Revista Presei – 4 ianuarie.”Nimic nu ne-a dezumanizat mai mult decât transformarea morții în statistică și a oamenilor în numere.”
| 04/01/2021 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de luni, 4 ianuarie! Vremea va rămâne mai caldă decât normalul perioadei în zilele ce urmează, cu valori termice maxime cuprinse între 6 și 15 grade Celsius, în cursul zilei de luni și 4 și 13 grade marți. Prima decadă din inauarie rămâne caldă, însă, va fi ploioasă, pe fondul unei mase de aer cald și umed. Cerul va avea înnorări persistente în sud est, în est și în zonele deruloase din sud, unde ploile vor fi frecvente și pe alocuri moderate cantitativ. Luni, ploile vor cuprinde treptat toate regiunile și vor fi în general moderate cantitativ. În dealurile sudice se vor acumula peste 30 – 40 l/mp. În zona montană, vor fi precipitații mixte, iar la altitudini de peste 1.500 de metri vor predomina ninsorile mai consistente, în special în Carpații Meridionali și de Curbură, unde și vântul se va intensifica. In Bucuresti +14/7 gr.C.
:quality(80)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/01/vaccinarehepta5579742.jpg?w=640&ssl=1)
Campania de vaccinare din România a început cu… o pauză. Imunizarea se face de luni până sâmbătă În prima săptămână, au fost utilizate sub 10% din dozele de vaccin primite de România. – 13.242 de cadre medicale au primit prima doză de vaccin de la Pfizer. – În Israel, 150.000 de persoane sunt vaccinate zilnic. Românul este veșnic obosit. Se vede asta și în campania de vaccinare. Doar am început cu o pauză. Și nu este o situație izolată. Se va repeta. Sloganul campaniei de vaccinare de la noi ar putea fi: „Duminica nici iarba nu crește!” Asta pentru că administrarea serului anti-COVID se va face de luni, până sâmbătă. Chiar și acolo unde medicii ar vrea să lucreze și duminica. Spre exemplu, centrul de la vaccinare de la Spitalul Militar Timișoara ia pauză astăzi. Deși a fost singurul din județ din țară care a funcționat și după Revelion. „Am vaccinat și în data de 1 ianuarie și în 2. În data de 3 nu lucrăm, datorită procedurii de înregistrare în Registrul Național de Vaccinare, unde se lucrează 6 zile pe săptămână.”, a spus Cristina Bredicean, coordonator vaccinare, Spitalul Militar Timișoara. Situația îi revoltă pe cei care vor să se imunizeze. Privesc cu invidie, spre Israel. Aici, în două săptămâni, 10 la sută din populație a primit vaccinul. Eleodor Cârstoiu este medic chirurg și încă așteaptă să îi vină rândul. Speră ca săptămâna viitoare să primească și el serul salvator. Încă se întreabă pe ce criterii au fost aleși primii vaccinați. „Ideal ar fi să îi vaccinăm pe cei care sunt cel mai expuși, cei care nu au imunitate, grupurile de risc. Un medical, asistent medical, infirmier tânăr, care a intrat în contact cu boala, are un grad înalt de anticorpi, nu cred că era o prioritate de vaccinare. Integral: https://alephnews.ro
:quality(80)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/01/fotojet17.jpg?w=640&ssl=1)
Demnitatea veteranilor români, care-și așteaptă rândul la vaccinare, după ce alte țări au început cu ei: „Nu mă grăbesc” Încă de la începutul pandemiei, de la nivelul șefului statului, statul român a numit lupta cu COVID-19 ”un război”. Cei care au luptat cu adevărat în război și care acum au peste 80 de ani, fiind dintre cei mai expuși ca rată de mortalitate, nu sunt printre primii care primesc vaccinul. În România, 84,3% dintre cele 14.394 de decese COVID înregistrate până la 20 decembrie au fost la persoane cu vârsta de peste 60 de ani, potrivit ultimului raport săptămânal publicat de CNSCBT. În România, conform INS, 2 din 3 oameni înregistrați ca decedați, din orice cauză, în octombrie 2020 – cea mai fatală lună octombrie de după al Doilea Război Mondial -, au fost oameni de peste 70 de ani. În România, oamenii vârstnici nu sunt vaccinați în categoria prioritară. …. Anglia i-a tratat egal pe cei 80+ și pe medici, Irlanda a început cu vârstnicii. România, Ungaria și Polonia, doar cu medicii Strategia de a nu-i lăsa pe vârstnici să aștepte este preferata țărilor vestice. Majoritatea țărilor din Occident au împărțit primele zeci și sute de mii de doze între personalul medical și bătrânii care sunt la risc să-și piardă viața în cazul unei infecții. Unele, precum Irlanda, i-au vaccinat chiar primii pe bătrâni. În general, țările estice au decis altfel. Vaccinarea cu prioritate a întregului personal medical, inclusiv a celor care nu au de-a face cu pacienții COVID, a fost îmbrățișată de România, Ungaria, Bulgaria și Polonia. În aceste foste țări comuniste prioritate are sistemul medical. Integral: https://www.libertatea.ro
:quality(80)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/12/test-covid-2.jpg?w=640&ssl=1)
Anul începe cu 40 de ventilatoare nefolosite la „Matei Balş” și cu apeluri disperate de la ATI Colentina. „Vedem ce cadavre vii o să ajungem” La startul lui 2021 și după 10 luni în care au tratat cele mai grave cazuri de COVID-19, medicii de la două spitale mari din București: Institutul Naţional de Boli Infecţioase Matei Balș și „Colentina” spun că sunt epuizaţi. Doi doctori, Cătălin Apostolescu, de la „Balș” și Laura Zarafin, de la „Colentina”, au acceptat să discute deschis despre situația critică. …. „Balș”: medici ATI la jumătate față de necesar Pe hârtie, „Matei Balș” are dotări şi spaţiu pentru cel puţin încă 20 de paturi de terapie intensivă, inclusiv 40 de ventilatoare în plus, neutilizate în acest moment. În practică, secţia ATI are mai puţin de jumătate din personalul necesar. La Institutul Naţional de Boli Infecţioase Matei Balş, aceeaşi echipă lucrează pe secţia de ATI de la începutul pandemiei. La 20 de paturi de terapie intensivă lucrează 5 medici ATI şi 3 doctori de boli infecţioase. Aceiaşi oameni din martie, „fără pauză, fără concedii”, spune medicul Cătălin Apostolescu, purtător de cuvânt la „Balş”. Lor li s-a mai adăugat, pe parcursul anului 2020, şi câte unul-doi rezidenţi ATI – dar nu constant, „ci câte două-trei luni”. … „În mod normal, ar trebui să avem o asistentă la două paturi şi un medic de terapie intensivă la 3-4 paturi. Noi avem, pe o tură de 12 ore, şase asistente: trei afară şi trei înăuntru, adică în echipamentele de protecţie, ceea ce înseamnă că revine o asistentă la 6-7 paturi, de fapt”, explică Apostolescu. … „Sunt două posibilităţi: ori o să clacăm şi o să ne prăbuşim, ori avem varianta optimistă, că vine vaccinul şi scad cazurile – dar nu ne aşteptăm la o scădere până în iunie – şi, dacă supravieţuim acestor şase luni, vedem ce cadavre vii o să ajungem” – avertizează medicul. Apostolescu crede că societatea nu înţelege că „tragem la maxim de o resursă epuizabilă” şi că „toate neîmplinirile sunt reproşate acestor oameni care muncesc, de dimineaţă până seara, în costume de protecţie”. „Cel mai mult m-a afectat prostia de care poate da dovadă o societate. Nimic din ce fac medicii nu e bine pentru restul. Tot românul a avut un must să se ducă la mare, să-şi facă vacanţa în Grecia, în timp ce nişte oameni au lucrat în echipamente de protecţie, la 40 de grade. Apoi, românul, nu vorbesc despre toți, ci despre cei pe care nu i-a interesat decât satisfacerea instinctelor primare imediate, şi-a manifestat nemulţumirea faţă de ce se întâmplă în spitale”, concluzionează Apostolescu. …. „Colentina”: 29 de paturi ATI, una dintre cele mai mari capacități din țară, și puțini medici La câteva zeci de metri distanță, Spitalul Colentina trece prin probleme similare, spune medicul ATI Laura Zarafin. „Avem 29 de paturi ATI și doar 14 medici ATI. Sub jumătate din necesar. Două colege din 14 s-au îmbolnăvit de COVID. Cât eram 14, am făcut 6 gărzi pe lună. Acum am făcut 8 gărzi. Nu mai putem rezista”, spune Zarafin. Ea reclamă o lipsă de organizare de la nivelul autorităților sanitare, dar și „chiar dacă se vor supăra colegii pe mine”, o lipsă de solidaritate din partea medicilor ATI de la alte spitale non-COVID. „Înțeleg că sunt spitale care nu vor bolnavi COVID. Bine. Dar atunci ne pot ajuta să vină să lucrăm împreună. Măcar din cei 150 de medici care au luat examenul de specialitate ATI anul ăsta dacă ni s-ar repartiza și tot ar fi excelent”, spune doctorul ATI de la „Colentina”. Am 27 de ani de experiență și nu am tratat o boală precum COVID. De 10 luni suntem îngroziți, tot ce vedem și auzim noaptea, în somn, este respirația întreruptă a pacienților care mor pentru că nu mai pot respira. Nu mai putem! Integral: https://www.libertatea.ro
