți. E un aspect pe care nu o să îl întâlniți în țările vestice, cu nivel al cercetării mult mai ridicat decât al nostru O serie de colegi cu care organizăm de vreo 6-7 ani o conferință dedicată profesorilor români din domeniul economic care activează în străinătate au scris un articol în care arătau că, potrivit criteriile existente la nivel național, laureați ai premiului Nobel în economie nu se calificau pentru a preda în România. Ceea ce este o mare aberație! Aș mai vorbi experiența mea din afara României, din Spania, Ungaria sau Statele Unite , unde profesorii de top predau unul sau cel mult două cursuri pe an. La Universitatea Central Europeană la Budapesta erau profesori invitați și profesori aflați la începutul carierei. Aceștia din urmă predau cursurile, iar profesorii de top asigurau partea de cercetare cu sprijinul unor echipe de tineri cercetători. La noi, Criteriile Agenției Naționale de Asigurare a Calității în învățământul Superior presupun ca 70% din cadrele didactice de la Universitate să fie cadre titulare. Deci se pune în continuare un accent mult prea mare pe pe partea de predat. Nu spun prin asta ca nu e importanta, dar induce o problema de lipsa de timp alocată cercetării. Mai e apoi problema doctoratului. La noi, dacă ai doctoratul luat la o anumită facultate din România, probabilitatea să rămâi cadru didactic în aceeași facultate e aproape de 100%. În Spania, dacă ai de exemplu doctoratul luat la Pompeu Fabra în Barcelona, nu poți să rămâi profesor la Pompeu Fabra, ci trebuie să te supui mai întâi unei validări externe și să obții un job la o altă facultate. Asta te face să devii mai competitiv. Laurian vorbea de CERGE din Cehia și de Universitatea Central Europeană din Ungaria. Trebuie spus că acestea au fost inițiative pur private. La noi nu am văzut o astfel de inițiativă (poate doar New Europe College, dar nu e în domeniul științelor economice) care să încerce să ridice puțin standardul și să funcționeze ca un vârf de lance. De asemenea, dacă ne uităm la donațiile celor care au absolvit universitățile din România. În afară, ai Laboratorul X- numit după numele uni absolvent care a donat o anumită sumă de bani. Salariul profesorului Y e asigurat de firma fondată de absolvenții facultatății respective. Dacă privim și partea aceasta de recompensă pe care absolvenții o acordă universităților , ea e destul de scăzută și poate că și acest lucru ne transmite ceva. Vorbeați de accesul la date în România. Ele au devenit pe anumite paliere disponibile, dar aici trebuie discutate două aspecte: Primul: în ce măsură sunt datele din România ”vandabile” , având în vedere că noi suntem o economie mică relativ la Statele Unite sau la zona euro. Și a doua: în ce măsură datele sunt disponibile? Prima problemă poate fi depășită, cel puțin la nivel de micro economie aplicată Avem studii publicate în jurnale din oop 5 jurnale economice care abordează probleme din România și folosesc date din România. Legat de disponibilitatea datelor aici te poți întâlni cu anumite probleme. Sper din ce în ce mai mult să se creeze acele data rooms- știu că INS-ul le are, dar încă nu sunt complet funcționale. Noi de exemplu la Banca Națională, în departamentul de stabilitate financiară, știu cel puțin 4-5 proiecte în care am încercat să aducem români care lucrează în afara României și cu care am lucrat pe proiecte comune…. Dacă cercetarea nu primește atenție, nici nu va putea să se întreme prea curând. Aici aș mai adăuga ceva: În afară, dacă ai făcut un studiu, ești invitat de reprezentanții mediului privat interesați în problema studiată de tine, pentru a discuta pe marginea concluziilor. Sau vine cei din mediul privat care admit că au o problemă și finanțează un studiu pentru a vedea care ar putea fi soluțiile. La noi nici acum cercetarea nu se plătește. S-au adăugat tot felul de excepții pentu a nu plăti, iar