6 cadavre stacojii. Sau cum a demascat CEDO o crimă juridică aproape perfectă (II)
| 08/05/2020 | Autor Cetatean Categorii: Editoriale |
Continuarea episodului de ieri (si ultima parte).
I. Cat costa intelepciunea galactică.
Cele 6 cadavre stacojii nu vor iesi imediat din scena, sa nu ne iluzionam. Vorba cadavrului-sef: nu au nici un sentiment. Ele vor sta la Curte (cei care isi vor termina mandatele, distrugand tot ce pot distruge), apoi isi vor rontai pensiile speciale, de serviciu, binemeritate (la fel ca cele doua cadavre juridice care deja au mandatul finalizat), pe care si le-au acordat singuri in Decizia 262/2016 (decizia aceea este speciala: insasi Mona Pivniceru, judecator CCR, a ridicat o exceptie de neconstitutionalitate intr-un proces civil, exceptie judecata de…CCR), in care, in mod solemn, au avut grija sa scrie ca “Stipularea în Constituție a procedurii de desemnare a judecătorilor constituționali constituie o garanție a independenței acestora și a exercitării cu imparțialitate a atribuțiilor ce le revin conform Legii fundamentale” si ca “Independența justiției include securitatea financiară a magistraților, care presupune și asigurarea unei garanții sociale, cum este pensia de serviciu a magistraților“.
Cu independenta Justitiei nu te joci. Cine vrea impartialitate, plateste! Pentru ca impartialitatea sa nu fie o gluma sinistra, e imperativ nevoie ca cele 6 cadavre juridice care interpreteaza Constitutia sa aiba venituri decente, unii cumuland mai multe salarii (daca nu sunt inca pensionati), altii cumuland salariul de judecator si alte pensii speciale (fiecare s-a descurcat cum a putut). Cum arata veniturile decente si “securitatea financiara”:
Marian Enache: 15.055 euro/luna
Valer Dorneanu: 13.870 euro/luna
Mona Pivniceru: 13.010 euro/luna
Attila Varga: 7.850 euro/luna
Petre Lazaroiu (nu mai e in activitate): 9.346 euro/luna – conform ultimei declaratii de avere, din 2019
Maya Teodoroiu (nu mai e in activitate): 5.617 euri/luna – conform ultimei declaratii de avere, din 2019
64.748 de euro net pe luna a costat intelepciunea celor 6 cadavre stacojii care au revocat-o, prin Decizia 358/2018, pe Laura Codruta Kovesi. Posibil ca suma sa fie putin mai mica, intrucat unii aveau mici venituri din surse private si din dividende/dobanzi, insa covarsitoarea majoritate a veniturilor erau de la bugetul de stat. Provoc pe oricine doreste sa gaseasca judecatori mai bine platiti in Europa decat cele 6 cadavre juridice.
Contribuabilul roman a platit, pentru intelepciunea galactica a celor 6 cadavre juridice care au votat Decizia 358/2018, peste 60.000 euro/luna. Frumoasa suma pentru a obtine condamnarea Romaniei la CEDO! Super profit pentru statul roman! Dai un ban, dar stai in fata. Ai locul asigurat pe vecie in manualele de drept si in colectiile de jurisprudenta CEDO, la capitolul “Prima condamnare explicita a unei Curti Constitutionale”.
II. Tactica strutului: daca eu nu vad realitatea, nici altii nu o vad!
Trebuie sa fii genial de incompetent pentru a repeta un argument care a fost deja desfiintat. Sau pur si simplu trebuie sa ai o limitare congenitala a mintii.
Pentru cine citeste in paralel Hotararea CEDO (mai precis argumentele Guvernului Romaniei, mai precis argumentele agentului Romaniei, Viorel Mocanu, pus de Dragnea sa apere pozitia Romaniei – adica a CCR – la CEDO) si Precizarile facute in data de 5 mai de CCR, identitatea surprinzatoare a argumentelor ar trebuie sa nu fie o surpriza reala.
Desi nu am dovezi palpabile, identitatea tezelor ma face sa cred ca aceeasi minte a redactat ambele pozitii. Imi vine greu sa cred ca agentul Romaniei, cand a pledat la CEDO, si-a redactat singur pozitia. Omul este o nulitate juridica, fost avocat al lui Florin Salam si al Oanei Zavoranu. Experienta nu il recomanda pentru o atat de grea speta si pentru o argumentatie de mare calibru. Banuiala mea este ca el s-a adresat, neoficial, insasi Curtii Constitutionale, pentru a-i fi elaborata pozitia pe care urma sa o prezinte in fata CEDO drept pozitia Guvernului Romaniei. De altfel, se vede clar din Hotarararea CEDO cu cata religiozitate citeaza din Decizia 358/2018, de parca citeaza Tablele Legii.
Iar banuiala mea este intarita de faptul ca CCR preia, in Precizarile din 5 mai 2020, argumentele prezentate de Mocanu la CEDO (paragrafele 96-98). Ditamai CCR-ul pur si simplu sa reia, in Precizari, argumentele deja folosite de agentul Romaniei in fata CEDO…asta nu poate fi o coincidenta!
Linia CCR-Mocanu este si linia prezentata pe toate canalele mediatice de catre PSD, dupa ce CEDO a decis clar ca CCR a savarsit o incalcare a Conventiei. Unitatea juridico-mediatica a argumentelor folosite atat la CEDO cat si in Precizarile CCR provine deci, aproape sigur, din aceeasi sursa: interiorul CCR.
Sa speculam? Sa speculam: Benke Karoly, magistratul asistent-sef care a redactat Decizia 358/2018, care si-a dat teza de doctorat cu Tudorel Toader si l-a avut in comisie pe Valer Dorneanu.
Insa aceste argumente sunt de o forta juridica ridicola. Cele 10 puncte ale Precizarilor CCR pot fi reduse la primele 5 si le reiau aici:
- Se constată că CEDO nu a efectuat un control cu privire la raţionamentul juridic şi soluţia pronunţată de Curtea Constituţională. De altfel, nici nu avea competenţa să o facă.
- Hotărârea CEDO a stabilit încălcarea dreptului la un proces echitabil prin raportare la un cadru juridic distinct, anterior şi fără legătură cu cel analizat prin decizia Curţii Constituționale. Acest cadru juridic se referă la aspecte pur legale, reglementate prin Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, şi nu la cel vizat prin decizia Curţii Constituționale, respectiv art.94 lit.c) şi art.132 alin.(1) din Constituţie
- În decizia menţionată Curtea Constituţională a decis cu caracter general obligatoriu şi pentru viitor care sunt raporturile constituţionale între ministrul justiţiei şi Preşedintele României, precum şi natura actelor acestora, în procedura revocării procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) în baza unei atribuţii prevăzute de Constituţie. Decizia astfel pronunţată nu poate fi cenzurată de nicio altă autoritate.