BioNTech avertizeaza asupra lacunelor de aprovizionare cu vaccin si critica abordarea Comisiei Europene Compania farmaceutica germana BioNTech cauta solutii impreuna cu partenerul ei american Pfizer pentru sporirea productiei vaccinului lor impotriva COVID-19, avertizand asupra lacunelor in aprovizionare pana cand vor fi autorizate si alte vaccinuri, relateaza vineri agentia Reuters. Vaccinul Pfizer-BioNTech este deocamdata singurul vaccin impotriva COVID-19 autorizat in Uniunea Europeana, dar autorizarea sa relativ tarzie de catre agentia specializata a UE si cantitatea redusa de vaccin comandata de Comisia Europeana – care si-a asumat incheierea contractelor cu producatorii de vaccinuri in numele statelor membre – conduc la un ritm lent de aprovizionare. Intarzierile in distributia vaccinului au provocat consternare in Germania, unde mai multe regiuni au fost nevoite sa suspende vaccinarea la cateva zile dupa lansare. ”In acest moment lucrurile nu arata bine – apare o lacuna pentru ca nu sunt alte vaccinuri aprobate si noi trebuie sa umplem golul cu vaccinul nostru”, a explicat publicatiei germane Spiegel directorul general al BioNTech, Ugur Sahin. Acesta, impreuna cu sotia sa Oezlem Tuereci, director medical al societatii, au fondat aceasta companie, intrata in parteneriat cu societatea farmaceutica americana Pfizer pentru producerea vaccinului impotriva COVID-19. Responsabilii BioNTech au criticat decizia Comisiei Europene de a incheia contracte cu o serie de companii farmaceutice in speranta ca vor fi aprobate rapid vaccinurile acestora, ceea ce nu s-a intamplat. ”S-a presupus ca multe alte companii vor veni cu vaccinul. Aparent aceasta a fost impresia, ca vom avea destule, ca nu va fi atat de rau si ca avem controlul. Acest lucru m-a surprins”, spune Sahin. SUA au comandat in luna iulie 600 de milioane de doze de vaccin Pfizer-BioNTech, in timp ce Comisia Europeana a asteptat pana in noiembrie pentru a comanda jumatate din aceasta cantitate. Mai mult, din cele 300 de milioane de doze comandate de UE, numai 200 de milioane au fost o comanda ferma, iar restul de 100 de milioane de doze au ramas ca optiune, exercitata saptamana trecuta, dar cu termen de livrare inca neclar. BioNTech spera sa lanseze in februarie o noua linie de productie la unitatea din orasul german Marburg, cu o capacitate de productie de 250 de milioane de doze in prima jumatate a anului. Ministrul german al sanatatii, Jens Spahn, a promis intr-un mesaj pe Twitter ca va face tot posibilul pentru ca aceasta unitate sa-si inceapa activitatea cat mai repede. Guvernul de la Berlin, care a finantat BioNTech in proiectul vaccinului cu 375 de milioane de euro, a respins apelurile externalizarii productiei prin cedarea licentei de productie catre alte companii farmaceutice, invocand, la fel ca reprezentantii BioNTech, complexitatea procesului de fabricare a acestui vaccin bazat pe noua tehnologie ARN mesager. Integral: https://ziare.com
:quality(80)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/12/w56505854.jpg?w=640&ssl=1)
Bacteristan 2021. Cum arată 14 dosare ale pacienților infectați cu nosocomiale în Spitalul Militar Central La 5 ani de la Colectiv, spitalele continuă să nu raporteze infecțiile asociate actului medical, infecții ce reduc șansele de supraviețuire ale pacienților critici din secțiile ATI. Medicii au oferit documentele către jurnaliștii Libertatea. Ca și în 2016, le publicăm anonimizând datele pacienților. Iată ce ascund ele. Pe 7 aprilie 2016, apăreau în fața opiniei publice 13 cazuri ale răniților de la Colectiv, toți infectați cu nosocomiale, luate din mai multe spitale. Una dintre clinici era Spitalul Militar Central. Acelui episod din investigație s-a intitulat: „Bacteristan – 13 dosare ale morților de la Colectiv”. Sursa jurnaliștilor a fost personalul medical. Pe 2 ianuarie 2021, azi, publicăm 14 cazuri ale pacienților care au decedat sau sunt în stare gravă, într-o singură secție ATI a Spitalul Militar Central, în perioada noiembrie-decembrie La toți apar infecții nosocomiale. Sursa reporterilor este personalul medical. Bacteristan, anul 2021. Infecțiile care ucid „Din secția ATI 1 nu scapă niciun pacient care ajunge să fie intubat. În ultimii 15 ani am văzut doar un pacient intubat și infectat cu mai mulți germeni care să supraviețuiască”, a declarat pentru Libertatea un medic din cadrul Spitalului de Urgență Militar Central București. Revoltați de lipsa de măsuri din partea conducerii spitalului privind neraportarea infecțiilor nosocomiale și lipsa de măsuri ulterioare, mai multe cadre medicale din „Militar” au oferit jurnaliștilor Libertatea documente interne și fișe medicale ce arată imaginea reală din secția de Terapie Intensivă 1. „Cei care se suprainfectează cu un singur germen au șanse mai mari să supraviețuiască. Dar și la ei avem mortalitate extrem de mare”, completează sursa medicală. Acesta susține că de regulă, la pacienții intubați, infecția se localizează la plămâni, după care colonizează toate organele. …. Infecțiile sunt scrise de mână în Registrul de evidență a Infecțiilor Nosocomiale, dar nu toate sunt raportate în sistemul electronic, spun medicii militari Iar pacienții continuă să fie expuși pericolului de a contracta germeni multirezistenți atunci când ajung în secția ATI I, fiindu-le astfel micșorate sau chiar compromise șansele de recuperare. …. Rubricile Registrului arată însă că el este folosit în alt scop decât cel pentru care a fost înființat. În el ar trebui raportate etapele sterilizării aparatelor medicale contaminate cu germeni nosocomiali. Rubricile sunt: materialul sterilizat, ora începerii sterilizării, ora terminării sterilizării, temperatura și rezultatul testului de sanitație. În loc de aceste informații, sunt trecute informațiile despre o parte dintre pacienții infectați. Doar o parte dintre cazuri ajung în registru fizic. Și mult mai puțini în registrul electronic, dedicat pacienților. …. „Ce să introducă aici dacă nu se sterilizează? Pentru cazurile de pacienți infectați cu nosocomiale există un registru electronic, dar acela este aproape gol”, a explicat sursa. În afară de cele 10 cazuri de pacienți infectați cu germeni intraspitalicești introduși în Registru „de unii medici mai conștiincioși” există multe alte cazuri neraportate nici măcar de mână, în registru, susțin oameni din personalul SMC. Pacientul 10 Femeia din rezerva VIP cu echipă medicală dedicată – 5 germeni fatali Timp de trei luni, o femeie în vârstă de 77 de ani a fost internată într-una din cele două rezerve VIP ce aparțin de secția ATI I. Pacienta a fost tratată din septembrie și până în noiembrie de o echipă medicală dedicată. „A fost o pacientă cu mai multe afecțiuni, fiind intubată. Este un caz cunoscut la întreg spitalul”, a declarat una din sursele medicale. Analizele de microbiologie din 15 și 20 noiembrie au constatat în probele de urocultură doi germeni multirezistenți: proteus mirabilis și providencia stuartii. În culturile sondei de intubație au fost depistați serratia mercescens, pseudomonas aeruginosa, providencia stuartii, iar în aspiratul bronșic pseudomonas aeruginosa, providencia stuartii și acinetobacter baumannii. Integral: https://www.libertatea.ro