tu trebuie să încerci să analizezi situația economică și să dai un hint celor care întreabă despre cum merg lucrurile. Cea mai amuzantă parte pe care am observat-o până acum în cei 28 de ani de experiență a fost atunci când purtam discuții cu diverse persoane implicate în economia reală, oameni foarte vizibilei, persoane de top, care mă întrebau cât va fi dobânda. Eu le spuneam că din calcule, dobânda urma să fie X sau Y. ”Nu cred!”, ziceau ei. Argumentul lor? ”Păi mi-a zis mie cineva…”. Cam asta este percepția cercetării românești. A doua problemă a cercetării este, cum spuneam la început, protecția. Profesorii noștri, ca brazii, se protejează la fel de falnic. Acesta e și motivul pentru care profesorii externi nu prea pot să intre să predea. Decât extrem de greu sau chiar deloc. Ne protejăm joburile. Vă amintiți cum după 1990, foștii profesori de la ”Ștefan Gheorghiu” s-au re-convertit în profesori de economie? Nu vreau să mai în alte detalii. Integral: https://economie.hotnews.ro
Lockdown-urile au lăsat o “gaură” de 10 mii de miliarde de dolari în economia globală.… Astfel, potrivit UNCTAD, deşi economia globală ar putea creşte cu 4,7% în 2021, va înregistra totuşi un minus de 10 mii de miliarde de dolari – aproximativ de două ori PIB-ul Japoniei – comparativ cu situaţia în care pandemia nu ar fi avut loc. Anul trecut, economia globală a fost marcată de “cea mai drastică scădere anuală de la introducerea statisticilor privind activitatea economică agregată, la începutul anilor 1940”, se arată în raport, scrie Agerpres. UNCTAD avertizează că, în timp ce economiile dezvoltate au lansat ample planuri de redresare, cum este pachetul de stimulare a economiei al SUA, în valoare de 1,9 mii de miliarde de dolari, iar China a revenit la creştere la finele anului trecut, oamenii din ţările mai mici şi mai sărace continuă să se lupte cu dificultăţile. Ţările în curs de dezvoltare duc greul recesiunii “din cauza spaţiului fiscal limitat, a constrângerilor tot mai mari ale balanţei de plăţi şi a lipsei sprijinului internaţional adecvat”, ceea ce a dus la “unele din cele mai mari scăderi de venit individual raportat la PIB”. “Chiar şi o mică scădere a activităţii economice poate fi devastatoare”, a notat UNCTAD, evocând consecinţe ale restricţiilor antipandemie “previzibil severe” în economii în curs de dezvoltare ca Filipine sau Malaezia. Pe de altă parte, UNCTAD şi-a îmbunătăţit previziunile privind creşterea economică globală pe 2021 faţă de estimarea anterioară de 4,3%, având în vedere o posibilă “redresare mai puternică în Statele Unite”. Integral: https://www.digi24.ro
Viitorul citit de Inteligenta Artificiala si științele hibride ca obligație. Cine nu e Elon Musk să moară! E un trend încântător. Sunt abonat la tot soiul de niusleteruri care-mi prezintă noutăți de ultimul moment cu tona. Neuronul meu stingher se întreabă: bă, dar chiar așa, atâtea noutăți “vomită” cercetătorii ăștia pe săptămână? Se întâmplă/sunt atâtea minuni pe metru pătrat? Viitorul se-ntâmplă astăzi. Și trăim o adevărată apocalipsă de cercetări, noutăți din știință. Peste tot e doar modelul Musk, Musk. Pământuri neexplorate, virgine planete, scule drăcoase, stelare utopii, sfârtecări fără limită ale omului. Toate se-ntămplă acum. Toate. Dacă nu esți Musk nu mai ești nimic. MOri, băăă! Acum e Inteligența Artificială AI la mare modă. Dar și tot soiul de științe hibride. Bă, dar ce nu face IA, face vreo știință hibridă. Dă cu mopul prin casă, îți supraveghează copilul “la grădi”, te citește după cum mergi, după cum îți ții cotul pe masă, după dejecțiile din canalizare. Dar astea-s deja fleacuri. Cercetătorii de astăzi sunt dați dracului, domle. Azi, acum, scot pe bandă rulantă tot ce nici nu-ți trece prin cap. Nu mai există nimic neexplorat. Niciun mister nu stă ascuns. Nu-i doar atât, tot ce nici nu-ți imaginai este cercetat