Noi, cei din “neamul din urmă”
27/12/2020 | Autor Cetatean Categorii: Editoriale |
Există în Pateric-ul egiptean o relatare despre înțelepciunea unui avvă pe nume Ishirion, care raspunde la o intrebare privind diferentele dintre generatiile de crestini: cea din vremea lui, cea care vine dupa el si, in fine, “cea din urmă”.
Fraţii părinţi ai Schitului au proorocit pentru neamul cel de pe urmă. Ce am lucrat noi?, ziceau ei. Şi răspunzând unul din ei, mare cu viaţa şi cu numele, avva Ishirion, a zis: noi poruncile lui Dumnezeu le-am făcut. Şi răspunzând fraţii au zis: dar cei după noi, oare ce vor face? Şi a zis: vor să vină la jumătatea lucrului nostru. Şi au zis fraţii: dar cei după dânşii? A zis avva Ishirion: nu au nicidecum lucru cei ai neamului şi rândului aceluia, ci va să le vină lor ispită. Şi cei ce se vor afla lămuriţi în vremea aceea, mai mari şi decât noi şi decât părinţii noştri se vor afla.
Noi suntem “neamul din urmă”, cei care nu putem tine pe deplin poruncile Dumnului si nici macar jumatate dintre ele. Noi suntem cei asupra carora a venit ispita. Iar prin ispită nu trebuie sa intelegem doar un lucru precis sau situatie trecatoare, ci o stare continuă.
Noi suntem cei din “neamul din urma”, pentru care ispita nu mai este, precum pentru cei din vremurile de demult, o perturbare momentană a unei lungi si zilnice rugăciuni înaltate care Dumnezeu. Pentru noi, lucrurile stau invers: doar putinele si rarele momente de rugaciune ne mai asigura un refugiu in fata ispitei.
Noi suntem cei din “neamul din urma”, pentru care “grija cea lumească” a devenit norma vieții iar jugul lui Hristos (Matei 11, 29) a devenit exceptia de duminica si sarbatori.
Noi suntem cei din “neamul din urmă”, pentru care “silința spre multe” a Martei (Luca 10, 41) e mai binevăzută decît “ascultarea de Domnul” a Mariei.
Noi suntem cei din “neamul din urmă”, pentru care grija de trup a depasit grija pentru templul Duhului Sfant si s-a transformat in “grija spre pofte” (Romani 13, 14).
Noi suntem cei din “neamul din urmă”, pentru care a fi creștin a devenit o haina pe care o luam asupra noastra doar la sarbatori, iar in restul zilelor o dezbracam, in loc să facem invers: “Să vă dezbrăcaţi de vieţuirea voastră de mai înainte, de omul cel vechi, care se strică prin poftele amăgitoare” (Efeseni 4,22).
Noi suntem cei pe care Domnul nu ii mai cheamă acum sa fie precum Ștefan, intîiul mucenic prăzuit azi (aceasta a fost prima generatie de crestini), nici samarineanul milostiv (aceasta a fost a doua generatie), ci precum tîlharul pocăit.
Si cine putea sa o spuna mai cu talc decat preotul Ioan-Florin Florescu, citandu-l pe starețul Clement?
“M-am dus odată la starețul Clement, după ce tocmai citise în biserică parabola samarineanului milostiv, și i-am zis: vreau și eu să fiu samarineanul milostiv, ce să fac pentru asta?
Starețul parcă nici nu mi-a auzit întrebarea, a început să povestească. Un om mergea într-o zi, nu de la Ierusalim la Ierihon, ci de acasă la serviciu și de la serviciu acasă. Și în fiecare zi cădea el în mâinile tâlharilor de tot felul: primari corupți, miniștri incompetenți, judecători necinstiți, negustori lacomi, meșteri mincinoși, doctori nepricepuți, dar dacă împotriva unora ca acestora nu avea ce să facă, pentru că trăia într-o țară de hoți și impostori, cel mai mult și mai mult îl durea să cadă în mâinile tâlharilor de prieteni, colegi de serviciu și chiar casnici ai săi, care îl răneau în fiecare zi și-l lăsau ca mort la margine drumului”.
Noi suntem cei din “neamul din urmă”.
Insă și pentru noi va găsi Hristos o cale de mîntuire!
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul ]
Buna ziua.
Meserie de tot compunerea… Traditia este buna.
Tâlhari chiar avem cu duiumul, daca am reusi sa-i pocăim (cu legea, vorba, bata, procuratura, jandarmul, etc) am gasi chiar raiul pe pamant aici 🙂
Multa sanatate Stefanelor si Stefanilor!