:quality(80)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/01/w56572472-1.jpg?w=640&ssl=1)
Un istoric reputat vorbește despre prețul lui 2020: Nimic nu ne-a dezumanizat mai mult decât transformarea morții în statistică și a oamenilor în numere Pandemia va precipita o criză de sănătate mintală, dar este totodată o şansă de a aborda viaţa cu mai multă claritate. Mai mulţi specialişti, consultaţi de The Guardian, explică felul în care pandemia ne-a afectat psihologic şi toate schimbările invizibile care au venit odată cu rigorile aduse de COVID-19. ….. “Oamenii vorbesc despre întoarcerea la normalitate şi nu cred că acest lucru se va întâmpla”, spune Frank Snowden, istoric specializat în pandemii, cercetător la Yale şi autor al cărţii Epidemics and Society: From the Black Death to the Present. Snowden studiază pandemiile de 40 de ani. În primăvară, după ce telefonul său s-a înroşit de la oameni care voiau să ştie dacă istoria poate să lumineze felul în care COVID-19 va afecta lumea, Snowden s-a infectat şi el cu noul coronavirus. Va urma o pandemie psihologică Snowden crede că Covid-19 nu a fost un eveniment întâmplător. Toate pandemiile “afectează societăţile prin vulnerabilităţile specifice pe care oamenii le-au creat prin relaţiile lor cu mediul, cu alte specii şi cu ei înşişi”, spune el. Fiecare pandemie are proprietăţile sale, iar aceasta – precum ciuma bubonică – afectează sănătatea mintală. Aoife ODonovan, profesor asociat de psihiatrie la Institutul de Neuroştiinţe Weill UCSF din California, specializată în traumă, este de acord. “Avem de-a face cu atât de multe straturi de incertitudine”, spune ea. “S-au întâmplat lucruri cu adevărat oribile în acest an şi se vor întâmpla altora, nu ştim când sau cui sau cum -iar asta ne solicită foarte mult – cognitiv şi fiziologic”. Impactul este experimentat în tot organismul, spune ea, pentru că, atunci când oamenii percep o ameninţare, abstractă sau reală, se activează răspunsul biologic de stres. Cortizolul mobilizează glucoza. Sistemul imun este declanşat, ceea ce creşte nivelurile inflamaţiei. Acest lucru afectează funcţiile cerebrale, făcându-i pe oameni mai sensibili la ameninţări şi mai puţin sensibili la recompense. Un adversar cameleonic În practică, asta înseamnă că sistemul tău imun ar putea fi activat doar auzind pe cineva tuşind în apropiere, sau la văzul tuturor măştilor de faţă şi proliferarea unei culori pe care cu siguranţă Pantone ar trebui să o renumească “albastru chirurgical”, sau doar pentru că dai ochii cu un străin mergând spre tine pe stradă. După cum spune ODonovan, reglementările guvernamentale sunt largi şi suportă des modificări, astfel că noi, ca indivizi, trebuie să facem o mulţime de alegeri. “Asta înseamnă incertitudine foarte intensă”. Caracteristicile unice ale COVID-19 alimentează această senzaţie de incertitudine. Boala este “mult mai complexă decât şi-a imaginat cineva la început”, spune Snowden, un fel de adversar cameleonic. La unii este o afecţiune respiratorie sau una gastrointestinală, la alţii poate cauza delir sau deficit cognitiv, iar la alţii are efecte pe termen lung, în vreme ce mulţi pacienţi sunt asimptomatici. Mulţi dintre noi nici măcar nu vom şti că am avut COVID-19, iar aceste necunoscute stimulează autoexaminarea. Ne întrebăm constant: când devine oboseala semn de boală? Când considerăm că o tuse este “continuă”? Pandemia ne-ar putea îmbătrâni prematur ODonovan oftează. Pare obosită; este o perioadă încărcată pentru un cercetător al ameninţărilor şi întreaga ei viaţă este despre muncă acum. I se pare că răspunsul corpului la incertitudine este “frumos” – abilitatea organismului de a se mobiliza pentru a fugi de pericol – dar este îngrijorată că această abilitate nu se potriveşte pentru ameninţări frecvente şi prelungite. “Această activare cronică poate fi periculoasă pe termen lung. Accelerează îmbătrânirea biologică şi creşte riscul pentru bolile bătrâneţii”, spune ea. …. Cuvântul “contagiune” vine din cuvintele latine pentru “cu” şi “atingere”, aşa că nu e de mirare că atingerea socială este demonizată într-o pandemie. Dar cu ce preţ? Specialiştii în neuroştiinţă Francis McGlone şi Merle Fairhurst studiază fibrele nervoase aferente C-tactile, concentrate în zone mai puţin accesibile precum spatele sau umerii. Aceste fibre structurează atingerea socială într-un sistem complex de recompensă. Când suntem atinşi, mângâiaţi, îmbrăţişaţi, este eliberată oxitocina, ceea ce scade ritmul cardiac şi inhibă producţia de cortizon. “Sunt nevoi foarte subtile care te menţin pe un plan echilibrat”, spune McGlone şi adaugă cu îngrijorare: “Oriunde mă uit la schimbările de comportament din timpul pandemiei, acest steag zboară, această fibră nervoasă – atingerea, atingerea, atingerea!”. ….. Niciun element de COVID-19 nu a dezumanizat oamenii mai mult decât felul în care ne-a făcut să ne raportăm la moarte. Indivizii au devenit unităţi într-un număr cu multe cifre, mereu şi în creştere de decese. Dar înainte să devină statistici, muribunzii sunt condamnaţi la izolare. “Sunt efectiv depersonalizaţi”, crede Snowden, care şi-a pierdut sora în pandemie. “Nu am văzut-o, nu a avut familie în jur… Asta rupe legături şi înstrăinează oameni”. …. În Scoţia, de pildă, decesele provocate de supradoze de droguri sau alcool au crescut cu o treime. Peste tot în lume, violenţa domestică a crescut înspăimântător. Mici trucuri salvatoare Dar până şi cele mai mici modificări pozitive ale obiceiurilor noastre pot fi de mare folos. Fairhurst, de pildă, poartă mai mult parfum şi îşi petrece mai mult timp spălându-şi părul – “o activare directă” a fibrelor nervoase aferente C-tactile, crede ea. Datele din cercetările ei arată că “oamenii care se simt mai puţin singuri sunt cei care petrec mai mult timp având grijă de corpul lor, de cum arată”. …. În timp ce 20-30% dintre pacienţii care ajung în unităţi de terapie intensivă vor experimenta tulburare de stres posttraumatic, ce se va întâmpla cu cei care se tem pentru viaţa lor în situaţii care până anul trecut erau complet inocente -precum mersul la supermarket sau transportul public? Sunt oameni care şi-au revenit de la infecţia cu SARS şi încă sunt trataţi pentru PTSD un deceniu mai târziu. Există şi posibilitatea ca temerile legate de COVID-19 să supravieţuiască şi celor mai urâte rezultate ale bolii în sine. Drury crede că oamenii vor reînvăţa rapid cum să se poarte într-o mulţime. Marea întrebare e însă pentru cât timp se vor teme de mulţimi. ….. Pentru Thomas Dixon, pandemia este asemănătoare cu un război mondial ca impact emoţional. “Vom avea, probabil, o recesiune globală. Va fi multă suferinţă, vor fi inegalitate şi sărăcie. Este un eveniment mondial cu mari consecinţe emoţionale şi, în opinia mea, în vremuri de adversitate, repertoriul emoţional al oamenilor se schimbă”, spune el. Crede că “un stil emoţional mai rezilient şi poate mai rezervat” va evolua din această pandemie. Potrivit lui Snowden, “sunt şi jumătăţi pline ale paharului în acest rău unic. Poate, ca rezultat al pandemiei, ne vom transforma sistemele de sănătate, astfel încât să acorde atenţie atât sănătăţii mintale, cât şi celei fizice. Poate pandemia ne va ajuta să regândim pentru ce este făcută medicina”. Integral: https://www.libertatea.ro