- Doamna Kövesi nu a fost parte şi nici nu putea fi parte în procedura de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională prevăzută de art.146 lit.e) din Constituţie, care vizează exclusiv raporturile dintre autorităţile publice cu privire la exercitarea competenţelor lor constituţionale, şi nicidecum judecarea unor raporturi juridice care implică persoane fizice. De altfel, în toate legislaţiile statelor care prevăd în competenţa curţilor constituţionale soluţionarea conflictelor de competenţă dintre autorităţile publice, instanţele constituţionale nu analizează drepturi şi libertăţi fundamentale.
- Aşadar, Curtea Constituţională nu putea să încalce dreptul la un process echitabil al unei persoane fizice pentru simplul motiv că în procedura în faţa Curţii Constituţionale s-a examinat un alt aspect care a vizat, în mod exclusiv, competenţele autorităţilor publice.
Punctul 4 si punctul 5 pot fi contopite, pentru ca 5 este o concluzie repetitita a tezei din 4. Raman deci cu adevarat doar 4 teze.
Prin urmare, argumentele de mai sus pot fi rezumate, popular, cam asa: “Care CEDO? Nici pomeneala! Daca CCR nu vede nici o problema, inseamna ca ea nu exista, caci CCR este infailibila, omnipotenta, transcendenta si nu incercati sa va atingeti de ea” (vedeti punctual 9 din Precizari: “Îndemnarea publică la revizuirea deciziilor Curţii Constituţionale este oatingere extrem de gravă adusă independenței Curţii Constituţionale şi a judecătorilor săi”).
Tipic pentru cele 6 cadavre juridice: daca noi decretam care este adevarul, avem pretentia ca lumea sa creada ceea ce am decretat noi. Cum indrazneste cineva sa ne contrazica?! Ce nu vedem noi, nu exista, si ce decretam noi, exista!
III. Cand esti nominalizat de catre CEDO, inseamna ca nu mai poti prosti pe nimeni.
Cel mai mult ma amuza teza nr.1 : “1. Se constată că CEDO nu a efectuat un control cu privire la raţionamentul juridic şi soluţia pronunţată de Curtea Constituţională. De altfel, nici nu avea competenţa să o facă”.
Daca citim Hotararea CEDO, vedem ca avea competenta sa o faca, caci a facut-o. Nu e nevoie de teorie goala, realitatea este suficienta dovada.
Citez paragrafele 152-158, din care extrag fragmentele care dovedesc ca CEDO exact asta a facut: a examinat argumentele CCR din 358/2018, mai precis modul in care CCR a interzis instantelor din Romania sa examineze pe fond decretul prezidential de revocare, si pronuntandu-se cu privire la maniera in care interdictiile puse de CCR instantelor au incalcat articolul 6 din Conventia CEDO.
On this point, the Court notes that in its decision of 30 May 2018 the Constitutional Court specifically mentioned that, in the particular circumstances of the applicant’s case, the administrative courts had limited powers to review the presidential decree for the applicant’s removal. In fact, the Constitutional Court considered that such a review was limited to the lawfulness stricto sensu of the decree […] In view of these specific limits set by the Constitutional Court, the Court [adica CEDO, nota mea ] considers that a complaint before the administrative courts would have been effective only for having the external legality of the presidential decree examined, hence offering only a formal review […] All possibility of judicial review was limited to the formal review of the removal decree […] Therefore, the extent of the judicial review available to the applicant in the circumstances of the current case cannot be considered “sufficient”. In the Court’s [CEDO, n.mea] opinion, this can hardly be reconciled with the essence of the right to access to a court, […] On the basis of the above-mentioned considerations, the Court [CEDO] dismisses the Government’s objection as to the non-exhaustion of domestic remedies and concludes that the respondent State impaired the very essence of the applicant’s right of access to a court owing to the specific boundaries for a review of her case set down in the ruling of the Constitutional Court. There has accordingly been a violation of the applicant’s right of access to a court, as guaranteed by Article 6 § 1 of the Convention.
Este clar ca lumina zilei. Autoritatea publica a statului roman numita CCR, autoritate care a produs decizia din 30 mai 2018, a limitat puterea instantelor de contencios administrativ la o examinare formala a decretului de revocare. Iar CEDO spune clar cine este acea autoritate publica a statului roman: nu vreun CAP de la Codaiesti sau de la Mizil, ci insasi Curtea Constitutionala a Romaniei.
Statul roman se face vinovat de incalcarea art. 6 alin 1 din Conventie, pentru ca autoritatea lui juridica cea mai inalta, anume Curtea Constitutionala, a stabilit in Decizia ei nr.358/2018 (the ruling of the Constitutional Court) limite stricte ale examinarii decretului, care incalcau dreptul substantial de acces la o instanta.
Deci, CEDO chiar a efectuat un control al Deciziei 358/2018 al CCR si nu a fost deloc impresionata in mod placut de pseudo-subtilitatea distinctiilor de la paragraful 73 (salut, Benke, trebuia sa ti se infunde si tie odata si bine!), prin care cele 6 cadavre juridice interziceau instantelor sa examineze pe fond decretul de revocare.
Concluzia imparabila a CEDO pe care oricine o vede fara efort: Decizia 358/2018 a CCR a incalcat art. 6 alin 1 din Conventie.
- Si degeaba incearca cele 6 cadavre juridice sa se eschiveze, in teza nr. 2, cum ca aceasta incalcare a articolului 6 din Conventie “a stabilit încălcarea dreptului la un proces echitabil prin raportare la un cadru juridic distinct, anterior şi fără legătură cu cel analizat prin decizia Curţii Constituționale”.
CCR-ul cadaveric poate sta si in cap, cata vreme in Hotararea CEDO este scris: “In view of these specific limits set by the Constitutional Court” si “the specific boundaries for a review of her case set down in the ruling of the Constitutional Court” este clar si pentru un martian ca acel “cadru juridic” nu este distinct, anterior si fara legatura cu decizia 358/2018, ci este stabilit de insasi CCR.