acum, obligatoriu, fără nicio restricție, niciun tabu. Sunt particule, mii, care se descoperă pe bandă rulantă, sunt stele neîncălzite în univers, cărora cercetătorii le îmbracă să nu-nghețe, există atomi virgini care fac minuni în botox, materiale de construcție sunt mereu eco și stau în munți de pe Marte, alimente perfect sănătoase guiță de pe Saturn. Este clar că trăim ca niște beșnițe, că suntem ignoranți, analfabeți ai propriei vieți și propriului univers. Dar, bă, brusc fac explozie sub ochii tăi tot soiul de știri ȘI TU ce faci? Taci? Totul e util. Foarte util pentru viața ta. Un reînoit meniu de științe comportamentale îți și fut una peste bot de cum s-au ivit, minunate cratere pe lună, tot soiul de particule amenințătoare in nuce, milioane de stratosfere, mini-creiere neanderthalizate care acum sar la bătaie pentru un viitor mai bun. Genetici de care nu a auzit lumea…..Când citește, Omul nu mai e un nimic, un vierme. Acum e înnobilat cu un viitor de care nu-i pasă. Un viitor apropiat, “un mâine” pe care îl calcă în picioare. Îl face praf. Praf stelar, bineînțeles. Viermele de ieri azi gândește viitorul viitorului. Este sindromul statului la coadă la racheta lui Musk care să-l ducă pe Lună, pe Marte. Utilizatorul de net de astăzi a intrat pe orbita noutății obligatorii. Bea sarmale de Crăciun și intră pe orbita utopiei căreia nu-i mai vede dimensiunile, nu-i mai vede “ficțiunea”. N-a plecat racheta lui Musk de pe pământ, asta n-are importanță, dar Omul acesta deja e pe Marte și bea un cappucinnno. Nu se întreabă, ca la mahala, să te-ntrebi. Domle, dacă de la o săptămână la alta ni se livrează tone de invenții cum de viața americanilor nu e mai bună, nu, nu zic a românilor, a americanilor, chinezilor, brazilienilor, englejilor că ăștia sunt cercetători de nu se mai poate. … Niciun vânător de noutăți nu se duce în laboratoare să vadă cum o fi, ce-o fi. Niciun vânător de noutăți nu se mai întoarce peste o lună-nouă să întrebe: s-a făcut ce ați promis, băi, cercetătorilor. Este o injecție de utopie, de ficțiune, viitorul și accelerarea lui astfel dau vertij și dependență. Or fi adevărate sau nu? Ce contează? E ca și cu coada la minunata excursie pe cosmos promisă de Musk. Apropo, să știți Musk e om. Și exhibiționismele astea ale lui îl fac nefericit, foarte nefericit. Are un gol în inimă pe care și-l acoperă cu o bucată de meteorit care provine tocmai de la Ghilgamesh. A dat 6000000 de dolari pe ea. A luat-o dintr-un târg din Wuhan. Se știe sigur că Ghilgamesh ăsta, rege al Sumerului acum șdemii de ani, o punea și el în aortă ca să-și astâmpere aleanul singurătății, anxietatea aia banală, cunoscută încă de pe vremea mahalalelor Urukului. Integral: https://www.hotnews.ro
Clopotul Catedralei e atât de puternic, încât cade aurul de pe pereți! Probleme lumești pentru Patriarhul Daniel. De la o vreme acesta a observat că de fiecare dată când bate clopotul imens al Catedralei bucăți de aur se desprind de pe pereți și cad pe jos. Preafericitul a făcut rapid un calcul sumar și a ajuns la concluzia că ar putea pierde până la un kg de aur pe lună dacă situația continuă, moment în care a început să i se zbată un ochi. „Problema e că nu am găsit nicio echipă de muncitori care să știe ce adeziv să folosească pentru aur, toți mi-au zis că n-au mai făcut așa ceva“, s-a plâns Patriarhul. „Dar și producătorii au aici o vină, c-am căutat adeziv pentru aur și la Dedeman, și la Hornbach, ba chiar și la tarabele din piață, dar nimeni nu avea așa ceva.“ Preafericitul Daniel a spus că n-are neapărat o problemă cu faptul că aurul cade de pe pereți, că lui îi place să fie și podeaua aurită. „Însă nu suport gândul că aurul ăla e luat pe tălpi de săracii care vin să se roage în Catedrală, care apoi pleacă cu tot cu el. Integral: https://www.timesnewroman.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Bună dimineața.