Datori vânduţi moral pentru opresiunea din 10 august Numirea locotenent-colonelului Laurenţiu Cazan, şeful represiunii de la 10 august, în funcţia de şef al Jandarmeriei Prahova este un act de o mizerie asurzitoare, atroce. Chiar dacă numirea s-a petrecut în perioada schimbării ministrului de interne, ar trebui ca domnul Bode să se sesizeze, să ordone neantizarea ordinului dat şi să analizeze negativ şeful care a făcut această numire. Individul care a semnat numirea nu are ce căuta pe o funcţie la jandarmerie, iar Cazan ar trebui să zacă în vreun nenorocit de birou până ce va fi condamnat. Ce este năucitor este că nici Bode, nici Cîţu şi nici Orban nu au avut nicio reacţie. Poate că ei consideră problema aceasta ca fiind neimportantă, că se poate merge înainte şi aşa, iar guvernul trebuie să se ocupe acum de probleme mai importante. Eu cred că lucrurile nu stau aşa şi mai cred că Ludovic Orban, în schimbul numirii prietenilor săi politici la diferite sinecuri, ar trebui să-i preseze în partid pe Cîţu şi pe Bode pentru îndepărtarea din funcţie a împricinaţilor, şi a celui numit dar mai ales a celui ce a numit. Dacă ne vom alege doar cu reacţia lui Rareş Bogdan, lumea va fi nemulţumită şi popularitatea guvernului va scădea. Poate că asta s-a urmărit, punerea în ofsaid a noului ministru de interne, mai ales că dumnealui este nepregătit profesional pentru un astfel de post. Poate că s-a urmărit macularea lui Cîţu, exact în clipa când anunţa ordonanţa care stopează cheltuielile vârâte de PSD în legi ca să faulteze guvernul PNL. Dacă PNL nu va reacţiona rapid, ca să stingă acest scandal apărut într-un moment nepotrivit, guvernul va părea slab şi nepriceput, guvernul va părea că nu stăpâneşte gaşca de ofiţeri promovaţi acolo de Carmen Dan. Dacă nu vor reacţiona rapid, nu ştiu câţi din cei o sută de mii de oameni care au fost gazaţi şi bătuţi în Piaţa Victoriei se vor mai număra printre votanţii PNL. Asta vrea domnul Orban? Dacă da, combinageala asta o să-i facă rău, pentru că ar trebui să înţeleagă că este la fel de responsabil ca şi Cîţu de bunul mers al trebilor statului. Domnul Orban ar trebui să se gândească la faptul că domnul Lucian Bode este omul său şi lumea va discerne între ce face Cîţu şi ce nu fac oamenii lui. De exemplu, este clar că re-numirea unui secretar de stat dat jos de pe funcţie de fostul ministru interimar Nicolae Ciucă nu este vrerea lui Cîţu, ci urmarea ordinului lui Orban. Domnul Orban ar trebui să fie extrem de atent ca oamenii din guvern ai domniei sale să nu poată fi acuzaţi de antijoc, de blat. Numirea odiosului jandarm arată slăbiciunile PNL. Cu Nicolae Ciucă ministru interimar numirea aceasta a fost clocită, dar n-a fost pusă în operă. Numirea aceasta testează reacţia partidului, testează capacitatea sa de a răspunde tentativelor de a i se scade popularitatea. PNL le este dator moral oamenilor care au fost gazaţi şi bătuţi la 10 august. Iar această datorie morală se poate plăti şi repede şi simplu. Ministrul Bode să dea ordinul necesar ca domnul agresor şi opresor Cazan să revină la Bucureşti pe nicio funcţie sau să fie detaşat aiurea la Harghita, ca simplu conţopist, iar cel care a semnat numirea să se ducă coleg de birou cu el. Integral: https://spotmedia.ro
Avem nevoie de Curtea Constituțională? Și chiar poate fi depolitizată? Interviu cu prof. dr. Ștefan Deaconu Curtea Constituțională a ajuns una dintre cele mai puternice, dar și hulite totodată instituții ale statului român, existând intenții clar asumate pentru așa-numita ”depolitizare” a ei. ”Cel mai important lucru este calitatea oamenilor care sunt numiți în funcția de judecător la CCR”, subliniază prof. univ. Ștefan Deaconu, care propune ca toți candidații să fie avizați de către o comisie de specialiști și apoi numiți transparent, pe criterii clare de selecție. Acuzată în ultimii ani că face jocurile politice în favoarea regimului Dragnea-PSD, CCR a ajuns subiect de lozinci strigate în stradă, petiții viralizate online și controverse pe scena politică. Recent, premierul Ludovic Orban a declarat că după alegerile parlamentare din acest an se va lucra la legislație pentru depolitizarea CCR. În plus, există campanii online pe acest subiect, cu propuneri concrete. În timp ce în Franța, de exemplu, foștii președinți în viață sunt membri de drept ai Curții Constituționale, la noi se vorbește tot mai apăsat despre totala depolitizare a instituției, soluțiile mergând de la numirea la CCR a unor personalități din mediul academic, până la responsabilizarea totală a președintelui României, care ar putea numi toți judecătorii constituționali pe durata mandatului său. ”Pentru a numi oameni de calitate și buni profesioniști ai nevoie de criterii clare de numire și de transparență în procesul de selecție.(…) S-ar putea lua în calcul eventualitatea primirii de către toți candidații, înainte de a fi numiți în funcție, a unui aviz, din partea unei comisii de specialiști, așa cum se întâmplă în cazul judecătorilor numiți la instanțele europene (Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Curtea de Justiție a UE)”, propune prof.univ de drept constituțional Ștefan Deaconu, fost consilier prezidențial, într-un interviu acordat pentru SpotMedia.ro, în care clarifică anumite aspecte despre care se vorbește mult și des în spațiul public, uneori în lipsa unor cunoștiințe temeinice. Care este rolul unei Curți Constituționale, de ce e bine să existe și în România, din moment ce în alte țări nu există (în Marea Britanie, de exemplu)? Dacă noi avem un Consiliu Legislativ, avem și ICCJ, de ce mai e nevoie și de CCR? Curtea Constituțională este și trebuie să rămână garantul respectării Constituției. În primul rând, ea verifică conformitatea legilor cu textul Constituției, dar are și o serie de alte atribuții care o situează în afara sferei instanțelor de judecată. Spre exemplu: soluționează conflictele juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice; constată interimatul funcției de președinte al României; avizează suspendarea din funcție a președintelui României de către Parlament; verifică constituționalitatea partidelor politice etc. Dacă în privința exercitării controlului de constituționalitate asupra legilor această atribuție ar putea fi exercitată în viitor și de către instanțele de judecată obișnuite, în schimb, atribuirea către instanțele de judecată (chiar și ICCJ) a soluționării unor conflicte constituționale sau a avizării suspendării din funcție a președintelui României ar însemna să implici judecătorii în bătăliile politice ale partidelor. Or, din acest punct de vedere, consider că locul Curții Constituționale trebuie să rămână în afara tuturor celorlalte autorități ale statului, iar controlul de constituționalitate exercitat de un organism independent față de oricare dintre cele trei puteri clasice (legislativă, executivă și judecătorească) reprezintă o garanție a legalității și a statului de drept. Cum vi se pare, în calitate de profesionist al Dreptului, actualul cadru legislativ din România prin care este reglementată