Admirati va rog tripla incercare de eschiva: distinct, anterior, si fara legatura. Cand ea stabilea acest cadru, in Decizia 358/2018, CCR limita, mandra, prerogativele instantelor de contencios administrativ (paragraful 71 din 358/2018):
Cu privire la posibilitatea, invocată de Președintele României, ca ministrul justiției să atace refuzul Președintelui în contencios administrativ, Curtea Constituțională constată că acest control judecătoresc se exercită numai în limitele unui control de legalitate a refuzului Președintelui României, fără a putea fi, însă, antamate aspecte de constituționalitate ce privesc întinderea competențelor celor două autorități. Instanța de contencios administrativ nu poate cerceta raportul de drept constituțional dintre ministrul justiției și Președintele României din moment ce, între cele două autorități, în problema dată, nu se stabilesc raporturi de drept administrativ, ci de drept constitutional. Astfel, având în vedere întinderea competenței sale funcționale și materiale, instanța de contencios administrativ nu are competența de a interpreta și aplica normele constituționale și, prin urmare, de a soluționa raporturi pure de drept constituțional, respectiv situații în care sunt incidente numai norme constituționale. Instanța de contencios administrativ are competența de a verifica numai conformitatea actului administrativ cu legea, și nu cu Constituția; astfel, acestea efectuează un control de legalitate stricto sensu, și nu de constituționalitate.
Tezele nr. 1 si 2 al sunt deci enorme minciuni emise de CCR, fara suport juridic si factual.
- Cum ramane cu teza nr. 3 (“În decizia menţionată Curtea Constituţională a decis cu caracter general obligatoriu şi pentru viitor care sunt raporturile constituţionale între ministrul justiţiei şi Preşedintele României”)?
In aceasta teza, CCR se ascunde in spatele unei aparente exercitari ordinare a atributiilor sale (“eu nu am facut decat da explicitez un raport constitutional, anume cel dintre Presedinte si Ministru”).
Insa CEDO a expediat deja acest argument intr-o formulare pe cat de laconica, pe atat de clara (pararaful 124)
The absence of any judicial control of the legality of the decision of removal cannot be in the interest of the State. Senior members of the judiciary should enjoy – as other citizens – protection from arbitrariness from the executive power and only oversight by an independent judicial body of the legality of such a removal decision is able to render such a right effective. The Constitutional Court’s ruling concerning the respective competencies of the constitutional bodies does not deprive these considerations of their pertinence.
In traducere: blabla-urile CCR-ului care par a avea acoperire constitutionala nu pot priva un membru de rang inalt al magistraturii si nici pe alti cetateni de protectia impotriva arbitrariului imixtiunii executivului, protectie conferita de o instanta independenta care examineaza legalitatea deciziei de revocare din functie. Scurt si la obiect: indiferent de cate sofisme a crosetat CCR pentru a justifica votul celor 6 cadavre stacojii, dreptul de acces la o instant garantat de articolul 6 din Conventia privind drepturile omului nu poate fi inlaturat de sofismele din decizia unei Curti Constitutionale!
Si, din nou, Curtea Constitutionala este indicata explicit ca fiind cea care, in Decizia 358/2018, priveaza un magistrat (si cetatean) de acest drept fundamental!
- In fine, ajungem si la teza nr. 4 al CCR: “Doamna Kövesi nu a fost parte şi nici nu putea fi parte în procedura de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională prevăzută de art.146 lit.e) din Constituţie, care vizează exclusiv raporturile dintre autorităţile publice cu privire la exercitarea competenţelor lor constituţionale, şi nicidecum judecarea unor raporturi juridice care implică persoane fizice”.
Teza este nerelevanta si are rol de hering rosu (tip de sofism prin care se incearca abaterea atentiei de la fondul problemei spre o pista falsa, care pare atractiva – prin miros – dar care tot falsa ramane). Da, doamna Kovesi nu a facut parte din proces doar pentru ca CCR insasi nu i-a acordat aceasta calitate procesuala (fie si pasiva)! Nemo auditur propriam turpitudinem allegans! Nimeni sa nu isi invoce propria mizerie ca argument! (cu atat mai mult o CCR, insa deja ne-am obisnuit sa vedem josnicia deghizata in decizii general-obligatorii si valabile erga omnes).
Insa acest lucru nu inseamna ca Decizia 358/2018 nu o priveste direct, dimpotriva! Ea este vizata nominaliter in dispozitivul de admitere al Deciziei, acolo unde CCR traseaza Presedintelui conduita de urmat (anume emiterea decretului de revocare). Deci, Decizia CCR a avut impact direct asupra ei – ceea ce confirma ca ea era parte din proces – , chiar daca in aparenta, a imbracat forma solutionarii unui CJNC intre Presedinte si Ministru. Nici nu are importanta, juridic vorbind, daca a fost parte din proces, cata vreme intreaga disputa juridica (de fapt, politica) a vizat situatia ei in calitate de procuror-sef “evaluat” de catre Ministru
Insa judecatorii CEDO nu s-au lasat prostiti si au cerut Guvernului sa ii arate vreo alta situatie identica in care Presedintele Romaniei a revocat un magistrat cu functie de conducere in urma unei decizii a Curtii Constitutionale, pentru a verifica daca aceasta Decizie este intr-adevar una cu caracter general sau daca este adoptata intuitu personae. Si, supriza!
However, the examples submitted by the Government do not concern situations similar to the applicant’s, specifically the adoption by the President of a decree for the removal of a prosecutor from a senior position following a specific order in that connection by the Constitutional Court (paragraful 152).
Surpriza, asa ceva nu a mai existat in Romania! Ceea ce dovedeste ca aceasta decizie se referea explicit la dna Kovesi si ca CCR nu s-a raportat la un cadru juridic distinct, anterior, si fara legatura cu decizia 358/2018. Dimpotriva! CCR a avut ambitia sa creeze, prin interpretare, o noua realitate juridica, cea care permite Ministrului politic sa devina seful, de jure, al procurorilor din Romania.
Este ceea ce ea face de multi ani cand solutioneaza CJNC-uri (si nu doar atunci), sub bagheta unui presedinte care a avut o lunga cariera de partid: pune mana pe o norma legala si o “interpreteaza” dupa bunul plac (chiar contrar sensului literal al Constiuttiei sau jurisprudentei consolidate de practica), transformandu-se in legiuitor pozitiv. Totul sub masca mortuara a “clarificarii” sau “interpretarii” Constitutiei.
Asadar, ca sa concluzionez cu privire la incalcarea dreptului la un process echitabil:
– aceasta incalcare decurge direct, in mod neechivoc si fara putina de tagada direct din Decizia CCR nr.358/2018 si nu din cadrul juridic “anterior” acesteia.
