Home » Stiri / Revista Presei » Revista Presei – 19 iunie. “România are doar două universități în top 1000 internațional.”

Revista Presei – 19 iunie. “România are doar două universități în top 1000 internațional.”

19/06/2020 Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei
15 Comentarii

Buna dimineata intr-o zi de vineri, 19 iunie! Vremea va fi în general instabilă. Înnorările vor fi temporar accentuate și se vor semnala averse torențiale, frecvente descărcări electrice, iar pe arii restrânse grindină și vijelii. Astfel de fenomene vor avea o frecvență mai mare după-amiaza și seara, cu precădere în nord, centru, sud-est, la deal și munte și local în rest. În intervale scurte de timp sau prin acumulare, cantitățile de apă vor depăși 20…25 l/mp și pe suprafețe mici 40…50 l/mp. Vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări în regiunile sud-vestice, dar și de scurtă durată în timpul ploilor. Temperaturile maxime se vor încadra între 20 și 29 de grade, iar cele minime între 12 și 20 de grade. In Bucuresti, vremea va fi în general instabilă. Cerul va prezenta înnorări temporar accentuate și mai ales pe parcursul zilei vor fi perioade în care se vor semnala averse, descărcări electrice și intensificări de scurtă durată ale vântului. Cantitățile de apă pot fi mai însemnate. Temperatura maximă va fi de 25…26 de grade, iar cea minimă de 15…17 grade.

„Pur si simplu inadmisibil”. „Marea testare” pentru COVID a lui Firea are loc intr-o ghereta dintr-o parcare – Video Jurnalistii de la Europa Libera au descoperit ca o parte din programul de testare al bucurestenilor pentru coronavirus se desfasoara intr-o ghereta din parcarea unei clinici medicale. Un jurnalist de la Europa libera s-a inscris in programul lui Firea de testare „in masa” a bucurestenilor. El a descoperit socat ca testarea are loc intr-o ghereta din parcarea clinicii Gral Medical, care este „partener” al Primariei Capitalei. „Pe strada Traian Popovici ar trebui sa fiu testat pentru coronavirus pe banii Primariei, prin programul anuntat cu surle si trambite de Gabriela Firea luna trecuta. Ma infiintez in fata clinicii, gata sa aflu daca am sau nu coronavirus. Doar ca odata ajuns in fata cladirii moderne si impunatoare, portarul imi face un semn plictisit din mana sa traversez. ‘Acolo se fac testarile, domnu’!’, mormaie barbatul, evident plictisit, in timp ce-mi arata calea spre o parcare dezafectata de peste drum. Acolo, in contrast cu darmaturile si praful din jurul nostru, doua femei imbracate in combinezoane medicale triaza pacientii si ofera indicatii pentru testare. (…) La coada, in fata mea, o tanara ofteaza. ‘Macar ne testeaza gratuit. Asta e Romania, ce sa faci?!’, se resemneaza femeia, care nu a dorit sa-si spuna numele. Imediat dupa ea, urmez eu, doar ca usa cotetului din PVC alb e atat de mica incat nu incap cu tot cu ghiozdanul pe care il car dupa mine zi de zi. Nici doamna care face testele, cel putin la fel de corpolenta ca mine, nu pare prea optimista ca vom incapea amandoi in cabina, asa ca se ofera sa vina la usa ca sa-mi faca testul. Insist si cu chiu cu vai ma strecor in cosmelie, unde incepe un balet ridicol intre doi oameni vizibil stanjeniti de situatie. Pe de-o parte eu, cu doua capete mai inalt decat cadrul medical si ocupand trei sferturi din cabina, iar de cealalta parte, ea, incotosmanata intr-un costum spatial, pe varfuri, agitand amenintator un betisor spre narile mele”, relateaza jurnalistul. Oana Nicolescu, noul director al Directiei de Sanatate Publica (DSP) Bucuresti, s-a declarat socata de testarea din ghereta: „Nu pot sa cred asa ceva!” „Uitati-va si dumneavoastra? Ei ne ameninta cu procese daca nu le avizam testarile in timp ce le fac in parcarile de pe langa clinici! Asa ceva e pur si simplu inadmisibil”, sustine directorul DSP. Integral: https://www.aktual24.ro

La STB, 1 kilometru de transport în comun în București costă aproape 10 lei, iar salariile sunt 75,89% din buget Un audit efectuat la comanda asociației care administrează transportul public în regiunea București-Ilfov arată că un kilometru de transport în comun cu autobuzul costă societatea din subordinea primăriei generale 9,79 lei. Raportul atrage atenția Societății de Transport București (STB) asupra cheltuielilor uriașe de personal, care au ajuns anul trecut la 75,89%, adică la 885 de milioane de lei. Potrivit raportului efectuat de o companie internațională de audit și obținut de Europa Liberă, fiecare kilometru parcurs de un autobuz în mediul urban costa STB 9,79 lei, iar autobuzele regio au costuri de 9,46 lei /km. În Capitală, un kilometru parcurs cu tramvaiul costă STB 15,89 de lei și un kilometru cu troleibuzul costă 13,28 de lei. În ceea ce privește cheltuielile cu personalul, studiul arată că, în cazul STB, acestea reprezintă 75,89 %, adică 885.792.609 de lei, (aproape 185 milioane de euro). În 2018, cheltuielile cu personalul STB erau de 73,06%. Recomandările specialiștilor În concluziile studiului se arată că „se poate observa o creștere a costului/km în 2019, acest lucru datorându-se unor cheltuieli precum salariile, consumul și manopera aferente activităților de întreținere și reparații, cheltuiala aferentă consumului de motorină. Atragem atenția asupra faptului că: – Proporția cheltuielilor cu salariile reprezintă 76% din total cheltuielilor eligibile ale societății, comparativ cu 73% în perioada precedentă. Acesta este un procent ridicat, iar creșterea provine în principal din creșterile salariale si sporurile acordate și din numărul mare de șoferi angajați în perioada auditată;În condițiile actuale de piață, este recomandat ca societatea să aibă o structură eficientă a personalului. – Gradul de încărcare al secției de întreținere și reparații are valori medii de 51% pentru autobuze, 45% pentru tramvaie și 46% pentru – troleibuze, ceea ce indică o utilizare scăzută. Gradul de încărcare ar trebui să fie de cel puțin 75% pentru activitățile de întreținere și reparații, astfel încât să se justifice utilizarea personalului”. …. În localitate condusă de Florentin Pandele, un kilometru cu autobuzul costă Serviciul de Transport Voluntari suma de 7,14 lei. Interesant este faptul că, în cazul acestei societăși, sumele plătite personalului angajat reprezintă doar 54,23% din totalul cheltuielilor firmei, adică 8,6 milioane de lei pe an. Raportul mai atrage atenția că „în cazul altor operatori de transport public, procentul cheltuielii cu salariile în totalul cheltuielilor este de maxim 60%, cu o medie de aproximativ 54%”. Integral: https://romania.europalibera.org