Aș adăuga un subiect de dezbatere :
Cum se explică menifestația „șoșochiștilor” ( apărută cam brusc ) sâmbătă ?
Shoshoaca le-a transmis intalnire prin popime la maslul de vineri.
Gunoaiele si dementii se-aduna fulgerator unde-i rost de circ. Asa e de cand lumea
Buna ziua.
Bună observație!
Cred că nu este exclusă o sincronizare cu mișcările din vest. Acolo, cu două trei săptămâni înainte de sărbătorile pascale catolice, au apărut manifestații care vor mări indicele de transmisibilitate a infecției cu SARS-COV2 și astfel va deveni imposibilă vreo relaxare de Paști. Tensiunea socială va crește și politicienii ( mai ales cei care pozează în „mântuitori”) vor avea posibilitatea să câștige noi adepți.
Un calendar asemănător cred că se va produce și la noi. Până atunci „providențialii” noștri nu pot fi acuzați ( de finanțatori ) că „stau cu mâinile în sân” când în vest lupta e în toi.
Nu ar fi exclus să fie și un test care să arate pe ce participanți se pot baza pentru manifestații cu 2 – 3 săptămâni înainte de Paștele Ortodox.
Se sincronizeaza mai intai cu coordonarea generala a estului (Moskva, putka) si-apoi cu tembelii vestului.
Cand apare val nou de covid, pac! si scroafa shoshoaca plus dementii in piata.
Buna dimineața.
Ieri englezii au făcut peste 874.000 vaccinări in o singura zi.
Cu AstraZeneca care e engleza.
In USA , 36% din populație a primit cel puțin o doza de vaccin. Pfizer sau Moderna.
In UE se merge înainte cu minciuna instituționalizată.
Ursula și comisarii au greșit complect strategia vaccinării și finanțarea vaccinurilor. Tot circul cu ” vaccinare , stop vaccinare, iar vaccinam” are ( in opinia mea ) in spate exact greșelile uniunii.
– lipsa vaccin ” made in UE ”
– contracte prost negociate cu casele producătoare.
PS. Se trage de timp cu promisiunea că în iunie- iulie vor fi vaccinuri pentru toți în cantități suficiente. Se explică mai puțin că în acele luni , Anglia și USA vor termina grosul vaccinărilor.
Adică cei care au știut să finanțeze și să facă contracte , vor termina ( aproape) campania de vaccinare și că urmare se va putea livra în cantități mari vaccinuri către UE.
UE a devenit un gigant cu picioare de lut.
Ce vechime are Uniunea Europeană ?
Cred că e nedrept să le găsim o vină pentru că își murdăresc scutecele…
Cite case farmaceutice sunt cu sediul în UE ?
Cite din ele au primit finanțare pentru a realiza un vaccin Covid ?
Cite sute de miliarde a mobilizat UE pentru ” economia verde” ?
Găsiți răspunsurile și trageți concluzile.
27 de țări comunitare în gravă criza de vaccinuri dar Greta și ecologiștii acuma nu mai bat câmpii de ecrane.
Iar politicienii UE sunt extrem de slabi profesional.