– nu Romania ca stat sau Guvernul ca putere executiva (ca reprezentant al statului in fata CEDO) este autorul incalcarii dreptului la un proces echitabil in fata unei instante independente, ci autoritatea cea mai inalta a statului care a putut legifera aceasta incalcare, anume insasi CCR, care a stabilit in mod clar instantelor de contencios administrative limitele unei examinari strict formale a decretului prezidential de revocare.
– aceste limite strict formale de examinare nu existau inainte de decizia CCR nr. 358/2018, intrucat Guvernul nu a putut oferi CEDO nici un exemplu in care un procuror sa fi fost revocat din functie de Ministrul Justitiei in urma unei decizii a Curtii Constitutionale.
– prin urmare, Decizia nr. 358/2018 a fost conceputa si scrisa strict intuitu personae, anume pentru situatia revocarii din functie a Codrutei Kovesi, insa considerentele Deciziei urmau sa vizeze, pe viitor, orice procuror.
IV. Ministrul Slugarel. Cum sa redevii un nimeni atunci cand insasi CEDO evaluează ievaluarea
Hotararea CEDO insa statueaza in mod clar ca doamnei Kovesi si i s-a incalcat si libertatea de exprimare. Paragrafele de la 159 la 212 redau intreaga chestiune. Nu as vrea sa insist prea mult, pentru ca “argumentele” Romaniei (adica ale CCR, adica ale lui Toader) au fost slabe si nu au rezistat nici o secunda in fata logicii si adevarului.
Insa trei aspecte merita totusi subliniate, cu riscul de a lungi editorialul:
- In paragraful 189, CEDO spune clar ca sarcina probei ii revenea Ministrului: aceasta trebuia sa dovedeasca, nu doar sa lehăie (expresia imi apartine) intr-o conferinta de presa, din spatele unei paduri de microfoane care ii acoperea augustu-i chip de Adonis juridic, propria versiune cu privire la presupusul “management defectuos”, cand ceea ce viza de fapt Slugarel erau de fapt declaratiile publice ale doamnei Kovesi.
The Court has already held that once there is prima facie evidence in favour of the applicant’s version of the events and the existence of a causal link, the burden of proof should shift to the Government (see Baka, cited above, § 149). In the current case, the reasons put forward by the Government to justify the impugned measure before the Court – specifically that the applicant’s removal was based mainly on reasons connected to inadequate management and only in addition on reasons connected to the opinions she made public on numerous occasions (see paragraphs 169 and 170 above) – are not supported by specific evidence and therefore they cannot be considered convincing in the entire context of the case.
CEDO nu s-a lasat deci pacalita de presupusa ievaluarea manageriala, care era de fapt un pumn in gura, pentru amutirea vocii critice a doamnei Kovesi. Daca era cu adevarat evaluare manageriala, defectuoasa exercitare a calitatilor de manager trebuia dovedita de Ministru, nu lehăită cu vocea aia de politruc.
“In view of the above the Court concludes that the main reasons for the applicant’s removal from her position as chief prosecutor of the DNA were connected to her right to freedom of expression, which includes the freedom to communicate opinions and information”.
Deci, obisnuitele contorsiuni si distorsionari ale realitatii facute de Slugarel nu au valorat nimic in fata CEDO. In sfarsit, cineva i-a trimis la plimbare sofismele ieftine!
- In paragrafele 196-199, CEDO respinge lehăiala lui Sugarel, cum ca revocarea doamnei Kovesi a avut ca singur scop… restabilirea “domniei legii”.
The Court notes that in his Report the Minister of Justice contended that the applicant’s removal from her leading position was aimed at protecting the rule of law. […]In this context, the Court considers that no evidence has been brought to show that the impugned measure served the aim of protecting the rule of law or any other legitimate aim. […]It follows that, taking into account the parties’ submissions and the documents in the file, the Court cannot accept that the interference complained of pursued a legitimate aim for the purposes of Article 10 § 2.
Mai clar decat lumina zilei. Insa nu pot sa nu remarc exceptionala reparatie juridica operata de CEDO, care a facut un efort si a citit tot raportul Slugarelului, examinandu-l din scoarta in scoarta si ignorand cu superbie abureala CCR-ului din 358/2018 (paragraful 113) care interzicea oricui (!) sa faca o evaluare a “temeiniciei motivelor propunerii de revocare (!!).
Nu este nici rolul Președintelui României și nici cel al Curții Constituționale de a efectua un control al acestei evaluări pentru că, într-un atare caz, ar denatura rolul ministrului justiției și s-ar transforma în autorități de control al modului în care ministrul justiției înțelege să își exercite competența constituțională discreționară minimală ce se reflectă în evaluarea realizată. Or, Curtea constată că Președintele României a realizat în cazul dat o „evaluare a evaluării” ministrului justiției, cu alte cuvinte a temeiniciei motivelor cuprinse în propunerea de revocare, plasându-se deasupra autorității ministrului justiției, ceea ce încalcă art.132 alin.(2) din Constituție.
Exceptionala replica pentru CCR (care dovedeste cat de bine au inteles judecatorii CEDO maruntaiele juridice ale pestilentialei Decizii nr. 358/2018), replica ce imbraca forma unei stricte evaluari a ievaluarii. De la inaltimea propriei functii garantate de Conventie si a Tratatelor pe care Romania, ca stat, le-a semnat, CEDO sa constatat ca Slugarel pur si simplu lehăia fara vreo baza factuala.
Da, CEDO a intrat pe fondul raportului, ceea ce CCR a interzis Presedintelui si instantelor sa o faca.
Da, CEDO a examinat raportul de evaluare facut de Slugarel si nu a gasit nici un motiv temeinic de revocare.
Da, CEDO a evaluat raportul (fiind ea insasi cea mai inalta instanta europeana in materia drepturilor omului) si a decretat ca “motivele” imaginate de Slugarel sunt simple alegatii nedovedite iar ea, CEDO, ca instanta-gardian, nu poate ingadui incalcarea libertatii de exprimare in numele acestor alegatii de politruc prafuit.
- In fine, in fragmentele 208-209, CEDO afirma clar care a fost miza revocarii doamnei Kovesi: o pedepsire exemplara, care sa transmita o unda de soc ca un efect de raciere/disuasiune in intreg corpul magistratilor (judecatori si procurori) si o afirmare clara, din partea politicului, ca libertatea de exprimare a acestora si independenta Justitiei nu exista, atunci cand politicul are interese.
Against this background, it appears that the premature removal of the applicant from her position as chief prosecutor of the DNA defeated the very purpose of maintaining the independence of the judiciary. 209. Furthermore, the premature termination of the applicant’s mandate was a particularly severe sanction, which undoubtedly had a “chilling effect” in that it must have discouraged not only her but also other prosecutors and judges in future from participating in public debate on legislative reforms affecting the judiciary and more generally on issues concerning the independence of the judiciary (see, mutatis mutandis, Guja, § 95, and Kayasu, § 106, both cited above).