„Legea nu este constitutionala”. Primele semnale ca CCR va anula si impozitarea pensiilor speciale. Seful CNCD ataca legea: „Asteptam analiza si decizia CCR!” Apar primele critici dure al adresa legii de impozitare a pensiilor speciale cu 85%. Seful CNCD, Asztalos Csaba, si fostul sef al CCR, Augustin Zegrean, anunta ca legea are numeroase probleme de constitutionalitate.„Reglementarea sa urmareasca un scop legitim, metoda sa fie adecvata si necesara, si proportionala cu scopul urmarit! Oare unde pica? Sa zicem ca nu e proportionala cu scopul urmarit? Gradul de impozitare afecteaza direct esenta dreptului la pensie de serviciu a magistratului? Mai exista si alte critici de neconstitutionalitate? O, da! Sunt alte solutii constitutionale de gestionare a subiectului? O, da! Asteptam analiza si decizia CCR!”, a scris pe Facebook Asztalos Csaba, comentand votul privind legea de impozitare a pensiilor speciale. Si fostul presedinte al Curtii Constitutionale, Augustin Zegrean, afirma ca legea are probleme de constitutionalitate. „Eu sunt beneficiar al unei pensii de serviciu, dar voi vorbi din punct de vedere al Constitutiei. Exista o cota unica de impozitare, de 16%, si atunci cum poti justifica faptul ca unora le aplici impozit 16%, iar altora 85%? Nu se poate justifica in niciun fel, mai ales ca articolul 56 din Constitutie vorbeste despre justa asezare a sarcinilor fiscale. In Romania exista si salarii de 20.000 de lei, chiar salarii de 10.000 de euro, dar despre impozitarea suplimentara a acestora nu vorbeste nimeni. Numai chiaburii de pensionari trebuie starpiti”, a declarat pentru HotNews.ro Augustin Zegrean. El sustine ca s-a creat o atmosfera de invrajbire a celor cu pensii mici impotriva celor cu pensii mari. „Prin taierea pensiilor mari nu cresc pensiile mici, pentru ca aceste pensii de serviciu sunt platite de la bugetul de stat, nu din Fondul National de Pensii, iar banii nu vor merge la ceilalti. Nu pensiile de serviciu sunt nesimtite, nesimtirea este ca celelalte pensii sunt mici. In niciun caz aceasta lege nu este constitutionala, pentru ca oamenii trebuie tratati egal in fata legii. Si pensiile de serviciu s-au dat tot in baza unei legi”, a afirmat fostul presedinte al CCR. Integral: https://www.aktual24.ro

Procurorii DNA Iași, cu doar șase dosare trimise în judecată în tot anul 2019, au dat în judecată propria instituție pentru a cere salarii mai mari. Ei au salarii între 14.000 și 16.000 de lei În 2019, șase procurori de la DNA Iași, cu salarii între 14.500 și 16.500 de lei net lunar, și-au dat în judecată angajatorul pentru mărirea drepturilor salariale. În același an, DNA Iași a trimis la instanță doar șase dosare. În unul dintre acestea, un polițist acuzat de luare de mită a fost achitat definitiv pe motiv că nu există probe. Șase din cei șapte procurori ai Serviciul Teritorial Iași al Direcției Naționale Anticorupție au purtat în 2019 o asiduă corespondență cu șefii de la București în încercarea de a-i convinge să le mărească salariile cuprinse între 14.500 și 16.500 lei net. Nu au reușit, așa că au intentat un proces. L-au pierdut, dar unul dintre ei a depus recurs zilele trecute. În ceea ce privește activitatea din același an, DNA Iași a întocmit doar șase rechizitorii. Cel mai răsunător – cazul unui polițist acuzat de luare de mită – s-a terminat cu o achitare definitivă pe motiv că fapta nu există. Iar în dosarul cu cei mai mulți inculpați, verificarea legalității întocmirii rechizitoriului s-a lăsat cu descoperirea de către judecător a mai multor neconcordanțe în argumentația procurorului. Judecător: salariile ”respectă principiul sustenabilității financiare” În luna octombrie 2019, Curtea de Apel București a respins acțiunea intentată de șase procurori de la DNA Iași împotriva angajatorului. Reclamanții au susținut că sunt discriminați față de alți angajați din sistemul judiciar, ”personalul la care fac referire fiind, la acest moment, salarizat corespunzător unei valori de referință sectorială mai mare (de 440,154 de lei, respectiv 484,169 de lei) decât cea de 421,36 de lei, respectiv 463,5 de lei raportat la care le-au fost și le sunt calculate drepturile salariale.”În dosar, cei șase au mai solicitat anularea a patru ordine ale șefului DNA din perioada ianuarie – aprilie 2019 prin care li se respingea creșterea veniturilor și obligarea angajatorului la recalcularea indemnizației de încadrare și a celorlalte drepturi aferente cu luarea în considerare a unui cuantum al valorii de referință sectoriale invocate. În cazul admiterii acțiunii, ei mai cereau ca recalcularea salariilor să se facă începând cu luna aprilie 2015…… Nica și Munteanu nu mai fac parte în acest moment din Serviciul Teritorial DNA Iași, mutându-se la alte parchete. Despre Cristina Chiriac, G4Media a scris recent, ea fiind acuzată că a ținut la fișet probe vitale în acuzarea fostului episcop de Huși pentru agresiune sexuală. Vezi aici mai multe detalii. În același an 2019 în care s-au judecat pentru mărirea salariilor, cei șase procurori de la Iași au întocmit șase rechizitorii în care au trimis în judecată 10 persoane fizice și trei firme. În rest, au mai bifat cinci acorduri de recunoaștere și închideri de dosare….. Corupția de la Iași se anchetează la București Din punctul de vedere al luptei anticorupție, la DNA Iași se înregistrează un paradox: dosarele care au avut în vizor persoane cu funcții din oraș au fost instrumentate de structurile din București sau alte orașe. Este cazul fostului primar Gheorghe Nichita, al judecătorului de la Curtea de Apel Iași, Dan Anton sau al fostului lider liberal Relu Fenechiu. Integral: https://www.g4media.ro