PS. UE e mai bătrână că mine. Și am trecut de 60 de ani. 😃
Date oficiale. Tara pe țară .
https://lab.gedidigital.it/gedi-visual/2020/coronavirus-le-vaccinazioni-nel-mondo/
USA a ajuns la 72 % vaccinați cu cel puțin o doza.
Anglia la 42 %.
Să vă întrebați de ce aceste țări au vaccinuri în mod prioritar și de ce lipsesc in UE.
Răspunsul e inconfesabil , face rău imaginii și unor politicieni cu veleități de experți.
https://www.kmkz.ro/de-ras/medicul-flavia-grosan-primit-reteta-de-la-dan-puric-si-diana-sosoaca
3, unul si unul
“Ministrul Lucian Bode: “Bucurestiul nu va intra in carantina doar pe baza indicelui de 6 infectari la mia de locuitori”
….”Nu doar indicele conduce la aceasta decizie. Specialistii spun foarte clar: sunt mai multi factori, printre care si acest indice de peste 6 la mie, care pot conduce la o astfel de decizie. Asadar, nu trebuie sa ne grabim, nu trebuie sa dam mesaje care eventual sa induca panica in populatie, trebuie sa fim foarte clari in declaratii, dar daca se va ajunge sa depasim indicele de 6 la mie, cu siguranta, impreuna cu DSU, cu toti factorii implicati, vom lua o decizie, dar nu doar pe baza acestui indice”, a declarat Bode la Digi24.
Sanctiuni mai dure pentru localurile care incalca restrictiile. Lucian Bode: “Se trece la nivelul urmator si aplicam sigiliul pe locatie”.
Rata de incidenta COVID a crescut, luni, la 5,67 la mie in Bucuresti, potrivit datelor publicate de Directia de Sanatate Publica….”
https://ziare.com/politica/stiri-politice/cand-va-intra-bucurestiul-in-carantina-1668845
“Norvegia investigheaza alte doua decese inregistrate dupa vaccinarea cu AstraZeneca
Autoritatile norvegiene au informat luni ca ancheteaza moartea a doua persoane dupa inocularea cu vaccinul anticoronavirus produs de AstraZeneca si care au prezentat un tablou clinic neobisnuit de tromboembolism, transmite EFE.
Patru persoane au murit pana acum in Norvegia in ultimele doua saptamani, cu un tablou clinic care include o cantitate scazuta de plachete, coagulare a vaselor sangvine si hemoragii, similar celui detectat in mai multe tari. Alti doi pacienti continua sa fie internati in Spitalul Universitar din Oslo (OAS) cu simptome similare, au semnalat autoritatile, care au confirmat informatia potrivit careia mai multi dintre cei decedati aveau sub 50 de ani si faceau parte din personalul medical.
“Agentia Medicamentului nu poate exclude faptul ca aceste cazuri ar putea avea legatura cu vaccinul”, a transmis institutia intr-un comunicat, care subliniaza ca aceste simptome nu au fost inregistrate la pacienti care au primit alte vaccinuri anticoronavirus folosite in Norvegia, precum Pfizer-BioNTech si Moderna. Atat aceasta agentie, cat si Institutul de Sanatate Publica si OAS colaboreaza in anchetarea acestor cazuri in Norvegia, care – impreuna cu Danemarca si Suedia – mentine suspendarea vaccinarii cu AstraZeneca decisa in urma cu mai bine de o saptamana pana la o decizie finala, ce va fi anuntata in urmatoarele zile….”
https://ziare.com/stiri/coronavirus/norvegia-investigheaza-decese-dupa-vaccinul-astrazeneca-1668851
Buna ziua tuturor 🙂
Stefan are dreptate legat de vaccinuri: UE nu doar ca nu a stiut sa negocieze contracte, insa a mai si bagat bani in R&D (sute de milioane de euro) fara sa isi asigure clauze de exclusivitate sau ceva similar. Buni negociatori madam Gaina italiana si mosnegii gen Borel 😀
In plus, Big Pharma europene au dat chix cu vaccinul (Sanofi, Pasteur), asa ca vaccinurile care sunt acum functionale sunt din afara UE.