De la CEDO s-a vazut clar ca evaluarea lui Slugarel, Decizia 358/2018 si decretul de prezidential de revocare (emis fortat, dar totusi emis si producand efecte) constituiau un triplu semnal adresat intregului corp al magistratilor, prin predepsirea exemplara a unuia care intrunea toate calitatile adecvate inaltei functii si care nu gresise cu nimic in ceea ce spusese public.
Inca o data, exceptionala reparatie morala din partea CEDO:
The present case should also be distinguished from other cases in which the issue at stake was public confidence in the judiciary and the need to protect such confidence against destructive attacks (see Kudeshkina, cited above, § 86). The views and statements publicly expressed by the applicant did not contain attacks against other members of the judiciary (compare Di Giovanni, cited above, § 81); nor did they concern criticisms with regard to the conduct of the judiciary when dealing with pending proceedings (compare Kudeshkina, cited above, § 94).
On the contrary, the applicant expressed her views and criticisms on legislative reforms affecting the judiciary, on issues related to the functioning and reform of the judicial system and the prosecutor’s competence to investigate corruption offences, all of which are questions of public interest. Her statements did not go beyond mere criticism from a strictly professional perspective. Accordingly, the Court considers that the applicant’s position and statements, which clearly fell within the context of a debate on matters of great public interest, called for a high degree of protection for her freedom of expression and strict scrutiny of any interference, with a correspondingly narrow margin of appreciation being afforded to the authorities of the respondent State.
Asadar, nimic, absolut nimic din ceea ce lehăise Slugarel (cu privire la presupusa atacare a CCR sau a Parlamentului) nu era intemeiat, iar CEDO o da pe doamna Kovesi exemplu de conduita de urmat tuturor magistratilor, cat priveste exercitarea corecta a libertatii de exprimare in chestiuni de interes public legate de Justitie.
Concluzia la acest capat de cerere?
“The Court is of the opinion that the applicant’s removal from her position of chief prosecutor of the DNA did not pursue any of the legitimate aims listed in Article 10 § 2 and, moreover, was not a measure “necessary in a democratic society” within the meaning of that provision”.
Cum sa fie un “interes legitim” o executie politica deghizata (prost) intr-o evaluare binecuvantata solemn de cele 6 cadavre juridice stacojii?
V. Mizele incalculabile.
Editorialul este deja prea lung in raport cu rabdarea cititorilor iar consecintele Hotararii CEDO ar reclama un editorial separat, intrucat ele sunt (aproape) incalculabile la momentul de fata. Nenumarate pasaje din Hotararea CEDO subliniaza noutatea spetei si diferenta substantiala cu alte spete care sunt similare.
Trei lucruri trebuie insa retinute, si poate candva poate voi putea scrie mai detaliat si mai tehnic despre consecintele juridice pe termen lung ale Hotararii CEDO in speta Kovesi vs CCR (asa ar trebui sa se numeasca).
- Pentru prima data, CEDO a examinat pe fond (si nu doar in mod accesoriu) o decizie a unei Curti Constitutionale si a stabilit ca incalcarea unor drepturi fundamentale a avut loc in mod direct de catre o Curte care, sub pretextul exercitarii unor competente legale de interpretare, a privat un om de un drept fundamental. Intangibilitatea deciziilor CCR a devenit, din 5 mai 2020, un mit pe care doar cele 6 cadavre stacojii il mai cred.
- Nici un procuror nu va mai putea fi revocat de Ministrul Justitiei fara ca o instanta sa intre pe fondul raportului de evaluare manageriala. Raportul de “evaluare” va trebui sa contina indicii privitoare la fapte, care sa reziste unei examinari juridice, nu uneia politice. “Autoritatea discretionara” a Ministrului Justitiei asupra procurorilor, cea scoasa cu forcepsul pestilential al celor 6 cadavre din “interpretarea istorica” a Constitutiei din 1991 (da, din cea anterioara, care nu mai este in vigoare, nu din cea din 2003, care e in vigoare!) pur si simplu nu mai exista. CEDO a desfiintat-o. Ministrul e retrimis la locul lui de politruc.
- Procurorilor le afirma CEDO, cu o deosebita forta, statutul de magistrati independenti. Nu doar “stabili” pe functie, cum afirma legislatia romaneasca, ci “independenti” in functie.
Iar ceea ce CEDO a acordat, niciodata, nimeni, nu va mai putea lua. Nici macar 6 cadavre juridice care si-au castigat locul in lada de gunoi a Justitiei romane atunci cand au provocat speta Kovesi vs Romania, care va fi de acum piatra de hotar a independentei procurorilor in fata politicului, inclusiv a politicului deghizat in haine stacojii.
***
Dedic acest mini-serial memoriei celor doi inaintasi ai mei, @Theophyle si @Bascaliosul. De unde se afla ei acum, cred ca sunt mandri de aceasta Comunitate si de efortul ei nevazut pentru atingerea unor efecte vizibile.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Hristos a înviat!
Excepțional editorial – ca și cel de ieri, pe nu că l-am citit, l-am „sorbit” cu nesaț, dar n-am mai apucat să comentez! 🙂
Am o nelămurire – scuze, că nu mai stau să caut, dar – și ieri și azi am tot „navigat” pe net și vreau să mai iau o „pauză” internetistică 🙂 : individul ăla, care răspunde la numele lăzăroiu nu e, cumva, același cu cel care a rămas vreo 10 ani în funcție, adică – și după ce i-a expirat mandatul?
Că, dacă e așa, pe lângă măgăriile făcute, c(ne)cr a funcționat și ILEGAL!
Și, în cazul ăsta, să nu ne mai facem iluzii despre modul în care stacojii ăștia apără „legalitatea constituțională” (era să scriu „prostituțională”) în România!…
Adevărat a înviat!
Da, el este! Și-a depășit mandatul cu peste 1 an. Ilegalitatea nu se aplică la ei, de ex. Președintele poate fi revocat, un membru CCR nu mai poate fi nici măcar reținut indiferent de faptele făcute. Este o procedură alambicată, care face aproape imposibilă o astfel de măsură. Practic, membrii CC sunt pe un piedestal, casta superioară sau un fel de Dumnezei. Mă mir cum de nu le-a venit ideea celor de la PSD, ca să-i pună pe peretele bisericilor alături de patriarhi, ctitori, sfinți.
Bună ziua!