Cazul interceptarilor SRI din dosarele de coruptie, excluse in baza deciziilor CCR. Birchall: Cred ca se impune revizuirea Constitutiei Fostul ministru al Justitiei, Ana Birchall, comenteaza intr-o postare pe Facebook cea mai recenta decizie a CCR, care intrezice procurorilor sa foloseasca drept probe inregistrarile obtinute de SRI pe mandat de siguranta nationala. CCR spune ca nu ar fi clara procedura de contestare a legalitatii acestor probe obtinute de SRI pe mandate de siguranta nationala si folosite de procurori in dosarele penale. Decizia a fost data in februarie, dar motivarea a fost publicata in aceasta saptamana. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata de fostul presedinte al Camerei Deputatilor, Valeriu Zgonea, condamnat pe 3 februarie 2020 la 3 ani de inchisoare cu executare intr-un dosar de coruptie in care este acuzat ca a primit mita peste 62.000 de lei. “Avem probe, dar nu le putem folosi” Ana Birchall remarca absurdul situatiei, de a avea dovezile infractiunii si de a nu le putea utiliza. “Daca o inregistrare este efectuata de o persoana fizica proba respectiva este admisa si legala! Daca aceeasi proba este obtinuta in baza unui mandat de siguranta nationala dat, atentie, de un judecator, proba nu mai este admisa si nu mai este legala ca asa spune, cu majoritate, onor CCR!,” afirma Birchall. “Exista o analiza la MJ” Fostul ministru remarca si opinia separata a celor 2 judecatori, Simina Tanasescu si Livia Stanciu. “Tocmai de aceea anul trecut in cadrul Ministerului Justitiei am infiintat un grup de lucru special care a analizat deciziile CCR cu scopul de a formula si promova masurile legislative care se impun pentru ca astfel de decizii sa fie evitate! Cand am plecat din fruntea ministerului analiza era finalizata iar masurile legislative necesare identificate! Ministerul Justitiei are obligatia sa vina, in regim de urgenta, cu acest pachet legislativ!,” explica deputatul. “Infractorii vor continua sa scape” Potrivit acesteia, este evident ca in absenta unei interventii legislative privind regimul probelor astfel obtinute infractorii vor continua sa scape, intrucat mijloacele de proba vor fi eliminate (inclusiv fizic) din dosarele aflate pe rolul instantelor. Integral: https://ziare.com

Fostul locotenent colonel SRI Daniel Dragomir, condamnat definitiv la 3 ani și 10 luni de închisoare pentru corupție. Dragomir, promotorul ieșirii României din UE Fostul locotenent colonel SRI Daniel Dragomir, a fost condamnat joi definitiv la 3 ani și 10 luni de închisoare pentru corupție de magistrații Curții de Apel București, potrivit sentinței publice. Dragomir este acuzat de DNA că, pe vremea când era ofiţer activ al SRI, l-ar fi pus în gardă pe omul de afaceri libanez Rami Ghaziri că este monitorizat de colegii săi de la Direcţia de securitate economică şi ar fi primit în schimbul protecţiei oferite o mită de aproape jumătate de milion de euro. Dragomir a început o campanie asiduă împotriva justiției, ajungând chiar să promoveze Roexit – ieșirea României din UE. Dosarele lui Dragomir. În decembrie 2016, fostul colonel SRI Daniel Dragomir a fost condamnat pentru fals, dar achitat pentru acuzaţiile de corupţie de către judecătorul Mihai Bălănescu de la Tribunalul Bucureşti. Daniel Dragomir este acuzat de DNA de trafic de influenţă şi folosirea de informaţii ce nu sunt destinate. Procurorii anticorupție susțin că, în virtutea funcţiei de ofiţer SRI, Dragomir a avut acces la informaţii secrete despre omul de afaceri libanez Rami Ghaziri. Patronul de la Avicola Crevedia era monitorizat de Direcţia generală de Securitate economică a SRI şi era vizat într-un mare dosar de evaziune fiscală din industria cărnii. Potrivit DNA, Dragomir i-ar fi comunicat omului de afaceri Rami Ghaziri informaţii secrete astfel încât acesta să se păzească de monitorizarea SRI, controalele ANAF şi, ulterior, de dosarele DNA. În plus, Dragomir i-ar fi oferit sprijin omului de afaceri libanez la diverşi înalţi functionari astfel încât să obţină mai uşor rambursarea TVA de la stat. Dragomir i-ar fi oferit protecţie lui Ghaziri în schimbul a 25.000 de euro pe lună şi a unui procent de 1 la sută din TVA rambursată de stat. Potrivit procurorilor, Dragomir ar fi primit în total mită de la Rami Ghaziri – prin intermediul unui angajat al acestuia, Emile Kharrat – peste 460.000 de euro. 374.000 de euro au mers direct în contul soacrei fostului ofiţer, peste 70.000 de euro au reprezentat cheltuieli pentru înfiinţarea unei firme, Emar Investment şi pentru o maşină Porsche Cayenne, iar 18.000 de euro ar fi fost primiţi sub forma salariului de 8000 de lei pe lună al soţiei sale la firma Emar. Totul s-ar fi petrecut între octombrie 2012 şi octombrie 2013, în perioada când Dragomir voia să se lanseze în afaceri şi a părăsit SRI. Integral: https://www.g4media.ro

$Fluxul de infractori din închisorile românești nu a scăzut, în ciuda recursului compensatoriu, pentru că nimeni nu se ocupă de perioada post-detenție.$ 10 lucruri care ar trebui făcute pentru a evita cazuri ca Mehedinți sau Caracal „Statul nu dă doi bani pe oamenii săraci”. Așa explică Laura Ștefan juristă și specialistă în drepturile omului de la Expert Forum, lanțul slăbiciunilor care a dus la drama incendierii tinerei de 17 ani, care l-a reclamat pe cel care a violat-o, un criminal eliberat condiționat: „Poliția nu are suficienți oameni calificați, serviciul de probațiune e subdimensionat, iar statul nu vrea să finanțeze aplicarea legii, fiindcă pentru el, acești oameni nu contează”. Violul, crede Laura Ștefan, nu e doar acceptat de majoritatea românilor, e și escamotat de oamenii legii sau chiar de judecător, cum a fost în cazul fetiței de nouă ani violată de tatăl vitreg, în care judecătorul a ajuns la concluzia că fata a consimțit. Laura Ștefan, fosta ministră a justiției, Ana Birchall și senatoarea liberală Alina Gorghiu propun 10 măsuri care ar putea evita în viitor situații atât de triste cum e cazul fetei de 17 ani, care a fost arsă de vie de cel care a violat-o. Un eurobarometru de gen arăta anul trecut că în România 55% din populație ar fi de acord cu afirmatia că există situații în care contactul sexual fără consimțământ este justificat. Pentru mulți români, violul „este justificat” dacă femeia se află într-un grup în care se consumă alcool si droguri (30%), dacă femeia poartă haine “provocatoare sau sexy” (25%) sau dacă persoana de sex feminin acceptă să meargă acasă la cineva de sex masculin (26%)”. Poliția Română a înregistrat anul trecut în România o medie de 2.5 violuri în fiecare zi. Datele Alianței România fără Orfani arată că rata recidivei în ceea ce privește persoanele care au ieșit din închisoare a fost în 2018 de 70%. Potrivit informațiilor organizației Filia, din cele 11.000 de persoane care au fost victime ale violenței domestice aproape 100 sunt minori violați de un membru al familiei. Faptele sunt mult mai multe și mult mai grave și sunt păstrate secrete, fiindcă în comunitățile mici femeile care mărtuisesc sunt marginalizate și considerate mai vinovate decât agresorul lor. Pe de altă parte, traficul de ființe umane include persoane puternice și cu legături în administrația locală, după cum a arătat cazul Caracal sau chiar în poltica mare…. Astfel de fapte se repetă des în România pentru că „victima e întotdeauna de vină”, „deciziile instanțelor sunt superficiale” și investigațiile se lovesc mereu de aceleași prejudecăți explică Laura Șetfan, de la Expert Forum: „probabil că polițistul căruia i s-a plâns fata nu a avut timp să se preocupe de acest caz, cum nu s-a preocupat nici de altele, în care femeile continua să fie snopite în bătaie. Ar trebui să fie anchetat, bineînțeles, dar ancheta o va face un coleg, care probabil face același lucru cu dosarele lor”. Ce-ar trebui făcut pentru ca lucrurile să se schimbe, pentru ca un nou caz Mehedinți să nu mai aibă loc