activitatea CCR, mă refer la Constituție și la legea de funcționare a Curții? Legile care reglementează activitatea unei instituții sunt, fără îndoială, tributare rezolvării unor probleme apărute în societate la momentul adoptării lor, dar, în același timp, legile trebuie să ofere și o perspectivă, să fie vizionare pentru a nu fi nevoiți să tot modificăm des aceste legi. Or, din perspectiva legilor române, cred că tocmai această viziune le lipsește. Unele țări limitează la 70 de ani, spre exemplu, vârsta până la care poți îndeplini funcția de judecător la Curtea Constituțională (cazul Austriei), altele promovează în funcția de judecător la Curtea Constituțională în mod special profesioniști ai dreptului și nu foști politicieni (cazul Germaniei), în timp ce alte țări au un număr mai mare de 9 al judecătorilor la Curte (cazul Germaniei – 16 judecători; cazul Italiei, Cehiei, Ungariei sau Poloniei – 15 judecători; cazul Belgiei, Bulgariei sau Spaniei – 12 judecători etc). CCR a ajuns nu numai să intervină în anumite dispute politice, dar și să traseze ”calea de urmat”, atât pentru Parlament, cât și pentru președinte. E normal așa ceva, intră în atribuțiile acestei instituții? Nu cumva se situează astfel deasupra parlamentarilor și președintelui României, aleși direct de către cetățeni? Uneori, atunci când instituțiile statului nu reușesc să coopereze loial, este nevoie ca un arbitru independent să tranșeze calea de urmat și să scoată țara din blocaj. Într-o democrație, blocajele politice sau instituționale își găsesc, de regulă, soluția în alegeri, însă nu putem tot timpul chema cetățenii la vot pentru că instituțiile statului nu reușesc să coopereze. De aceea, cred că această soluție, a rezolvării conflictelor juridice constituționale de către Curtea Constituțională, este preferabilă, însă numai atât timp cât instituția rămâne una credibilă. În momentul în care își pierde credibilitatea, deciziile sale vor fi puse la îndoială de către instituțiile statale și de către cetățeni. Integral: https://spotmedia.ro
Raluca Pruna, fost ministru al Justitiei: Chestiunea varstei de pensionare trebuie rezolvata in bloc, pentru toate profesiile unde exista derogari, nu pe bucatele ….“Despre pensiile speciale si varsta de pensionare, as avea de spus intai ca este o ipocrizie politica si sociala maxima sa vorbim numai de magistratura. Reamintesc ca in vreme ce din magistratura se poate iesi la 48 de ani in cazul cel mai fericit, la Interne se poate iesi la 39 de ani. Chestiunea varstei de pensionare trebuie rezolvata in bloc, pentru toate profesiile unde exista derogari, nu pe bucatele”, a scris Raluca Pruna joi seara, intr-o postare pe pagina sa de facebook. Ea adauga ca in magistratura pensionarea trebuie sa fie permisa exclusiv pentru anii de munca din sistemul judiciar si ca magistrat. “Adica 25 de ani vechime ca judecator sau procuror – nu in avocatura, nu in diplomatie, nu la invartit hartii prin CSM in functii care nu necesita mai mult decat un bacalaureat luat pe bune. Daca anii din avocatura continua sa fie considerati vechime in magistratura, vom avea in continuare magistrati deveniti avocati si reintorsi in magistratura exact cat sa iasa la pensie de acolo si sa ia pensia speciala. Bun simt nu exista – de la avocati trecuti vreo cateva luni pe la ICCJ inainte de pensionarea din magistratura, la avocati reintorsi la parchete de pe langa judecatorii am vazut totul. Si este un afront pentru magistratul de cariera”, evidentiaza fostul ministru al Justitiei. Pruna mentioneaza si ca daca avocatura ramane vechime calculata in magistratura se pune si intrebarea unei contributii in parte de la casa de pensii a avocatilor. “Este profund imoral ca un avocat a carui vechime conteaza ca vechime in magistratura sa ia pentru anii de avocatura doua pensii cum ar veni”, subliniaza ea. Fostul ministru in guvernarea Ciolos concluzioneaza ca “chestiunea pensionarilor din magistratura ramane marea provocare pentru 2021, cuplata cu chestiunea nerezolvata a absolventilor de INM”. “Nu putem astepta minuni acum de la niciun guvern. Trebuie sa nu uitam cine a produs acest haos in timpul guvernarii PSD (unul Toader si cu altul Iordache) si nici cine a stat frumos in mandat si nu a facut mare lucru in ultimul an. Ca asa e cu mandatul de la Justitie, daca faci atragi critici, daca stai se numeste ca esti un ministru foarte bun”, mai spune Raluca Pruna. Integral: https://ziare.com
Justitia in anul 2020: Fiasco la sefia DIICOT, adormirea si renasterea Finalul anului 2020 a adus in justitie un nou ministru la acest portofoliu, in persoana deputatului USR-PLUS, Stelian Ion, insa multe din prioritatile anuntate de catre noul guvern au ramas aceleasi de la preluarea guvernarii de catre liberali: desfiintarea Sectiei Speciale, intarirea luptei anticoruptie, criza de personal din sistemul judiciar, reforma unor institutii precum Inspectia Judiciara etc. O alta schimbare importanta la finalul anului a avut loc si la conducerea Consiliului Superior al Magistraturii, unde, ca in fiecare an, Consiliul si-a ales noua conducere. Astfel, in 2021 presedintele CSM va fi judecatorul Bogdan Mateescu, iar procurorul Florin Deac, vicepresedintele institutiei. Schimbarea este cu atat mai notabila cu cat ambii fac parte din magistratii CSM care au criticat modificarile aduse legilor justitiei de catre guvernarea PSD–ALDE si au reusit sa se opuna cu succes numirii Adinei Florea la conducerea Sectiei Speciale. Noi procurori sefi la marile parchete. Fiasco la DIICO La inceputul anului 2020, motivat de contextul in care marile parchete aveau toate conduceri interimare, ministrul de atunci, Catalin Predoiu, a demarat procedura de selectie pentru procurorii sefi ai Parchetului General, DNA si DIICOT. Decizia ministrului este criticata insa de principalele asociatii ale magistratilor care ii cer in schimb sa elaboreze un set de proceduri clare pentru desemnarea procurorilor sefi in acord cu recomandarile Comisiei Europene si ale Comisiei de la Venetia, institutii care cereau un rol mai important pentru CSM in acest proces. Magistratii sustineau ca procedura este politizata si ca nu difera cu nimic fata de precedentele proceduri de selectie, ministrul justitiei avand un cuvant mult prea greu de spus in numirea procurorilor sefi. Ministrul Predoiu merge mai departe insa si ii nominalizeaza pe Gabriela Scutea pentru functia de procuror general, Giorgiana Hossu pentru sefia DIICOT si Crin Bologa la conducerea DNA. Dintre acestia doar ultimul obtine un aviz pozitiv din partea Sectiei pentru procurori a CSM, iar presedintele Iohannis in luna februarie semneaza decretele de numire al celor trei in fruntea marilor parchete, invocand atunci “superficialitatea avizelor CSM”, asa cum se exprimase si ministrul Justitiei intr-o scrisoare trimisa sefului statului…..Cum a plecat Giorgiana Hossu din fruntea DIICOT In data de 24 septembrie, Giorgiana Hosu si-a dat demisia din functia de procuror-sef al DIICOT, conducerea parchetului anti-mafia fiind preluata de adjuncta institutiei, Oana Patu. “Demisia procurorului sef DIICOT a fost motivata de preocuparea de a proteja credibilitatea institutiei si a avut la baza un context cu care nu a avut vreo legatura si din cauze care nu ii sunt imputabile”, a transmis la acea data ministrul Justitiei. Demisia acesteia a venit dupa ce fostul politist Dan Hosu, sotul sefei DIICOT, Giorgiana Hosu, a fost condamnat, pe fond, de catre Tribunalul Bucuresti la 3 ani de inchisoare cu suspendare….Cum