Excelent, mulțumim C 🙂
buna, Mar, merci si eu pentru lectura, tuturor 🙂
”Comisarul” a publicat informația, eu aduc link-ul! – Ca atare, apreciem că omul de drept, fost om politic de prim rang, Valer Dorneanu, președintele CCR, este Personalitatea anului 2019 în România.
https://ro.sputnik.md/politics/20191227/28700699/Presedintele-CCR-Valer-Dorneanu-desemnat-Personalitatea-anului-2019-in-Romania.html
Am spus si ieri: capodopera, masterpiece.
Sa inteleaga lumea ;larga dimensiunea abisala a ticalosiei si abjectiei din justitia si statul roman la varfurile lor.
Statul Romania: my ass justitie sau democratie. Deocamdata este o mare minciuna.
buna ziua
in tara asta pana ce incompetentii si ticalosii nu vor fi pusi sa plateasca material sau cu ani de libertate nimic nu se va schimba!!!
orice individ,fara cunostinte de drept,si care nu e analfabet functional poate vedea ca aceasta decizie a CCR a fost facuta/data cu rea vointa! sa citezi dintr o constitutie care nu mai e valabila ca sa argumentezi ,e sufficient sa vezi rea vointa;in subsidiary,asa de dragul “teoriei conspiratiei” “dl ala benke”nu cumva cunoaste mai bine constitutia ungariei?
cum se pot recupera banii de la netrebnicul asta care umbla cu presa dupa el sa arate cat de “duru duru”e el …un ticalos care pe deasupra mai e si prost( si stiu ce scriu-l am cunoscut personal cand era executor judecatoresc prin Giurgiu..si ma cauta sa “facem nishte aranjamente”)
https://monitorizari.hotnews.ro/stiri-infrastructura_articole-23983746-lugoj-deva-salini-daune-arbitraj-contract-reziliat-tuneluri.htm
Bună!
Este din aceiași categorie și gașcă. Din nou Cercel&Co!
https://www.libertatea.ro/stiri/covid19-unifarm-masti-streinu-cercel-2988106
Am aratat ieri ca, aparent, l’etranger boucle d’oreille mai combina, in paralel, pe multi bani, si un savantlîc cu “CT utilizat pentru identificarea Covid-19” care n-are nici o treaba cu cercetarea reala, serioasa.
Bolnavi mental de boala lacomie & hotie; asa este intr-o tara in care nu exista justitie, procuratura, etc.
Au deja dat verdictul super-original romanesc de “personaj prea valoros pentru societate ca sa fie condamnat”
”USR a depus vineri un proiect de lege care vizează desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), a anunțat deputatul Stelian Ion, inițiator alături de Dan Barna, Silviu Dehelean și George Dircă. Proiectul a fost semnat și de Ana Birchall, fost ministru al Justiției în guvernul Dăncilă.”
https://www.g4media.ro/usr-a-depus-proiect-de-lege-pentru-desfiintare-sectiei-speciale-pentru-magistrati-initiativa-semnata-si-de-ana-birchall-fost-ministru-al-justitiei.html
Privind in viitorul imediat, momentul este excelent ales 🙂
Bună ziua!
O idee bună! Mă întreb dacă doamna Birchall, care are o evoluție uluitor de bună, în ultima vreme, mai e membră la cloaca bolșevicului ilici, ciuma roșie? Că e păcat să se „amestece” cu porcii ăia bipezi de acolo!…
O… parafrază la vechea zicere românească: „Cine n-are bătrâni, să-im cumpere!”… – Cine n-are (respect față de) bătrâni și moși să citească ce e în link-ul de mai jos:
https://paganelis.wordpress.com/2020/05/08/distributia-spatiala-a-purtatorilor-numelor-mos-si-batran-i/
Recent am (re)descoperit și de unde bine expresia „Cine n-are bătrâni să-i cumpere!”: în orice sat, condus de „oamenii buni și bătrâni” din Sfatul Bătrânilor – o instituție existentă, în fruntea obștii țărănești de pe vremea traco-dacilor (deci de peste două milenii!), toate pricinile dintre membrii comunității erau judecate de aceștia. Spre a fi, însă, ales membru în acest Sfat trebuia să fi avut o viață exemplară, de o moralitate și o curăție fără cusur. Existau sate care nu aveau, din păcate așa ceva și trebuiau să… cumpere bătrâni din satele vecine, care aveau!
Sursa: „Dicționar de sociologie rurală”
http://www.contributors.ro/global-europa/rusia-in-expansiune-narativa-istoria-se-razbuna-%E2%80%93-geopolitic/
„Într-un document publicat recent de către Federația Rusă, cu ocazia expoziției “Misiunea diplomatică și de eliberare a Armatei Roșii în Europa Centrală și de Est” (martie 2020 – cu materiale din arhiva de politică externă a Federației Ruse), respectiv nota verbală nr. 14 din 8 septembrie 1944 a Ministerului Regal al Afacerilor Externe al României (limbile franceză și rusă), partea română scrie părții ruse, fără echivoc, că ”trupele ruse care traversează România pe direcțiile sud și vest privesc/consideră România ca un stat ocupat militar și nu ca un stat care colaborează într-o manieră efectivă la lupta împotriva unui inamic comun… Trupele ruse continuă să dezarmeze unități militare române independente, să ocupe depozite cu muniții și armament care aparțin armatei române, procedează la rechiziții masive … generalii ruși refuză să ia contact cu delegații Guvernului Român… faptele expuse mai sus împiedică efortul românesc pentru desfășurarea operațiunilor militare în momentele în care forțele germane și ungare au trecut la atac pe frontul de nord al țării și în același timp creează un sentiment de îngrijorare în opinia publică, sentiment care diminuează autoritatea și prestigiul Guvernului român”. Nota verbală respectivă este transmisă părții ruse în contextul negocierilor bilaterale privind semnarea Convenției româno-sovietice care urma a stabili modalitățile de aplicare a Armistițiului bilateral; în acest sens, o delegație a României se afla la Moscova încă din seara zilei de marți, 29 august 1944.
Poziția MAE român în septembrie 1944 era formulată astfel în scris și fără echivoc, chiar și în condițiile negocierilor în curs pentru încheierea Convenției bilaterale și a prezenței Armatei Roșii pe cea mai mare parte a teritoriului României: ”trupele ruse privesc/consideră România ca un stat ocupat militar”.”