-Un grup bine plasat politic să-și asume o direcție strategică și așa cum România și-a asumat lupta împotriva corupției la nivel înalt, acum să înceapă eradicarea traficului de ființe umane și a infracțiunilro sexuale. Laura Ștefan consideră că lucrurile vor fi greu de făcut, iar „majoritatea politicienilor și a opiniei publice nu va susține o astfel de direcție atât de necesară, fiindcă de pildă în cazul traficului de ființe umane victimele sunt amenințare și în sala de judecată, fiindcă reprezentanții clanurilor mafiote sunt acolo și le spun ce vor păți când le vor prinde și ce le vor face părinților, fraților și surorilor lor. Practic statul român este incapabil să țină sub control acest fenomen”.
-Schimbarea rapidă a legislației în regim de urgență privind înăsprirea pedepselor și înăsprirea condițiilor pentru eliberarea condiționată. Fosta ministră a Justiției, Ana Birchall, exclusă din PSD, amintește că a lăsat la minister un astfel de proiect, care poate fi pus rapid în aplicare
-O analiză cu propuneri clare din partea Administrației Naționale a Penitenciarelor pentru identificarea problemelor și pentru a elucida ușurința comisiilor care propun eliberarea condiționată a infractorilor și mai ales cum se face că deciziile se iau cu unanimitate, se întreabă fosta ministră Birchall: „de ce se acordă atât de ușor eliberarea condiționată? Până la urmă acest procedeu trebuie să rămână o excepție”
-Trebuie urmărită practica instanțelor pentru a depista problemele de interpretare, mai spune Ana Birchall, care consideră că magistrații trebuie sprijiniți în situații de acest fel, dar în același timp ei trebuie să-și asume greșelile: prima instanță a respins eliberarea condiționată și nu e clar de ce a doua instanță a acceptat.
-Pensionarea pe bandă rulantă a judecătorilor și a polițiștilor este o altă cauză menționată a problemelor sistemice care au produs drama de la Mehedinți: nu e normal ca pensia judecătorilor să fie mai mare decât leafa lor, mai subliniază Birchall Integral: https://romania.europalibera.org

Judecatorii constata nereguli in cazul avizului prin care se dadea liber la construit in parcul Herastrau si padurea Baneasa: Sunt zone ce asigura calitatea aerului si reducerea poluarii Etapa de informare a cetatenilor din Sectorul 1 si de dezbatere publica a avizului de mediu pentru PUZ Sector 1, prin care deveneau construibile parti din Parcul Herastrau si Padurea Baneasa, a constat doar intr-un anunt publicat in cotidianul National, la pagina 12. Constatarea apartine Tribunalului Bucuresti care a suspendat avizul de mediu pentru PUZ Sector 1, la solicitarea a 5 ong-uri: Asociatia Salvati Bucurestiul, Fundatia Eco-Civica, Asociatia Salvati Cartierele Damaroaia si Bucurestii Noi, Asociatia Cartierul Rezidential Drumul Stegarului – Odai si Asociatia Protectia Lacului Baneasa. Decizia instantei nu este definitiva. “Paratii (Primarul Sectorului 1, Primaria Sectorului 1 si Agentia pentru Protectia Mediului Bucuresti – n.red.) au sustinut indeplinirea acestor conditii legale doar cu un extras din ziarul National in care apare publicat, la pagina 12 la capitolul Diverse anuntul referitor la faptul ca Sectorul 1 al municipiului Bucuresti instiinteaza persoanele interesate asupra depunerii solicitarii de obtinere a avizului de mediu pentru PUZ si declansarea etapei de incadrare, prima versiune a planului putand fi consultata la sediul Agentiei pentru Protectia Mediului. Trecand peste faptul ca anuntul institutiei este insesizabil si mai mic si decat un anunt imobiliar, din cuprinsul acestuia nu rezulta respectarea procedurii enumerate mai sus. De subliniat faptul ca paratii nu au atasat alte dovezi in sustinerea procedurii publicitatii operatiei de avizare si cu atat mai putin a consultarii efective a populatiei afectate de modificarea PUZ. Procedura consultarii efective a populatiei este reglementata si etapizata de actul normativ mentionat (HG nr . 1076/ 2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe – n.red.),” motiveaza judecatorii. “Neintelegeri si confuzii” ONG-urile mai semnalasera si faptul ca sunt situatii care atrag eventuala nulitate a actelor contestate prin nerespectarea dispozitiilor din Codul Silvic – referitoare la interzicerea includerii padurilor in intravilan, sau interziecerea schimbarii destinatiei, reducerea suprafetelor ori stramutarea spatiilor verzi. “Ori, din actele contestate si anexele acestora, desi paratii arata ca exista o neintelegere si confuzie in ceea ce priveste spatiile afectate, tribunalul constata ca zonele vizate cuprins si spatii cu posibile restrictii de la astfel de proceduri. In ceea ce priveste cresterea demografica sustinuta de primarie, aceasta, la randul ei trebuie sa atraga o crestere a zonelor verzi, impadurite si nu reducerea lor. Fara a prejudeca fondul, in ceea ce priveste paguba iminenta, instanta retine ca s-a facut dovada prejudiciului material viitor si previzibil. Astfel, in speta, prejudiciul este reprezentat de defrisarea padurii Baneasa, a parcului Herastrau, zone ce asigura calitatea aerului, reducerea poluarii in zona si in tot municipiul Bucuresti, in zonele limitrofe,” motiveaza instanta. Contradictia din acte Judecatorii au mai constatat o contradictie intre actele administrative contestate si actele normative emise in domeniu incepand cu anul 2004 care prevad obligatia unitatilor administrativ teritoriale si a celorlalte institutii de resort de a asigura si majora suprafata terenurilor ocupate cu paduri, a spatiilor verzi, etc. pe locuitor. Integral: https://ziare.com