Cand aud de “economia verde”, vad rosu in fata ochilor 😀 Economia verde, cu masini electrice ca ultima noutate Dacia facuta in China si subventionate de statele europene!!!
Asa ca sa speram ca la vara vom vaccina mai bine. Intre timp, SUA si UK merg cu viteza vantului si noi cu cea a melcului. STS si Gheorghita cu platforma lor de doi lei sa traiasca. Si UE, cu strategiile lor depasite inainte de a fi votate.
Si de unde sa se alimenteze masinile electrice, cand autonomia de deplasare este de 250-300 km???? Noi nu avem nici toalete pe marginea drumurilor si autostrazilor existente. Iar intre Ploiesti-Buc, pe autostrada nu ai nici statii de benzina.
sarut mana 🙂
Si nu doar asta e problema, ci infrastructura nationala de energie. Cand vor fi zeci de masini electrice, atunci sa vad eu retelele facute in anii 60-70 daca mai rezista!
Dar asa e, ne vom mandri cu 3 statii electrice pe ici pe colo si cu zero toalete pe distanta de sute de km.
In plus, tesla este o super car cu referire la siguranta circulatiei… O mare minune de masina cand nu-i ia foc bateria tam-nesam prin garaje, parcari sau in mers.
Masina insasi poate juca rol de toaleta la margine de drum
https://www.autoblog.com/2021/03/18/nhtsa-investigating-23-tesla-crashes/
Vad ca politicienii se codesc sa carantineze Bucurestiul. Normal, nu se poate. Doar “provincia” poate sta in carantina. Suceava a putut sta anul trecut, Timisoara poata sta acum, insa Bucurestiul nu. Cum sa se inchida cluburile de fite si ministerele de unde ne vine lumina? 😀 Cu astfelcde masuri duplicitare faci bulevard pentru Sosoaca, Flavia Grosan si “dacii liberi”.
“De ce valul trei al pandemiei va fi mai dificil. Medic: “Romania aplica metoda de lupta din valul 2, insa ecuatia este diferita”
….”Valul 3, favorizat de aderenta oamenilor fata de masurile preventive” “Valul 3 (primavara 2021) – Pana acum, Romania aplica metoda de lupta din valul 2, insa ecuatia este diferita. Cele mai mari probleme le pune tulpina B.117, dominanta in Romania, in fata careia multe state europene au luat deja masuri extrem de restrictive, amintind de valul 1, Raspandirea virusului este favorizata in primul rand de aderenta din ce in ce mai scazuta a oamenilor fata de masurile preventive (petreceri private, in cluburi sau in statiunie montane).
Fata de valul 2, avem si o veste buna: vaccinarea personalului medical (care va determina scaderea cazurilor de infectare in spitale si ambulatorii) si vaccinarea (desi inca limitata) a personalului din educatie (care va duce la o scadere a cazurilor de infectare in scoli, in comparatie cu valul 2).
* protejarea economiei, in sensul explicat de cei mai multi experti in domeniu. Ca medic, opinia mea este mult mai nuantata (si, posibil, irelevanta)
** testarea insuficienta si, mai nou, ineficienta (daca vorbim despre secventierea genomica) reprezinta firul rosu al celor 3 valuri. Tebuie sa devenim constienti ca fara un sistem de testare centrat pe preventie, nu pe diagnosticare, implementat unitar la nivel national si care sa includa testare rapida, PCR si secventiere genomica, ne va fi greu sa controlam pandemia”, a mai explicat expertul….”