Legat de articolul d-lui Dorin Popescu, din link-ul de mai sus, azi, la orele 22 – ora Londrei, 23 – ora Parisului/Berlinului și 24 – ora Bucureștilor, se împlinesc 75 de ani de la Ziua Victoriei în Europa, 8 Mai 1945! Așa stă scris și aici:
https://en.wikipedia.org/wiki/End_of_World_War_II_in_Europe
„At 10:00 on 8 May, the Channel Islanders were informed by the German authorities that the war was over. British prime minister Winston Churchill made a radio broadcast at 15:00 during which he announced: “Hostilities will end officially at one minute after midnight tonight, but in the interests of saving lives the ‘Cease fire’ began yesterday to be sounded all along the front, and our dear Channel Islands are also to be freed today.”[28][26]
VE-Day: Following news of the German surrender, spontaneous celebrations erupted all over the world on 7 May, including in Western Europe and the United States. As the end of operations officially was set for 2301 Central European Time on 8 May, that day is celebrated across Europe as V-E Day. The Soviet Union celebrates Victory Day on 9 May, as the end of operations occurred after midnight Moscow time”
Cine serbează mâine, ori e naiv, ori e iubitor de putleriști!…
Și mai e ceva azi, dar am să rememorez acest moment printr-un banc:
„Întrebare:
Ce au sărbătorit, în primăvara anului 1821, pandurii olteni, când au trecut Oltul, în drum spre București?
Răspuns:
100 de ani PÂNĂ la înființarea partidului comunist din România!”
asta e tare 😀 😀 😀
https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/guaido-a-semnat-cu-o-firma-de-securitate-din-sua-un-contract-in-valoare-de-213-milioane-de-dolari-in-vederea-rasturnarii-lui-maduro–252117.html
„Documentul – de 42 de pagini – publicat în ediţia de joi de Washington Post, a cărui autenticitate Reuters scrie că nu a putut-o verifica imediat, prezintă numeroase elemente tactice – materialul militar de utilizat -, însă nu oferă nicio explicaţie cu privire la felul în care un comando mic poate face faţă sutelor de mii de membri ai forţelor de securitate loiale lui Maduro.
Potrivit WP, prevederile generale ale acestui ”acord de servicii” au fost întocmite de către directorul Silvercorp, Jordan Goudreau, care a recunoscut în mod public că a organizat operaţiunea.
Elementele detaliate au fost furnizate de opoziţia venezueleană, precizează WP.
Documentul a fost semnat de către Juan Guaido, Juan Rendon – unul dintre consilierii săi, Sergio Vergara – un ales din cadrul opoziţiei venezuelene şi de către Jordan Goudreau.
Contactată de Reuters, echipa de comunicare a lui Guaido nu a comentat imediat.
Contcatat telefonic de Reuters, Jordan Goudreau.nu a răspuns.
Juan Rendon a declarat la CNN că a semnat un ”acord exploratoriu” cu Silvercorp USA, dar că acesta nu a fost încheiat niciodată.
Consilierul lui Guaido a apreciat că firma privată americană de securitate a efectuat o operaţiune ”sinucigașă” în susţinerea liderului opoziţiei.”
Draga citi,
articolul tau e de inalta clasa dar eu te felicit pentru dedicatia de la sfarsit si ma alatur gandurilor tale care ii readuc printre noi pe @Theophile si @bascaliosul!
Ce oameni deosebiti, ce sansa pentru noi ca i-am intalnit pe Politeia!
Draga @cedric, am scris pana acum si acum am vazut mesajul tau 🙂 Scuza-ma ca raspund cu intarziere, insa eram absorbit sa scriu ceva pentru meseria mea.
Iti multumesc pentru gandurile tale sincere, ma simt onorat in fiecare clipa ca i-am cunoscut si ca am invatat de la ei tot ce stiu bun!
Bună seara!
Să sperăm că este real. Dacă da, ar fi extraordinar pentru că se pare că este un vaccin funcțional. – ””Am decis să-mi administrez eu primul vaccinul dezvoltat la OncoGen, să fiu eu primul voluntar.
Ca urmare pe data de 14 Aprilie m-am vaccinat cu prima doză, iar în data de 28 Aprilie mi-am administrat a doua doză de vaccin”, a scris prof. Virgil Păunescu pe Facebook.”
https://www.comisarul.ro/articol/ultima-ora/functioneaza-anuntul-facut-de-profesoru_1097269.html
Sper si eu sa iasa bine, ar fi o mare. istorica realizare romaneasca.
Insa este mare eroare de comunicare, in opinia mea.
Nu cred ca e bine sa se faca asa (FB, ziaristi direct), la o miza atat de inalta… Se anunta specialisti similari, se face peer review in timp ce se tin rezutatele in afara pubicului, etc.
Si-au mai luat-o unii in barba comunicand asa. Fleischmann si Pons cu fuziunea la rece….
https://en.wikipedia.org/wiki/Cold_fusion
Bună seara!
Se anunță o realizare excepțională a cercetării românești…
Mă seacă, deși nu mă miră deloc, „sprijinul” – 0 = ZERO, al „statului” român!…
Nu este peer review, cred ca de aceea nu este entuziasm oficial.
Este scandal, Spitalul nu a știut de cercetare pentru că nu a fost informat. S-au sesizat din presă de ce s-a întâmplat în cadrul laboratorului și de faptul că și-a administrat propriul vaccin. Și da, era/este ceva dubios în cea ce privește comunicarea.
Băieții s-au pus pe prăduială. O altă pomană electorală marca Fifi &Co! Bibliotecă digitală în condițiile în care mai există una în ograda PMB și este nefuncțională
https://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-23984967-primaria-capitalei-vrea-dea-circa-3-5-milioane-lei-unui-ong-elevii-profesorii-din-bucuresti-aiba-acces-bliblioteca-digitala-pana-finalul-anului.htm
Cutra asta nesimțită a făcut praf site-ul Bibliotecii Naționale digitale – Dacoromanica! Sunt acolo (dacă or mai fi?) o grămadă de documente, reviste, ziare, în format electronic, numai bune pentru cercetare, în condițiile în care, în contextul actual, accesul fizic la biblioteci, pentru cărți/ziare tipărite nu se poate realiza!
E o rușine ce-a făcut neobrăzata asta de fierea cu Dacoromanica! Acum, prin comparație, navighez, cu orele și chiar cu zilele, pe site-urile BCU Cluj și Iași, pe cel al Bibliotecii Universității „Lucian Blaga” din Sibiu sau pe Moldavica, site-ul „frate” de la Chișinău al Dacoromanica!
Are cineva o adresă de e-mail a nesimțitei ca să o „întreb” de „sănătate”???