Haiducie pe dos: luăm de la contribuabil și dăm la bogați. Campania media de informare COVID-19 distorsionează piața S-a publicat pe site-ul Secretariatului General al Guvernului prima listă de organizații media care au îndeplinit condițiile impuse de guvern pentru a li se aloca fonduri pentru o campanie media de informare despre pandemie. Toate la un loc vor consuma aprox. 82 milioane lei calculate pe patru luni, din cele 200 de milioane prevăzute în Ordonanța de Urgență 63/2020, publicată în M.O. în 8 mai 2020. Lista reprezintă un calcul parțial până la data de 15 mai, unde nu figurează deocamdată companiile Outdoor. Evident și revoltător este că sumele mari merg către companii media cu proastă reputație, fiind sub patronajul unor „moguli” condamnați sau cercetați pentru corupție ca Dan Voiculescu, Sebastian Ghiță, Dan Andronic, Radu Budeanu, sau în proprietatea unor apropiați ai PSD. Cifrele vorbesc de la sine: firmele Trustului Intact vor lua peste 15 milioane lei, adică aproape 3,3 milioane euro, companiile lui Budeanu, axate pe vânătoare de click-uri cum sunt cancan.ro, tacataca.ro de pe prosport.ro, precum și capital.ro și gândul.ro, înhață aproape 2,5 milioane lei, adică în jur de 500 mii euro. Exemple sunt multe, lista poate fi consultată aici https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2016/04/Total-Finantare_15.06.2020-1.xlsx. Presa locală rămâne copilul sărac Toate discuțiile industriei media cu guvernul, reprezentat în principal de Ionel Dancă, șeful Cancelariei premierului, au subliniat că marii perdanți ai pandemiei sunt presa locală și printul, iar guvernul a asumat că o campanie media plătită despre COVID-19 poate fi de ajutor nu doar pentru public, ci și pentru presă. Stă scris în OUG 63/2020, în argumentație:„ în condițiile în care, pe fondul încetinirii activităților economice, cea mai mare parte a instituțiilor care activează în domeniul mass-media și al publicității și-au diminuat încasările cu procente cuprinse între 40% și 80%, iar în lipsa unor campanii de informare susținute financiar, activitatea instituțiilor mass-media ar putea fi grav afectată, cu consecințe negative în ceea ce privește asigurarea dreptului la o informare corectă și echilibrată a cetățenilor într-o perioadă critică în care nevoia de informare este esențială”. Sumele afișate până în prezent arată că tocmai acestea iau cei mai puțini bani, sau deloc. Și, ca o încununare a zădărniciei, din totalul alocat până acum presei locale online, de aprox. 600.000 euro, fanatik.ro mușcă 120.000 euro, conform calculelor făcute de Pagina de media. Ce caută tabloidul de sport, Fanatik, la presă locală, nici ei nu au putut explica. „Am fost implicată în discuțiile purtate de Guvern cu reprezentanții industriei media, la cererea mea” – a declarat Cristina Guseth, directoarea Freedom House România care coordonează o rețea de presă locală cuprinzând 27 de organizații media locale și trei centrale. „Am reprezentat rețeaua de presă locală PressHub împreună cu trei ziariști din rețea. Presa locală era în mod real afectată, deoarece pierduse contactele cu micii întreprinzatori locali. Am încercat să promovăm criteriul <presa în interesul comunității>, criterii legate de criză, presa de știri, dar nu ne-a susținut nimeni din industrie când ni s-a răspuns, în dialogul cu guvernul, că am fi <deschis cutia Pandorei>. Am exemplificat cu cazul ziarului Liber în Teleorman, singurul care a avut curajul să facă presă în județul baronului Liviu Dragnea, publicație care însă nu se califică după criteriile actului normativ. Acum sunt dezamagită și am un sentiment de rușine că am contribuit la o formă de haiducie pe dos: luăm de la <saraci>, adică de la contibuabili și dăm la <bogați>, adică unor patroni media cunoscuți că șantajeză, linșează, fac orice pentru bani, numai presă nu. Părerea mea este că la acest rezultat dezastruos a contribuit și industria media care a participat la dezbateri”. Este doar una dintre deziluziile produse de campania media a guvernului. Integral: https://romania.europalibera.org

Analiză Pericolele „regionalizării” pe genunchi a fondurilor europene În urmă cu câteva zile Parlamentul a adoptat un proiect de lege care schimbă arhitectura fondurilor europene din Programul Operațional Regional (POR), trecând gestiunea acestora de la nivel central (Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației) la un presupus nivel regional, adică la Consiliile de Dezvoltare Regională și Agențiilor de Dezvoltare Regională, aflate în subordinea primelor. Proiectul a trecut en fanfare și este acum în faza de promulgare, fiind susținut de toate partidele, cu excepția USR. Această „reformă”, deși poate părea tentantă, având în vedere problemele cunoscute de absorbție a fondurilor europene, suferă de mai multe probleme care au potențialul de a duce la blocarea fondurilor europene pentru proiecte precum drumuri județene, șosele de centură, spitale regionale, ambulatorii, șamd. Prima problemă este una de legalitate. România nu are efectiv regiuni administrative, cu organe alese, cu responsabilități clar definite și cu autentic impact regional, cu surse de finanțare și bugete autonome și suficiente. Ci are mai de grabă un surogat, numit regiuni de dezvoltare care sunt coordonate de Consilii de Dezvoltare Regională (CDR) și sprijinite ca aparat tehnic de Agențiile de Dezvoltare Regională (ADR) care sunt în fapt organizații non-guvernamentale. Consiliile de Dezvoltare Regională sunt compuse din 4 reprezentanți ai fiecărui județ din regiunea de dezvoltare respectivă: președintele de consiliu județean și câte un reprezentant (de regulă primarul) al municipiilor, orașelor și comunelor din județul respectiv. Agențiile de Dezvoltare Regională nu pot îndeplini funcția de autoritate de management, întrucât, așa cum a precizat și Ministerul Justiției, pot deveni autorități de management doar autoritățile publice. Așadar, cele 8 Agenții de Dezvoltare Regională (ADR) nu pot deveni autorități publice decât prin modificarea Constituției, care nu prevede în prezent existența unor autorități publice la nivel regional, ci doar la nivel central sau județean. De asemenea, lipsa unor funcții cu adevărat regionale a ADR-urilor prezintă riscul foarte ridicat de a produce blocaje instituționale în relația dintre acestea, Guvern și Comisia Europeană. O a doua problemă este cea a politizării. Aceasta vine din însăși practica celor 21 de ani de funcționare a Agențiilor de Dezvoltare Regională care au arătat că acestea sunt de fapt controlate de președinții de consilii județene, care alocă resursele sau proiectele strict pe criterii politice și de ”împărțire frățească” între județe. Astfel, un posibil transfer al gestiunii fondurilor europene din POR către ADR-uri ar însemna în practică consolidarea politică suplimentară a baronilor locali și a controlului de tip oligarhic pe care aceștia îl exercită. A treia mare problemă ține de faptul că acreditarea unor noi autorități de management durează până la doi ani, timp în care fondurile ar putea fi blocate. Integral: https://www.digi24.ro