https://ziare.com/stiri/coronavirus/doctorul-marius-geanta-explica-ce-s-a-intamplat-in-cele-trei-valuri-pandemice-1668836?utm_source=ZiareCom-https%3A%2F%2Fziare.com%2Fziare-reviste%2F&utm_medium=BN-NW-1668836-De+ce+valul+trei+al+pandemiei+va+fi+mai+dificil.+Medic%3A+%22Romania+aplica+metoda+de+lupta+din+valul+2%2C+insa+ecuatia+este+diferita%22&utm_campaign=BN-NW-ZiareCom-2021-03-22
https://www.msn.com/en-us/news/us/astrazeneca-s-covid-19-vaccine-is-found-to-be-79-effective-in-u-s-study/ar-BB1ePpw3?ocid=msedgntp
Buna ziua
Un “dezastru “ uniunea asta europeană …daca România nu era in uniunea europeană nu ajungea la 70% fata de media PIB de la 30 și ceva in anul aderării …..depășea media europeană la PIB …
cât despre vaccinare, alt dezastru….totuși eu nu pricep cum naiba văd ca ăștia vaccinează 50 mii/zi de vreo săptămâna și vor ajunge la 70-80 mii in vreo 7-10 zile…aștept curios următorul “ dezastru” pe la sfârșit Aprilie când vor ruga oamenii sa meargă la vaccinare…
uite, daca Ucraina sau Rusia nu sunt in ue, vaccinarea merge struna…
Și tot despre “dezastruoasa”uniune europeană …am văzut niște filme italiene din anii 50-epoca când s a înființat uniunea….precis ar fi arătat azi mult mai bine Bella Italia daca nu erau banii de la ue…ce ne mai place sa împroșcam cu r…”e ușor a scrie versuri când nimic nu ai a spune”
și despre vaccinare:cu tot respectul@cetatean va contrazic:am dus 2 persoane programate una vineri una azi..in buc și in oraș la 100 km….totul a decurs civilizat ,fără îmbulzeala,eficient…alt caz: cineva apropiat-neesențial – s a programat pe lista de așteptare când s a deschis undevain Teleorman/ieri citind ca se deschid noi centre in București și a anulat programarea aia și a trecut pe lista de așteptare București /a primit acum câteva ore sms sa confirme ca se poate vaccina miercuri pe 24 Martie /sigur ca se poate mai bine,dar sa nu uitam ca e un experiment unic,n a mai fost așa ceva pana acum,se învața din mers
apropo de vaccinarea de azi:persoana pe care am dus o e mare consumatoare de a3…era oripilată de ce o așteaptă …o întreb după cele 25 min petrecute la vaccinare…cum a fost răspuns “fir ar ai dracu cu televizorul lor”…fără alte comentarii
Italia a vaccinat in ultimele 24 de ore , 49.625 persoane. Din care 20.789 cu doza 2.
La așa ritm de vaccinare , faimosul 70 % populație italiană vaccinata se ajunge DOAR in 3 aprilie 2022.
Matematic.
Și data asta ( anul următor ) e dovada de nereușită .
Din lipsa de vaccinuri.
Faceți un calcul în Romania cu media vaccinării zilnice și vedeți cînd se ajunge la mult dorita 70 % persoane vaccinate.
E o catastrofa ritmul de vaccinare peste tot in UE.
Frecție la picior de lemn că după iulie (anul curent) vor vaccina toți masiv .
Că termina englezii și americanii vaccinarea și deci vor fi doze foarte multe pt. UE.
Pina in iulie , covid se poate modifica cum a demonstrat deja.
Se riscă să fim nevoiți să vaccinam anual .
Ca la gripa comuna.
Personal vad negru viitorul.
Alții sunt optimiști. Cincinalul in 4 ani și jumătate. 😃😃😃
Și două cifre elocvente privind raportul vaccinați – morți de Covid.
Anglia = 44,68 % vaccinați. Doar 17 morți.
Italia = 12,92 % vaccinați. 386 morți Covid.
Romania = 12, 88 % vaccinați. Morți de Covid 60.
E evidenta diferența de morți între cine are acces la vaccin autohton ( Anglia cu AstraZeneca) și latinii care nu au aceleași posibilități că lipsește un vaccin ” made in UE”.
PS. Italia are oficial și pina acum 105.328 morți de Covid.