@paganel buna seara
Doar nu va închipuiți ca ăștia -in general,demnitarii-se obosesc sa și citească e-mailurile ….ei nici măcar geanta nu și o duc
Bună seara! 🙂
Știu asta, iar mesajul dumneavoastră mi-a adus aminte de un text – trimis chiar de două ori – pe adresa de e-mail a Camerei Deputaților. În 2011, le-am propus să țin o serie de prelegeri legate de aniversarea a 180 de ani de la primele alegeri parlamentare românești (care s-au desfășurat, pe baza Regulamentului Organic, în 1831 – în Țara Românească și în 1832 – în Moldova). Am retransmis mesajul și în 2016 – NIMIC!
Asta, în condițiile în care, în colțul ăsta de Europă, singurii care au avut primele alegeri legislative înaintea noastră au fost grecii, în 1829, toți ceilalți – austriecii și ungurii (primele alegeri – în 1848!), sârbii (după 1860), bulgarii (din 1879), otomanii (cu un pre-parlament în 1847 și primele alegeri abia în 1876!), rușii (primul scrutin – în 1906!) – au avut asemenea alegeri DUPĂ cele de la noi!…
Sunt sceptic că vor răspunde anul viitor, când se împlinesc 190 de ani!… Voi face forward la mesajul anterior (din 2011 și 2016), și voi aplica, astfel, „principiul” cocoșului din „Punguța cu doi bani”, care, „tradus” pe limba lor sună cam așa „am să mă fac că nu înțeleg că voi n-ați înțeles, până când veți înțelege!”
Hristos a înviat!
Nu-l puteți trimite și pe Contributors? M as bucura să afle cât mai multă lume de mârșăvia ccr-iștilor.
Adevarat a inviat, Ovi 🙂
E prea mare pentru platforma lor. Am publicat multa vreme pe Contributors, si am si cont, insa textul e pur si simplu prea lung pentru ce publica ei.
Vlad Petreanu a preluat textul pe pagina de FB, 46 de comentarii și 395 de distribuiri 🙂
Merci, si Liviu Avram a dat o mana de ajutor 🙂
Buna seara dragi politeeni, va ofer un link care este off, off topic, dar care cred ca ar merita un vot. Credeti la fel? Avem sanse sa fim pe podium. Macar atat. Un pic de onoare sa mai aratam si pentru cei care ne fac un nume bun prin cea Uniune Europeana. 🙂
http://www.ziare.com/cultura/patrimoniu/ambulanta-monumente-romania-premiul-european-patrimoniu-2020-1610374
buna, Nana, merci, ma duc sa votez 🙂
Bună, votat, mulțumim!
Seara buna
De ” expertii” din CCR eu nici nu ma mai consum.
Sint identici ca masa predecesorilor. Promovati pe baza de pcr si atit.
Identic ca in iepoca de aur.
Va dau o alta informatie. Conform NYTimes , Food and Drug Administration a interzis importul de masti de la 65 producatori chinezi din 80 controlati.
Motivul e simplu. Marfa e de proasta calitate.
Ce am remarcat, dupa italieni , spanioli, francezi, nemti , belgieni , au descoperit si americanos ca marfa chinezilor e majoritar DE PROASTA CALITATE.
Nu filtreaza nimic.
Noroc ca guvernul comunist chinez a luat masuri imediat dupa plangerea italienilor in martie , prin controale ” la sange” si reacreditari severe. Un bluf. Planetar.
Neoficial si tot de la macaronari , multe aparate de respiratie fortata ” made in China” primite cadou au aceiasi calitate. Zero barat.
Aviz amatorilor privati sau guvernamentali in achizitionarea chinezariilor doar pe incredere.
https://www.nytimes.com/2020/05/07/health/masks-banned-n95-coronavirus.html
Il poti imparti in 3 patru parti, pentru Contributors
Nu ma mai obosesc, ca si asa a fost un efort supraomenesc, sa scriu doua texte atat de mari si atat de dense in mai putin de 24 de ore.
As fi nevoit sa stau si la Contributors, ca moderator, sa filtrez comentariile, sa raspund celor care comenteaza… Nu mai am timp ca acum cativa ani 🙁
Ajunge textul, prin FB, destul de departe. Inclusiv la cei care nu au chef sa il citeasca 😀
O argumentare ireproșabilă, cum ne-ați obișnuit de atâția ani. Eu personal va mulțumesc ca mi-ați deschis mulți ochi 🙂 . Ceea ce a pățit Kovesi poate fi – cine știe – bulgarele ce va duce la reformarea unor instituții vitale. Inclusiv CCR, evident
Domnule judecator, placerea si onoarea sunt de partea mea! Viata ne arata ca nici o lege sau interpetare nu este la adapost de influenta politicului, cand politicul isi trimite oamenii la Curte, fara jena. E iluzoriu sa credem ca cineva care 30 de ani a fost membru de partid poate deveni, dupa ce depune un juramant, judecator impartial. Istoria ne arata ca este exact pe dos.
Argumentatia mea este strict scoasa din Hotaratea CEDO, eu doar am asezonat-o, sa fie mai usoara lectura argumentelor tehnice.
Va multumesc si eu pentru ca ati mai trecut pe aici si ca faceti in continuare mari eforturi din care doar o parte e vizibila, totul fiind facut pentru Justitia dreapta!
1. De dragul echidistanței cred că trebuia să spuneți și ”renumerația” de la Parchetul Ganeral, de la DNA și de acum a Laurei Codruța Kovesi! Sau e confidențială? 2. Curtea Constituțională are doar 6 membri?
1. Trolli pe acest blog nu sunt bineveniti.
2. Cine nu stie sa scada din 9 judecatori pe cei 3 care au judecat corect in decizia 358/2018 (a se vedea Hotararea CEDO si opiniile separate in cazul Kovesi) inseamna ca nu a inteles nimic si este troll.
3. Nu LCK a incalcat Constiutia, deci nu ea a luat bani degeaba. Cata vreme DNA-ul l-a bagat la puscarie pe Dragnea, putem spune ca LCK si toti procurorii din DNA central isi meritau din plin toti banii.
4. La revedere!
1. Deci, criteriul vostru de bază este că a fost băgat Liviu Dragnea la pușcărie! 2. M-am lămurit! 3. Sunt ”troll”. 4.Adio!
Da, aceasta este criteriul, pentru ca judecatorii au confirmat definitiv si irevocabil ca a Dragnea a furat. Pentru procurori, este proba ca dosarul lor a fost corect [legal] facut. Deci si-au meritat banii.
In cazul CCR, CEDO a conformat ca Decizia 358/2018 a incalcat conventia CEDO, deci cei 6 judecatori nu au judecat corect, deci nu isi merita banii.
QED.