s-a trezit DNA-ul din hibernare In luna septembrie aproape 20.000 de oameni au semnat o petitie online, ce a ajuns pana la seful statului, prin care cereau “repornirea motoarelor DNA” astfel incat acest parchet sa ancheteze din nou marii corupti. Actiunea venea in contextul in care anterior DNA-ul anuntase anchetarea unui politist din Efororie Nord acuzat ca lua mita 300 de lei pe luna pentru a nu-i deranja pe cei care vindeau porumb fiert pe plaja si, de asemenea, un alt dosar in care mai multi politisti de la Iasi erau acuzati ca ar fi primit pizza gratis de la un restaurant. Ce-i drept pana la acea data bilantul DNA arata putine dosare grele. Cel mai important astfel de dosar este al directorului general al UNIFARM, Adrian Eugen Ionel, acuzat ca a cerut 760.000 de euro de la un om de afaceri, pentru ca firma de stat sa cumpere echipamente medicale de la societatea acestuia. Alaturi de acest dosar, mai pot fi enumerate dosarele in care sunt vizati fostul ministru al Sanatatii, Sorina Pintea, acuzata luare de mita in schimbul unor contracte ce presupuneau lucrari de renovare a spitalului din Baia Mare, trimiterea in judecata a patru parlamentari PSD si sefi de la Drumuri si Poduri Timisoara in dosarul angajarilor ilegale, dar si trimiterea in judecata a medicului Mircea Beuran, acuzat ca a luat 10.000 de euro mita. De asemenea, pot fi mentionate si dosarele in care sunt vizati cinci angajati ai ROMSILVA, care au primit mita aproape 1 milion de euro pentru a inchide ochii la diverse ilegalitati, si cel al fostul director al Apelor Romane, care a primit 1 milion de euro pentru plata preferentiala a unor contracte incheiate de institutia de stat. La finalul lunii octombrie, seful DNA, Crin Bologa anunta ca “au inceput sa apara dosarele cu persoane importante si sume mari de bani”, subliniind dificultatile cu care procurorii anti-coruptie s-au confruntat din cauza pandemiei. Doar cateva zile mai tarziu dupa aceasta declaratie, fostul ministru al Sanatatii, Nicolae Banicioiu este pus sub urmarire penala pentru trafic de influenta si luare de mita. Apoi cazul fostului primar al Sectorului 1, ajuns intre timp deputat PSD, Dan Tudorache. Politicianul este acuzat de complicitate la trafic de influenta si spalare a banilor, dosar in care este vizata si fosta sa sotie dar si menajera celor doi. Urmeaza apoi doua dosare privind achizitiile pe timp de pandemie la spitalele din Brasov si Sibiu, pentru ca la finalul lunii noiembrie DNA sa scoata la lumina o adevarata “fabrica de permise false” la Serviciul de Inmatriculari din Suceava. In urma perchezitiilor DNA a ridicat aproape 2 milioane de euro, bani ascunsi in pereti falsi si mai multe bunuri si masini de lux la mai multi politisti de la serviciul amintit….Dosarele istorice, taraganate si in 2020 Pe langa dosarul “10 august” dosarele istorice, al Revolutiei din 1989 si al Mineriadei din iunie 1990 si-au continuat procesul anevoios prin care, de 30 de ani, nu reusesc sa ajunga in instanta. La inceputul lunii octombrie, Curtea Suprema a constatat “neregularitatea” rechizitoriului realizat de Parchetul Militar in Dosarul Revolutiei si a exclus o serie de probe. Curtea Suprema a cerut Sectiei Parchetelor Militare sa remedieze neregularitatile din rechizitoriu si sa anunte daca mentine trimiterea in judecata a inculpatilor sau cere restituirea dosarului. Mai mult, Curtea Suprema a exclus mai multe probe depuse de Parchetul Militar la dosar, printre care rapoartele intocmite de SRI si de Comisia parlamentara de ancheta a revolutiei care a functionat in anii 90. Dosarul Revolutiei fusese trimis in judecata in 8 aprilie 2019, fiind in etapa de camera preliminara. In 10 decembrie, Instanta Suprema decide, in mod definitiv, retrimiterea la Parchetul General a dosarului Mineriadei din iunie 1990, dosar ce se afla in faza de camera preliminara din ianuarie 2017. Dosarul urmeaza sa intre acum in atributia Sectiei pentru investigarea infractiunilor din Justitie, SIIJ, in contextul in care unul dintre invinuiti este generalul Mugurel Florescu, fost sef al Directiei Procuraturilor Militare in iunie 1990. In ceea ce priveste Sectia Speciala, procurorii de aici au reusit performanta de a-l trimite in judecata pe fostul procuror DNA, Mircea Negulescu, in doua noi dosare. In iunie 2020 acesta din urma este trimis in judecata pentru noi presupuse abuzuri impotriva fostului deputat PSD Vladut Cosma, iar in 23 decembrie din nou pentru mai multe infractiuni, fiind acuzat ca a fabricat probe in doua cauze, printre care si dosarul “Tony Blair”, care ii viza pe fostul deputat Sebastian Ghita si pe fostul premier Victor Ponta. Victorie importanta pentru Kovesi la CED In data de 5 mai 2020, Curtea Europeana a Drepturilo Omului a decis, in unanimitate, ca Laurei Codruta Kovesi i-au fost incalcate drepturile prevazute de Articolele 6 si 10 atunci cand a fost demisa de la conducerea DNA. Judecatorii Curtii Europene a Drepturilor Omului au constatat, cu unanimitate, ca procurorului sef al Parchetului European i-au fost incalcate dreptul la un proces echitabil si dreptul la libera exprimare. Integral: https://ziare.com
Despre liberalism și asistații social de lux. Cum primesc de la stat politicienii Puterii 100.000 de euro pe an Oficialii liberali tind să se plângă adesea, ipocrit, de povara „asistaților social”. În ultimele zile am descoperit zeci de familii liberale care toată viața au fost angajate la stat și care au primit sume de peste 100.000 de euro pe an. Zeci de vajnici liberali care vor să ne salveze de cei care sug banii țărișoarei primesc zeci de mii de lei lunar din tot felul de sinecuri la stat. Dumitru Nancu a fost numit șef peste Fondul Național de Garantare a IMM-urilor (F.N.G.C.I.M.M) de către liberali din Guvernul Orban. CV-ul și declarațiile de avere ale familiei Nancu sunt înfiorătoare. A declarat pentru Libertatea că are șapte masterate (în CV apar doar patru) și are două doctorate și l-a început pe cel de-al treilea. În 2013, la 32 de ani, domnul Nancu a fost plătit din bugetul de stat din 7 locuri. Ocupa următoarele poziții: Vicepreședinte la Agenția Națională la București Preda la Școala de Studii Antreprenoriale, tot la București Preda la Universitatea Ovidius din Constanța Era directorul executiv al OTIMMC Constanța Președinte al Consiliului de Administrație (CA) la ANL Membru în CA la F.N.G.C.I.M.M Membru al CA la Aeroportul din Constanța. Asta în timp ce își făcea un masterat la ASE și un doctorat pe care îl termină în trei ani la Academia SRI-ului. Soția domniei sale lucra la cea mai cinstită instituție privată, Primăria Constanța, fiind responsabilă de evenimentele minunate din timpul domniei domnului Mazăre. Masterat la SRI În perioada doctoratului la Academia SRI și masteratului la ASE, domnul Nancu a predat la patru universități diferite de instituțiile unde studia, a fost subsecretar de stat, vicepreședinte de Agenție Națională (2012-2014), director executiv la OTIMMC (2013), președinte la ANL (2013-2014), director general al Radionav (2014-2016) și membru într-o grămadă de consilii de administrație. …. 11 cărți și un snop de funcții Întreaga carieră a domnului Nancu este stupefiantă. Imediat ce termină facultatea de la Constanța, se angajează economist la Transelectrica, firma aia deloc căpușată și plină de oameni cinstiți. Face și un masterat în același timp la Ovidius. După numai doi ani, la 26 de ani, devine cumva, cu zero experiență, coordonatorul național al tuturor oficiilor teritoriale pentru întreprinderile mici și mijlocii. Nu numai asta, dar omul din Constanța care a terminat studii economice se apucă, în timp ce este ditamai directorul, și de un doctorat în agroturism la Iași și mai devine și președintele CA al SC Turism și Agrement SA. Integral: https://www.libertatea.ro