România are doar două universități în top 1000 internațional. Mircea Miclea: după 1990, universitățile s-au dezvoltat după model ceaușist Doar două universități din România se regăsesc în topul internațional al celor mai bune 1.000 de instituții de învățământ superior din lume, realizat de Quacquarelli Symonds. Fostul ministrul al Educației, Mircea Miclea, ne-a explicat de ce niciuna dintre cele două nu se află în primele 800. Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și Universitatea din București sunt singurele două instituții de învățământ superior autohton care au prins un loc între primele 1.000 cele mai bune universități internaționale, ambele ocupând un loc în categoria 801-1000, la fel ca anul trecut, arată QS World University Rankings 2021. În 2018, România avea în acest clasament cinci universități, însă începând de anul trecut, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, Universitatea Politehnica din Bucureşti şi Universitatea de Vest din Timişoara nu se mai regăsesc în acest top. Locul pe care îl ocupă cele două universități în clasamentul global arată, pe de-o parte, slaba finanțare a cercetării în sistemul universitar autohton, lipsa de predictibilitate a finanțării pentru cercetare, dar și calitatea nesatisfăcătoare a cercetării, a explicat, pentru Europa Liberă, fostul ministru al Educației, Mircea Miclea. „Suntem pe ultimul loc în UE la finanțare, mai ales în acest an, când s-a finanțat mai putin decât oricând altcândva. Fiind pe ultimul loc la finanțarea cercetării, atunci ai rezultatele pe care le ai. Este, în același timp, important să ai o predictibilitate a finanțărilor. În ultimii ani, modul în care a fost finanțată cercetarea în România a fost extrem de discontinuu, prin urmare nu poți să aduci un cercetător extrem de bun din străinătate din moment ce tu nu poți garanta că și anul viitor vei primi finanțare pentru cercetările pe care le face, oricât de meritorii sunt ele. Nefiind predictibilă finanțarea nu poți să formezi cadre de cercetare de primă mână. Pe de altă parte, aceste date arată și un mod nesatisfăcător în care se face cercetarea în România, rădăcina fiind doctoratul. Dacă doctoratura se face de proastă calitate, tot restul cercetării, care porneste de la doctorat și se bazează pe doctorat, este de proastă calitate”, a explicat Mircea Miclea. Fostul ministru al Educației subliniază că ar fi fost nevoie de o evaluare a doctoratelor, dar și de un clasament al universităților locale, astfel încât finanțarea să fie direcționată numai acolo unde se înregistrează performanță. În topul realizat de QS World University Rankings, mai bine poziționate decât România sunt și universități din Kazahstan (149), Iran (409) sau Georgia (601-650). Dincolo de problema finanțării și a calității cercetării, Mircea Miclea atrage atenția că „un viciu de fond al universităților din România” este faptul că, „din păcate, după 1990 s-au dezvoltat după un model ceaușist. Ceușescu a avut un model numit societate socialistă multilateral dezvoltată, adică să facem de toate pentru că ne pricepem la toate, în loc să ne dezvoltăm intensiv în punctele noastre forte și să lucrăm doar cu acelea pentru a ajunge la nivel mondial cu ele”. Această strategie a dat naștere prea multor specializări, care nu au fost acoperite de un număr suficient de cadre didactice, în loc să vizeze doar câteva arii considerate de excelență, așa cum au făcut marile universități, mai explică fostul ministru al Educației. Integral: https://romania.europalibera.org

Moștenirea viitorului CNATDCU: sesizări de plagiat fără verdict în cazul unor persoane publice influente (Press One) 100 de sesizări de plagiat în teze de doctorat înregistrate în 4 ani și doar 71 de verdicte pronunțate, arată bilanțul activității CNADTCU realizat de Emilia Șercan pe pressone.ro. Dintre aceste 71 de verdicte, 49 s-au soldat cu retragerea definitivă a titlurilor de doctor, iar 22 cu menținerea definitivă a titlurilor. Alte 4 decizii sunt, în prezent, în diverse faze de contestare. O altă sesizare dintre cele 100 a fost clasată din motive procedurale. Rămân 23 de sesizări „în lucru”, pentru care Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) – instituția care soluționează sesizările de plagiat în tezele de doctorat – nu s-a pronunțat în cei patru ani de mandat (mai 2016 – iunie 2020). Bilanțul cifrelor indică, la prima vedere, o aparentă eficiență și intransigență academică.. La o analiză atentă, însă, reiese că 32 din cele 49 de titluri retrase definitiv au avut la bază solicitări făcute de Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” – pe scurt, Academia SRI – care, în urma unui proces de evaluare internă, a constatat că lucrările pe care le-a girat în timp sunt plagiate. În total, Academia SRI a reclamat la CNATDCU 41 de teze. În cei patru ani de mandat – primul pe care CNATDCU și l-a exercitat integral, după desființarea din 2012 și reînființarea în 2016 – instituția a fost în atenția opiniei publice în principal din pricina acuzațiilor de plagiat formulate împotriva unor persoane cu funcții importante în stat. Dacă în multe cazuri sesizările s-au soldat cu retragerea definitivă a titlurilor, ies în evidență cazurile în care CNATDCU fie nu s-a pronunțat deloc – deși au trecut ani de la depunerea plângerilor – fie a pronunțat decizii discutabile. Un exemplu: 1.501 de zile au trecut din 10 mai 2016, data la care pe numele lui Bogdan Licu, prim-adjunct al procurorului general la acel moment – reconfirmat în funcție anul acesta –, a fost înregistrată o sesizare de plagiat pentru teza de doctorat susținută la Academia SRI.Integral: https://revistapresei.hotnews.ro

Fost ambasador, despre cazul nepoatei lui Ciolacu: „Putreziciunea fetida a coruptiei” Ciprian Mihali, fost ambasador al Romaniei in mai multe tari din Africa, isi manifesta revolta fata de explicatiile lui Marcel Ciolacu privind angajarea nepoatei sale, fara concurs, la Institutul Cultural Roman. …. Din care aflam ca nu e important sa fii nepoata cuiva puternic ca sa prinzi un loc bine platit la stat, ci sa iti gasesti locul si sa fii artist. Acestea sunt calitatile de care ai nevoie sa fii angajat azi oriunde: sa iti gasesti locul tau si sa te insoteasca muzele. Adica suntem toti luati de prosti, suntem cu totii dusi de nas si certati ca nu recunoastem valoarea adevarata, aceea de nota 10, puteti sa verificati. Cel mai grav este ca Marcel Ciolacu, incapabil sa articuleze o fraza corecta in limba romana, crede ca suntem toti de nivelul lui si ca vom ramane muti de uimire in fata sansei nesperate primite de nepoata lui la ICR, unde ca artista ce se afla va putea consilia cum se cuvine directorimea. Impostura si ipocrizie e prea putin sa numim ce se intampla (si) la ICR. Sa o spunem altfel: e putreziciunea fetida a coruptiei, in care a douazecea sau a cincizecea ruda angajata dupa toate abuzurile de pana acum nici nu mai conteaza. ICR traieste, ca orice alta institutie din Romania sufocata de coruptie, nepotism si incompetenta doar pentru ca ici si colo rezista eroic si tacut niste profesionisti, a caror viata a devenit un cosmar. Ilegalitati, sinecuri, snobism si multe multe contracte dubioase – asa arata astazi cultura oficiala din Romania, reprezentata neaparat folcloric si nationalist de o institutie care si-a pierdut de mult orice reper si orice valoare. In afara de valoarea banului public. ‘O zona cum este ICR’, va dati seama cum suna asta? Atacul in zona, ocuparea zonei, despre asta e vorba, asa se raporteaza cei puternici si influenti la institutiile care trebuie luate sub control. Integral: https://www.aktual24.ro