Suntem ” neamul din urma” pt.ca asteptam mereu ca Hristos sa gaseasa o cale sa ne mantuiasca. Lasi, slabi, marunt egoisti nu stim sau nu vrem sa gasim in noi insine o cale de mantuire. Pruncul Isus nu s-a nascut, murit trupeste si inviat dumnezeieste doar pt. a ne mantui ci si pentru a ne invata a trai cu demnitate si curaj. Ne-a dat undita pt. a pescui, pilda perseverenței sale in credinta pt. a sti sa infruntam rautatile si nedreptatile vietii zi de zi prin noi insine, toiagul nu pt. a lovi ci pt. a ne sprijini cand talharii si miseii vor sa ne doboare. Suntem ” neamul din urma” pt. ca am ales sa traim in resemnare si pacat asteptand sa fim mantuiti si nu sa ne castigam mantuirea. Hristos are o cale de mantuire pt. cei ce ridica ochii din pamant, nevolnicii si cei iubitori de arginti murdari nu vad si nu cauta lumina, nici macar nu cauta mantuirea. Eu zic ca si trebuie sa ne meritam mantuirea nu doar sa o clamam dupa o viata traita in greseala si desfrau sufletesc. Hristos ne da curajul trebuie doar sa vrem ( sa invatam) sa ne sprijinim pe el ca pe toiagul vietiu.
Adevarat ai grait, Luminita😃 si pilda apusa de staretul Clement pe care am citat-o ne arata cum sa devenim “activi” pe calea mantuirii!
Bună ziua!
LA MULȚI ANI! cu sănătate, prosperitate și spor în toate, sărbătoriților de astăzi! 🙂
Crestinismul primar era al celor oropsiți … dar nu are mari șanse rămânând cu mentalitatea de acum 2000 de ani … cu nevoia de “îndrumător”, soluții miraculoase si pomană in loc de muncă …
“Avva” e varianta slavona pt “abba” (“parinte” in limbile semite din Orientul Apropiat) … cati preoti actuali sunt parinti ai comunității locale… si intelepti ?
Exact 🙂
Inainte (intre cele 2 razboaie) inca mai erau parinti asa cum descrieti,
Si utilizau, zilnic, mult timp ca sa se educe si sa ramana asa.
“Ministrul Sănătății, despre o posibilă OUG pentru despăgubirea persoanelor cu reacții adverse la vaccin: „Vă vom informa”
….Întrebat dacă se pregăşte o Ordonanţă de Urgenţă pentru aceste despăgubiri, Vlad Voiculescu a răspuns: „Vă vom informa de îndată ce aceste informaţii vor fi cât se poate de clare. Vă vom informa de îndată ce o decizie va fi luată”.”
https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/ministrul-sanatatii-despre-o-posibila-oug-pentru-despagubirea-persoanelor-cu-reactii-adverse-la-vaccin-zva-vom-informa.html?fbclid=IwAR06hSgzkFsGRiQTpxDumkgl4VB9yxP2nwJU0OWsvECwsQJLzKedZPJB03Y
Dacă e voluntar si gratuit … ce sa despagubeasca ? Reparat onoarea si o damigeana de mastica prima ?! 🙂
Buna ziua.
Postarea domnului Razvan Chereches :
“vești bune – noi rezultate din trialul 3 arată că vaccinul AstraZeneca se pare că are 95 % eficacitate și 100% previne simptomele severe
este foarte probabil să fie deja autorizat la început de ianuarie în Marea Britanie
avantajele AstraZeneca sunt: ieftin (~de 10 ori mai ieftin ca Moderna), ușor de transportat, capacitate enormă de producție”
https://www.thetimes.co.uk/article/covid-vaccine-boost-for-millions-as-hospitals-near-breaking-point-vj7fpj2hr
Asadar, de Boboteaza va fi aprobat vaccinul Moderna in Europa si -in maxim o saptamana- Oxford/Astra Zeneca, de la care se asteapta si datele privind in ce masura poate opri transmisibilitatea infectiei…
“Jocurile” par facute in acest moment, singurul care mai poate rasturna “ierarhia” este vaccinul Johnson &Johnson, daca isi dovedeste eficacitate maxima dintr-o singura doza !
In rest, carcotasii semidocti vor specula ca “asta” vrea sa-si vanda marfa, de asta sperie lumea ca virusul va sta atata…
Asadar, cel putin urmatorul “cincinal”, vaccinul anti-covid va trebui repetat anual, in functie si de ce tulpini mai apar…
https://medicaldialogues.in/news/industry/pharma/covid-virus-will-stay-with-us-for-next-10-years-biontech-ceo-72854
“România are de vaccinat peste 900.000 de oameni peste 80 de ani și 3,6 milioane peste 65 de ani. Cât timp ne ia?
Dintre cei 19,3 milioane de rezidenți înregistrați în 2019 în România, 18,7% sunt în vârstă de 65 de ani și peste, iar dintre aceștia 25% au 80 de ani și peste, ambele grupuri alcătuind practic universul de populație cel mai vulnerabil, ca segment de vârstă, în fața Covid-19. La un ritm de aprovizionare de 600.000 de doze de vaccin pe lună, comunicat de autorități, România poate vaccina 300.000 de cetățeni lunar, pentru fiecare om căruia i se administrează prima doză păstrându-se rapelul. A doua doză va fi administrată după trei săptămâni. România avea în 2019 o populație rezidentă de 19,3 milioane de oameni. Ca structură de vârstă, conform datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică, suntem împărțiți astfel: 0-14 ani: 3.032.257 15-64: 12.706.291 65 și peste: 3.631.900 Dintre cei 3,6 milioane de oameni cu vârstă de 65 +, 918.829 de femei și bărbați au 80 +. Strategia de vaccinare anti Covid-19 a România nu a clarificat ce înțeleg autoritățile prin populație de vârstă vulnerabilă, de la câți ani împliniți oamenii vor avea prioritate. S-a început cu sistemul medical, ceea ce înseamnă peste 100.000 de angajați, dar nu e clar câți vor dori să se vaccineze, deocamdată managerii fiind reticenți în a explica cifrele mici ale cererilor de doze din spitale. În fluxul anticipat de vaccinuri Pfizer către România, populația de peste 80 de ani, unde rata mortalității la Covid este cea mai mare, nu se poate vaccina integral mai devreme de 3 luni de la începutul anului 2021. Iar femeile și bărbații de între 65 și 80 de ani ar avea nevoie de încă cel puțin 6-8 luni…..”
https://www.libertatea.ro/stiri/romania-are-de-vaccinat-peste-900-000-de-oameni-peste-80-de-ani-si-36-milioane-peste-65-de-ani-cat-timp-ne-ia-3351565#ziarecom
Buna seara.
Biochimista maghiara Katalin Kariko nu cred ca poate rata premiul Nobel pentru medicina in 2021 !
“M-am tot gândit ce cadou să vă fac de Sărbători. 🎄 Și, iată-l mai jos. 🙂
Profesoara Katalin Kariko este unul dintre cei doi cercetători care au descoperit tehnologia ARN-ului mesager pe care se bazează vaccinul anti COVID-19 care, de astăzi, este utilizat și în România. 🇷🇴 🇪🇺 Tot mai mulți din comunitatea științifică afirmă că ea, alături de colegul ei Drew Weissman, merită cu vârf și îndesat un premiu Nobel ️🎖️.
Am inițiat o corespondență cu dânsa (insistă să se semneze simplu: Kati) și, printre altele, am rugat-o să răspundă la câteva dintre cele mai frecvente dubii pe care le văd ridicate la noi, în România.
Astăzi, postez primul său răspuns la întrebarea de ce ar trebui să avem încredere în ei, în cercetători, și într-un vaccin atât de rapid aprobat. Săptămâna viitoare voi posta următoarele două părți din această corespondență: una plină de explicații științifice, cealaltă mai personală. Sper să vă placă.
Așadar, de ce să avem încredere? Ce răspunde Kati:
🔴 “Critica constructivă este foarte productivă pentru că ajută știința să evolueze. E bine atunci când oamenii de știință, sau oamenii care nu au neapărat cunoștiințe specifice, cercetează lucrurile, le văd dintr-o perspectivă diferită și pun întrebări. Eu sunt întotdeauna în căutarea acestor întrebări pentru că ne ajută să dezvoltăm experimente mai bune sau să oferim explicații specifice.
Dar criticile nebazate pe fapte sau respingerea vaccinului sunt distructive. Oamenii trebuie să-și păstreze mintea deschisă, să asculte toate părțile și să ia o decizie.
Cei mai mulți cercetători își dedică întreaga viață ca să înțeleagă o porțiune foarte îngustă a științei. Niciunul dintre noi nu facem cercetare pentru că tânjim după faimă sau bani. Veniturile noastre nu sunt ieșite din comun, dar ne place atât de mult ceea ce facem încât nici nu simțim nevoia unui hobby.
Tehnologia ARN-ului mesager modificat a fost introdusă în câmpul științific încă din anul 2005, cu 15 ani în urmă. Era deja folosită în studiile clinice, când prin această tehnologie au fost codificate proteine terapeutice precum VEGF-A, folosite pentru tratamentul infarctului. Moderna folosește deja tehnologia ARNului mesager modificat pentru a vaccina voluntari din studiile clinice destinate virusului gripal. La fel, BioNTech și Pfizer erau deja într-o etapă avansată a inițierii studiilor clinice cu voluntari pentru un vaccin anti-gripal.
În timpul dezvoltării acestui vaccin bazat pe ARN mesager, nu au fost omise niciuna dintre regulile stricte de evaluare a siguranței și eficacității vaccinului. Producția lui a putut fi accelerată pentru că multe vaccinuri bazate pe această tehnologie intraseră deja în dezvoltare.
În plus, companiile au început să producă fizic vaccinurile înainte ca studiile clinice să se termine pentru că și-au asumat riscul ca, în cazul eșecului studiilor clinice, să trebuiască să distrugă toate dozele deja fabricate. Cum a fost posibil să-și asume un astfel de risc? Datorită compensațiilor financiare care ar fi fost oferite în acest caz de guvernul SUA și, în Europa, de către Uniunea Europeană.”
Dar, cum bine știm, nu a fost cazul. Și nimic nu ar fi fost posibil fără munca începută în 1993-1994 de Kati, în laboratorul ei din Philadelphia.
Pentru că știința adevărată curge încet și perseverent, la adâncime, nu la suprafața sclipicioasă a celebrităților mondene.”
https://www.facebook.com/vlad.mixich/posts/10158788731004920