Cine contestă decizia premierului Cîţu de a îngheţa în 2021 salariile bugetarilor, să-şi aducă aminte de ideea economistului-şef al BNR de a se reduce săptămâna de lucru pentru cei de la buget de la 5 zile la 4 zile, ceea ce înseamnă scăderea salariilor cu 20% …. Prima decizie economică bună a premierului Florin Cîţu şi a noului guvern a fost cea de îngheţare a salariilor bugetarilor pentru anul 2021 la nivelul pe care l-au avut în 2020. Măsura luată peste noapte, pentru că înainte nu a ieşit nicio informaţie legată de această discuţie de luni din cadrul guvernului, începe să fie constată: întâi de primari, în frunte cu Emil Boc, edilul Clujului, apoi de sindicatele din sănătate şi învăţământ. Emil Boc ar trebui să-şi amintească cum preşedintele Traian Băsescu a tăiat într-o oră, în mai 2010, salariilor bugetarilor cu 25% şi a majorat TVA de la 20% la 24% pentru că bugetul era într-o situaţie la fel de proastă, iar guvernului îi lipsea 1 miliard de euro. Florin Cîţu nu a luat această decizie ca să-i pedepsească pe cei 1,24 de milioane de bugetari că nu au votat PNL-ul în alegerile parlamentare, ci PSD-ul sau AUR, ci că anvelopa salarială , aşa cum spun economiştii, a trecut deja de linia roşie, finanţele publice intrând într-o zonă extrem de periculoasă. Noroc că este criză în toată lumea, iar marii creditori şi pieţele financiare înţeleg situaţia. Conform execuţiei bugetare pe 11 luni din 2020, cheltuielile cu personalul plătit din buget au fost de 99,725 miliarde de lei, adică 9,5% din PIB-ul estimat la 1.050,5 miliarde de lei. Enorm. Dacă aceste cheltuieli de personal nu scad la 7% din PIB, toată România va avea mari probleme, atât sectorul de stat, cât şi cel privat. Cheltuielile cu asistenţa socială, adică pensiile, au fost de 128 de miliarde de lei, adică 12,2% din PIB. Însumate, cele două categorii de cheltuieli bugetare înseamnă 227,7 miliarde de lei, sumă care reprezintă 78% din totalitatea veniturilor pe care le-a strâns statul în 11 luni din 2020, adică 290,6 miliarde de lei, care reprezintă 27,7% din PIB. Foarte puţin. Bugetul de stat, adică finanţele publice ale României, nu pot exista la infinit cu această structură de venituri şi cheltuieli. După 11 luni din 2020, deficitul bugetar a ajuns la 84 de miliarde de lei, reprezentând 8% din PIB. Cu puţin “succes”, în luna decembrie guvernul mai poate adăuga un deficit cuprins între 1% şi 2% din PIB. Anul viitor, care se bazează pe o revenire a economiei de 3-4%, deficitul bugetar ar trebui să fie 7% din PIB, în scădere faţă de 2020 cu 2%. Dar dacă revenirea economică nu se va realiza? Gândiţi-vă că guvernul şi-a asumat să mărească pensiile şi alocaţiile. Şi până să vină banii din Fondul de salvare al Uniunii Europene, guvernul ar trebui să cheltuiască el întâi banii pentru a plăti prelungirea şomajului tehnic, toate facilităţile fiscale acordate sectoarelor economice afectate de Covid, toate comisioanele şi subvenţionarea dobânzilor din programele de garantare şi de împrumut etc. În 2020 guvernul nu a tăiat numărul de bugetari ci, dimpotrivă, acesta a crescut cu 20.000….. Dacă măsura luată de premierul Cîţu, de îngheţare a salariilor bugetarilor este contestată, gâmndiţi-vă la ideea enunţată public, ce-i drept, în nume personal, de către Valentin Lazea, economistul-şef al Băncii Naţionale: Echilibrarea bugetului trebuie realizată prin creşterea veniturilor şi reducerea cheltuielilor. Iar o măsură de scădere a cheltuielilor bugetare este de reducere a săptămânii de lucru la buget, de la 5 zile pe săptămână la 4 zile, ceea ce înseamnă reducerea salariilor cu 20%. El a mai spus că sectorul bugetar are salariile mai mari decât sectorul privat, ceea ce constituie o mare problemă. Integral: https://www.zf.ro
Zece moduri în care coronavirusul a schimbat economia mondială pentru totdeauna Şocuri economice de dimensiunea pandemiei de coronavirus din 2020 se produc odată la câteva generaţii, aducând cu ele schimbări permanente şi cu implicaţii vaste, scrie Bloomberg. Economia mondială este pe drumul către recuperare, iar vaccinurile ar trebui să accelereze acest proces în 2021. Însă alte efecte generate de Covid-19 vor modela creşterea economică ani la rând de-acum încolo. Unele se pot deja întrezări. Preluarea locurior de muncă din fabrici şi servicii de către roboţi va avansa. Inegalitatea dintre şi din interiorul ţărilor va spori. Guvernele vor juc un rol mai mare în vieţile cetăenilor, cheltuind şi deţinând mai mulţi bani. Iată unele dintre transformările care se configurează. Rol sporit al statului Contractul dintre societate şi stat a fost rescris din mers. Monitorizarea de către autorităţi a circulaţiei oamenilor şi plata de către acestea a salariilor lor când angajatorii nu mai pot face acest lucru a devenit ceva obişnuit. Pentru a plăti pentru astfel de intervenţii, guvernele lumii au atins deficite bugetare de până la 11.000 mld $ în acest an. Se dezbate deja cât mai pot continua astfel de cheltuieli şi când contribuabilii vor fi nevoiţi să suporte costurile. Pe termen lung, poziţiile privitoare la datoriile publice se schimbă, noul consens fiind că guvernele mai au spaţiu pentru a cheltui într-o lume caracterizată de o inflaţie scăzută şi ar trebui să folosească politica fiscală într-o manieră mai activă. Costuri de finanţare şi mai scăzute Băncile centrale au reînceput să tipărească bani; dobânzile au atins noi minime. Bancherii centrali au accelerat politicile de QE, extinzându-le pentru a include şi datorii guvernamentale. Toate aceste interveneţii au generat unele dintre cele mai relaxate condiţii financiare din istorie. Însă politicile băncilor centrale vor fi greu de inversat. Iar istoria arată că pandemiile ţin dobânzile la un nivel scăzut pentru o perioadă mai lungă de timp, potrivit unui studiu recent. Datorii şi zombie Guvernele au creditat companiile aflate în dificultate, nivelul datoriilor corporate urcând puternic la nivelul lumii dezvoltate. Potrivit Băncii Reglementelor Internaţionale, companiile non-financiare au împrumutat o sumă netă de 3.360 mld $ în prima jumătate a anului 2020. Astfel au fost create condiţiile unei “crize majore de solvabilitate a companiilor”, revelă un nou raport. Unii văd de asemenea pericol în oferire unui sprijin pre mare companiilor, fără prea multă discriminare, spunând că aceasta este reţeta perfectă pentru crearea de companii zombie, care vor face economia mai puţin productivă. Integral: https://www.zf.ro
Portiţă legislativă! Asistentele TV au şi ele prioritate la vaccinare E o vorbă veche a românului: dacă există o gaură, cineva o va exploata! Pentru că la capitolul „personal medical” nu e oferită o definiţie clară a asistentei, zeci de asistente TV s-au înscris şi ele pe liste pentru a primi cu prioritate vaccinul Pfizer. „Am auzit că se dă vaccin. M-aş bucura să primesc unul nou, că al meu e cam uzat”, a declarat Gieanina, asistentă TV la un post local din Dolj „Nu ştiu ce e Fizăr ăsta da’ dacă-i un fel de acid hialurbonic d-ăla, păi mânca-ţ-aş, atunci vreau şase, câte unu’ pentru fiecare buză”, a exclamat Maricilica, asistentă TV la una din emisiunile dubioase ale lui Capatos.Integral: https://www.timesnewroman.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Buna ziua.