Eu si Bucureștiul. La răscruce …. Pe de o parte există în București majoritatea săracă. Oamenii care depind cel mai mult de infrastructura publică a orașului, dar care o pot influența cel mai puțin. De cele mai multe ori, singurul cuvânt pe care îl pot avea în deciziile ce privesc orașul, e votul dat o dată la patru ani e. Mulți nu îl dau nici pe ală. O populație într-o stare precară, pentru care peocuparea e ziua de azi. Etnic, populația asta are un procent mult mai mare de romi decât celelalte două pe care le voi descrie. Ca vârste, aici sunt cuprinși mulți dintre bătrâni. Populația asta e asociată cu un fond locativ degradat: blocurile comuniste din zonele cele dinspre margini, dar și casele din centru. Deși nu întotdeauna ca distanță, populația asta se află la periferie. Pentru acești locuitori, spațiul public e singura destinație pentru activități de relaxare pentru că nu își permit să plătească pentru a se relaxa. Pentru unii dintre ei, spațiul public e o alternativă la o locuință mult prea mică sau improprie: strada sau parcul sunt loc de adunare, grătar, petrecere. Mai există o populație bogată care are cea mai mare influență atât asupra deciziei economice cât și asupra celei politice. E un mix de urmași ai nomenclaturii comuniste, de îmbogățiți ai anilor ´90-2000, de antreprenori de success, de familii și relații care nu se văd decât rar în spațiul public. Principalul factor de decizie în viața Bucureștilor, această populație este motorul privatizării domeniului public al orașului. Terenuri, parcuri, clădiri de patrimoniu, dar și grosul bugetului orașului trec de ani de zile, legal sau nu, de la oraș către domeniile bogaților orașului. Populația asta are experiența Bucureștiului ca a unui spațiu pe care îl parcurge cu mașina în drumul între două spații private. Pe locuitorii din celelalte categorii, bogații orașului îi întâlnesc cel mai probabil la mall, la cluburi de fitness care necesită abonament sau în localuri cu bodyguard la ușă. A treia categorie este una în creștere și ca număr și ca influență. Un middle class alimentat de angajații multinaționalelor, împreună cu o așa numita clasă creativă și studențime. Ca venituri, unii din această clasă de mijloc sunt la limita sărăciei, dar sunt mobili din punct de vedere social. Aici intră studenții veniți din provincie și care împart o cameră în Militari, dar care mai apoi se angajează la corporație. Mai mult decât veniturile, această categorie are ca trăsătură specifică interesul pentru cultură și pentru mediu sănătos. Interesul ăsta îi justifică aspirații politice care, după cum voi descrie în continuare, influențează nu doar orașul dar și democrația românească. La momentul 2010, concluzia mea era că middle class bucureștean se mobilizează politic din frustrare față de bogații orașului, dar sfârșește prin a refula asupra populției sărace. Ipoteza ramâne încă validă….. Ochii noi vedeau acum cum funcționaseră instituțiile care făcusera posibilă catastrofa de la Colectiv. Primari ca Popescu Piedone de la Secorul 5, între timp condamnat în primă instanță la opt ani de închisoare în dosarul Colectiv, conduseseră orașele fără controlul consiliilor. Pentru consilii votul era doar o formalitate supusă voinței primarului, iar comisiile se întâlneau doar pe hârtie. Corupția și neglijența se acumulseră în administrația Bucureștiului la un nivel care nu putea să ducă altundeva decât la un dezastru. Pus în perspectivă ani mai târziu, 2016 a fost un moment de cotitură pentru democrație, dar nu pentru cum se trăiește în oraș. Dacă pentru colegii activiști și voluntari din perioada 2010-2015, devenise clar că viitorul lor urma să fie în politică, viitorul Bucureștiului nu ni s-a arătat schimbat. E greu de argumentat că victoria Gabrielei Firea a dat alt curs evoluției orașului. Poiectele de infrastructură sunt tot neterminate. Atât de întârziate că probabil sunt desuete. Transportul în comun abia face față. Orele petrecute în trafic sunt la fel sau mai multe. Tot multe sunt planurile urbanistice cu clădiri noi în parcuri. Calitatea aerului e foarte proastă. Spitalele, în caz că te îmbolnăvești de plămâni, de nervi, sau de orice altceva, nu sunt cu mult mai bine față de 2015. Iar banii, e greu de spus ce s-a făcut cu ei. După Colectiv, am început să privesc altfel riscurile specifice Bucureștiului. Orice discuție despre dezvoltare sau transformare, e demontată când un cutremur e luat în calcul. Am început să văd viitorul Bucureștiului într-un urbanism centrat pe managementul riscului seismic . Dar astea sunt doar idei răzlețe. Prin 2017 am dezvoltat ceea ce am descris atunci atunci ca pe „un comportament obsesiv la nivel macro”. Ca un om care nu suportă dezordinea în dulapuri, ieșeam în oraș și simțeam că totul este în alt loc decât unde ar fi trebuit să fie. Mi se părea că ceea ce trebuia reparat era în paragină, pe când ceea ce nu trebuia reparat era în reparație. Că reparația era de fapt o deteriorare. Că miile de bănci și de coșuri de gunoi erau toate la un loc unde nu ar fi trebuit să fie și lipseau acolo unde ar fi fost necesare. Că bordurile, că mașinile, copacii tăiați, copacii plantați, clădirile noi… Mă mutasem într-un apartament pe strada Ion Brezoianu. La pas pe Elisabeta până la Universitate, îmi ajungea timpul cât să am 4-5 tirade despre ceva care nu era unde credeam eu ca trebuia. Îmi lipsea Helsinki. Îmi lipsise în tot acest timp. Cu liniștea, cu parcurile ca niște păduri, cu cartiere ca niște păduri. În 2018 a venit o oportunitate să plec din țară. M-am întrebat dacă chiar vreau să rămân ca să fiu dizident. Și am plecat. Sunt la Haga. Haga nu e Helsinki. Dar e aproape. Și e nu e așa de frig. Bucureștiul are alegeri anul ăsta. Eu nu o să fiu acolo. Nu sunt candidat, nu sunt membru activ într-un partid, nu sunt voluntar. Dar sunt acolo mulți care au mai mult de zece ani de experiență în urbanismul orașului. Furia rămasă de la Colectiv și frustrarea de pe urma unei adminstrații fără rezultate, sunt un motor pentru a activa oamenii. Pentru a câștiga electorat e nevoie însă de un proiect. Un proiect despre cum oamenii o să respire aer mai bun, cum o să locuiască mai bine, cum o să se deplaseze mai ușor, cum o să supraviețuiască unui cutremur sau unui incendiu. Poate și despre cum să iubească un oraș. Integral: http://www.contributors.ro