https://www.g4media.ro/medicul-roman-radu-lupescu-decorat-de-presedintele-frantei-pentru-lupta-anti-covid.html
La noi decoreaza o secretara. 🙁
Da. 🙂
Pe specialisti de toate felurle ii ignora pana pleaca in Franta, Germania, Canada, etc… dar nu ne putem lipsi de shoshoance, secretare, soferi si alti eroi medaliati de maxima importanta nationala.
Tipic romanesc din toate timpurile moderne.
Bună ziua!
Tot din Franța: anti-vacciniștii sunt, mai ales, suporteri ai socialiștilor și ai extremiștilor de dreapta! Ăștia ultimii au o replică – e drept, cam anemică – și la noi: șoșo(no)aica, musiu semi-om și alții ca ei!…
https://www.hotnews.ro/stiri-coronavirus-24518607-cum-arata-scepticismul-vaccin-franta-electoratul-socialist-votantii-pen-cei-mai-reticenti.htm
„„De necrezut, în Franța, cu cât laudă savanții mai mult vaccinurile, tot mai puțini francezi vor să se vaccineze!”, spune Gael Sliman, președintele casei de sondaje Odoxa.
Privit în detaliu, acest front de refuz ascunde diferențe notabile după mai multe criterii.
După vârstă, 58% dintre cei trecuți de 65 de ani sunt gata să fie înțepați, dar numai 32% dintre cei între 35-49 de ani. Și mai uimitor, femeile sunt mai reticente. 69% dintre ele se opun, față de 54% dintre bărbați.
Mediul social arată o disparitate netă între muncitori, care refuză vaccinul într-o largă majoritate (73%), pe când 62% din cei cu studii superioare sunt gata să-l facă.
Politic, analiza este interesantă: cele mai puternice reticențe sunt ancorate în electoratul Marinei Le Pen (președinta partidului Rassemblement national) și Jean-Luc Mélenchon (președintele Partidului Socialist), refuzul atingând 68%, respectiv 60%.”
Suspect: Jean-Luc Mélenchon a (re)venit la socialiști, după ce, în 2016, era fondatorul unei găști (neo-)comu(n)iste și mare suporter al neo-comuniștilor podemos din Spania și a lui sanders amerlocul!…
Rău a ai ajuns Franța! Dacă se trezește De Gaulle și vede în ce hal a ajuns această țară, o ia razna!…
Franta e praf de ceva vreme, as zice io inca de pe cand il avea pe Sartre si pe toti ceilalti filozofi ai existentialismului. Atitudini prafuite si disperate care nu pot duce la nimic bun, indiferent cat de sofisticate intelectual ar fi.
Franta a fost mare cand credea in chestii, cand a inceput sa “destructureze” toate chestiile si-a pierdut si coaiele si inteligenta.
Buna seara!
Nu asta este solutia! Daca toti oamenii normali se retrag, ce se va intampla cu tara asta?
https://www.aktual24.ro/nu-mai-e-loc-de-oameni-ca-mine-medicul-gabriel-diaconu-anunta-ca-se-retrage-cu-totul-din-viata-publica-am-pierdut-lupta-cu-dezinformarea/
Bună seara!
E neplăcut, chiar dureros, să constați – citind ce-a scris domnul doctor Diaconu – că are dreptate!… Asta, în condițiile în care, „aparițiile” sale în „presă” au vechime considerabilă – și continuitate! Asta înseamnă că știe (despre) ce vorbește!… Și dă verdictul: „societatea” (românească, în particular, dar și din afară – în general) s-a tâmpit! Prostia și proștii sunt la putere și au „vânt din pupa” prin „rețelele sociale”, alături de (și împreună cu) care „presa” a încetat (demult) să mai fie presă!…
Mă tem de vremea când o să fim nevoiți – și noi! – să nu mai scriem de câtă prostie „duduie” în jurul nostru! 🙁
Cu – sau fără legătură – cu reacția domnului Diaconu: azi s-a „promuls” așa-zisa „lege antițigănism”! Fix de asta avea România nevoie în perioada asta!…
Și Alexandru Lăzescu pare să fie de părere că 2021 nu a început bine…
https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/anul-2020-ar-putea-fi-anul-care-va-marca-un-sfarsit-al-istoriei-dar-nu-cel-prefigurat-de-fukuyama–274929.html
„E însă interesant de remarcat că reacţii negative au venit şi din alte părţi. În principal din India, singura ţară care deocamdată a refuzat să adere la acordul comercial RECEP iniţiat de China în zona Asiei. Brahma Chellaney, una dintre vocile cele mai cunoscute în domeniul geopoliticii din India, scrie că “exact în momentul în care percepţia nefavorabilă asupra Chinei a atins un maxim istoric la nivel global, Uniunea Europeană a decis să-i ofere un cadou de Anul Nou regimului de la Beijing prin acest pact. Oferindu-i lui Xi Jinping o victorie diplomatică majoră, UE ne-a arătat că nu s-a putut decide dacă China este un rival sistemic sau o piaţă lucrativă. Alegând să meargă pe ambele direcţii, UE riscă nu doar să cadă între scaune, ci să dea şi mai mare încredere celei mai mari, mai puternice şi mai vechi autocraţii din lume care, în stil nazist promovează primatul partidului care o guvernează şi expansionismul la scară globală”.”
Inspirată și sintagma de „imperiu franco-german” pentru UE… Și are dreptate când vorbește de lăcomia și interesul egoist al câtorva companii germane de a avea relații cu China cu orice preț, călcând, la propriu, în picioare, „drepturile omului”, foarte „(ne)respectate” în China… Să ne amintim și de scandalul cu emisiile de la Volkswagen, dar și de altele…
Dar, mai bine mă abțin să mai spun ceva…
Avem si o veste buna:
https://www.comisarul.ro/articol/video-mapn-aeronave-mq-9-reaper-si-militari-americ_1178583.html