NATO vs Rusia. Cine ia avans în Marea Neagră În aceste zile, Forțele Navale Române au pus în scenă cel mai mare exercițiu de apărare din acest an în vestul Mării Negre. Fregatele, covertele, purtătoarele de rachete plus avioane și elicoptere militare încearcă să vadă cât de repede poate reacționa România în cazul unui atac venit dinspre Rusia, fiindcă în acest spațiu e singura țară care ar putea să devină agresivă. Totuși, un militar cu rang înalt ne-a asigurat că pe termen scurt nu ar fi niciun pericol în acest sens. În schimb, un Raport recent al Centrului de Analiză pentru Politici Europene (CEPA, Center for European Policy Analysis) arată că regiunea Mării Negre nu este de loc sigură și ar fi mai valoroasă pentru Kremlin din punct de vedere strategic decât zona baltică, pentru că poate fi „o bază de lansare a extinderii şi influenţei Rusiei către Marea Mediterană, Balcanii de Vest şi a lărgirii fisurilor în interiorul NATO”. Punctul nevralgic al Alianței, din această perspectivă, este Turcia, care a cumpărat arme sofisticate de la Rusia și care se distanțează tot mai mult Occident, dar în interiorul NATO apar și alte breșe. Pe de altă parte, deși după anexarea Crimeei de către Rusia, NATO și-a intensificat prezența în Marea Neagră, între timp aliații României par să se fi relaxat oarecum, iar promisiunea secretarului general NATO, Jeans Stoltenberg, din 2017, de a trimite mai multe nave militare în regiune a fost mereu amânată. Chiar dacă ar vrea, deși acest lucru nu e sigur, NATO nu poate apăra la fel de bine Marea Neagră ca zona Baltică. Convenția de la Montreux din 1936 limitează drastic numărul, tonajul și timpul de staționare al navelor de război care nu aparțin statelor cu ieșire la Marea Neagră. Turcia deține cheile intrării în Marea Neagră și le folosește uneori destul de arbitrar, chiar împotriva propriilor aliați, cum s-a întâmplat în 2008 când Rusia a atacat Georgia, iar o navă- spital americană nu a fost lăsată să treacă de Bosfor. „Agresiunea rusească de-a lungul flancului estic al NATO continuă permanent din 2014”, mai arată Raportul CEPA, care descrie și vulnerabilitățile României: echipamente învechite, infrastructură slab dezvoltată, operativitate inadecvată a forțelor militare. Singurul avantaj al României pentru NATO este „poziția sa unică”, numai că această poziție este în același timp și punctul ei slab în cazul unui atac dinspre Crimeea, acolo unde Rusia are cea mai mare bază militară de la Marea Neagră. Europa e îngrijorată la rândul ei de felul în care își dezvoltă Moscova influența militară, după ce a anunţat în decembrie anul trecut că primele rachete hipersonice Avangard au devenit operaţionale. Vladimir Putin susține că aceste arme ar fi „invincibile” şi „nedetectabile” și se laudă că pot atinge peste 33.000 de km/h, o viteză de 27 de ori mai mare decât a sunetului – şi în acelaşi timp îşi pot modifica direcţia şi altitudinea, îngreunând detectarea. În plus, decizia preşedintelui american Donald Trump de a retrage o parte dintre trupele americane staţionate în Germania şi atacurile lui împotriva Berlinului au accentuat tensiunile dintre Washington şi aliaţii săi europeni din cadrul NATO. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a precizat că anunțul retragerii a devenit deja „o problemă importantă” pentru Alianţă: „este vorba de un acord bilateral între Germania şi SUA, însă problema este importantă pentru Alianţă”….. Directorul Institutului Internaţional de Studii Strategice, John Chipman, când descria peisajul geostrategic actual amintea că președintele american a provocat în 2018 îndoieli privind solidaritatea în cadrul NATO, atunci când a amenințat cu retragerea Americii din Alianță, iar omologul său francez, Emmanuel Macron, a accentuat scepticismul când a vorbit despre faptul că NATO s-ar afla în moarte cerebrală: „două din cele trei puteri nucleare ale Alianţei SUA, Franța, Marea Britanie au creat în acest fel incertitudini privind problema-cheie a securităţii colective” Planul de retragere a trupelor americane este „o nebunie” şi „o greşeală colosală” care va submina în continuare coeziunea NATO, a spus Ben Hodges, general american în retragere şi fost şef al armatei americane din Europa.:„dacă a existat vreodată un moment când să fi avut nevoie de aliaţi, acesta este acum, mai ales dacă ne gândim la provocările economice cu care ne confruntăm ca urmare a Covid-19″…..Pe de altă parte au trecut șase ani de la anexarea Crimeei și statele occidentale n-au putut face nimic pentru a opri avansul Rusiei în Ucraina, deși această mișcare a dus pentru prima dată după al Doilea Război Mondial la schimbarea frontierelor prin forță. Marile democrații occidentale i-au permis Rusiei să încalce dreptul internațional și să rupă din teritoriul unui stat vecin, să încalce tratatele privind controlul armamentelor și chiar să influențeze decizii majore, cum ar fi alegerile din SUA sau Brexit-ul. Integral: https://romania.europalibera.org

Google, dat în judecată pentru “Catedrala Prostirii Neamului” de Biserica Ofticoasă Română La tribunalul astral din Băneasa a fost depusă o plângere de chemare în judecată a companiei Google care a permis ca pe produsul său imaginar construit în Irlanda de sclavi români și pakistanezi să scrie „Catedrala Prostirii Neamului” în loc de ceva frumos. Biserica Ofticoasă Română susține că nu e ok ca atâta timp cât exiști în România să vorbești urât de obiectele aflate în administrarea BOR. „Este un triumf al logicii împotriva bunului simț și asta înseamnă dreptate în viziunea noastră care e cea corectă pentru că noi credem în Dumnezeu și Biserici și voi nu”, a declarat purtătorul de cuvânt al BOR. „Din punctul nostru de vedere, al BOR-ului modern, acea catedrală este un obiect fizic, nu un simbol”, a precizat acesta. Integral: https://www.timesnewroman.ro

Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul