Revista Presei – 27 aprilie. “Suntem obsedați de siguranță sanitară legată de COVID-19 și ignorăm orice altceva. Din cauză că numai urgențele se tratează, sute de bolnavi de inimă, cancer, diabet mor cu zile! Credeți că celelalte boli au luat o pauză și doar coronavirusul există?”
| 27/04/2020 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de luni, 27 aprilie! In cea mai mare parte a ţării, dar mai ales în vest şi sud-vest valorile termice se vor situa peste mediile multianuale. Ziua, cerul va fi variabil, cu unele înnorări la munte şi în partea continentală a Dobrogei, dar numai izolat vor fi posibile ploi de scurtă durată. Noaptea, înnorările se vor accentua în regiunile vestice, unde, pe arii restrânse vor fi averse, însoţite şi de descărcări electrice. Vântul va sufla slab și moderat, trecător cu unele intensificări în zonele de munte. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 14 gr. pe litoral și 24 de gr. în Banat şi Oltenia, iar minimele între 1 și 11 gr., mai scăzute spre -3 gr. în depresiunile Carpaţilor Orientali, dar şi mai ridicate în Dealurile de Vest, spre 12…13 gr.. Spre sfârşitul intervalului, în estul Transilvaniei, izolat se va produce brumă. In Bucuresti, cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab până la moderat. Valorile termice se vor situa uşor peste mediile multianuale, astfel temperatura maximă va fi de 22…23 gr., iar minimă de 6…8 gr.
Recomandările UE pentru relaxarea graduală a restricţiilor: „Majoritatea experţilor epidemiologici sunt de părere că virusul continuă să circule şi atunci când se aplică măsuri de izolare” ….”În cadrul reuniunii din 26 martie 2020, membrii Consiliului European s-au angajat să facă tot ceea ce este necesar pentru protejarea cetăţenilor UE şi pentru depăşirea crizei, păstrând, totodată, valorile europene şi modul de viaţă. Dincolo de urgenţa combaterii pandemiei de COVID-19 şi a consecinţelor imediate ale acesteia, membrii Consiliului European au solicitat pregătirea măsurilor necesare pentru ca societăţile şi economiile europene să revină la o funcţionare normală şi la o creştere durabilă, integrând, printre altele, tranziţia către o economie verde şi transformarea digitală şi desprinzând toate învăţămintele din această criză…..”În cadrul reuniunii din 26 martie 2020, membrii Consiliului European s-au angajat să facă tot ceea ce este necesar pentru protejarea cetăţenilor UE şi pentru depăşirea crizei, păstrând, totodată, valorile europene şi modul de viaţă. Dincolo de urgenţa combaterii pandemiei de COVID-19 şi a consecinţelor imediate ale acesteia, membrii Consiliului European au solicitat pregătirea măsurilor necesare pentru ca societăţile şi economiile europene să revină la o funcţionare normală şi la o creştere durabilă, integrând, printre altele, tranziţia către o economie verde şi transformarea digitală şi desprinzând toate învăţămintele din această criză…..”Având în vedere că măsurile de izolare sunt în vigoare de câteva săptămâni, apare în mod natural întrebarea când şi cum vor putea fi relaxate aceste măsuri. Majoritatea experţilor epidemiologici sunt de părere că virusul continuă să circule şi atunci când se aplică măsuri de izolare şi că orice nivel de relaxare progresivă a măsurilor de izolare va duce inevitabil la o creştere corespunzătoare a numărului de noi cazuri. Va fi nevoie de o monitorizare constantă şi detaliată şi va trebui să fim pregătiţi să ajustăm măsurile deja existente şi să reintroducem altele noi, dacă va fi necesar. De asemenea, este evident că va trebui să trăim, ca societate, cu acest virus până când se va găsi un vaccin sau un tratament. În această privinţă, comunicarea clară, transparentă şi promptă cu cetăţenii va fi de o importanţă fundamentală. Dialogul permanent cu partenerii sociali va fi, de asemenea, esenţial…..3. Extinderea capacităţii de testare şi armonizarea metodologiilor de testare: în absenţa unui vaccin, populaţia trebuie să fie protejată cât mai mult posibil de infecţie. Prin urmare, disponibilitatea unor testări pe scară largă care să poată oferi rezultate rapide şi fiabile este esenţială pentru a face faţă pandemiei şi este, de asemenea, o condiţie prealabilă pentru ridicarea măsurilor de distanţare socială în viitor”…..Măsurile generale ar trebui să fie înlocuite treptat cu măsuri specifice. În felul acesta, societatea ar putea reveni treptat la normal şi, în acelaşi timp, populaţia UE ar urma să fie protejată în continuare de virus. De exemplu: a) Grupurile cele mai vulnerabile ar trebui protejate pentru o perioadă mai îndelungată: deşi încă nu există date cuprinzătoare, conform datelor disponibile, persoanele în vârstă şi persoanele care suferă de boli cronice sunt expuse unui risc mai mare. Persoanele cu boli psihice reprezintă alt posibil grup de risc. Ar trebui avute în vedere măsuri pentru a proteja în continuare aceste categorii de persoane, odată ce se vor ridica restricţiile pentru restul populaţiei. b) Persoanele diagnosticate sau care au simptome uşoare ar trebui să rămână în carantină şi să beneficieze de un tratament adecvat: astfel se va favoriza întreruperea lanţurilor de transmitere şi limitarea răspândirii bolii…..Pentru deschiderea frontierelor noastre interne şi externe este necesară o abordare etapizată, care să restabilească în cele din urmă funcţionarea normală a Spaţiului Schengen. a) Controalele la frontierele interne ar trebui eliminate în mod coordonat; b) Redeschiderea frontierelor externe şi accesul în UE al rezidenţilor din ţări terţe ar trebui să aibă loc într-o a doua etapă şi să ţină seama de răspândirea virusului în afara graniţelor UE, precum şi de riscurile de reintroducere. Integral: https://www.zf.ro
Mircea Miclea: Boilere sau avioane? Asistăm la ascensiunea unei noi religii: cea a Siguranței. S-a instalat treptat, insidios, în ultimele decenii (a se vedea, spre exemplu, F. Furedy – Cultura fricii; U. Beck – Risk Society), când lucrurile firești au început să fie considerate periculoase. Înainte vreme, o furtună de vară era o furtună de vară; acum are coduri de periculozitate: galben, portocaliu, roșu. La fel și pentru vânt, frig, căldură etc. Vedem riscuri peste tot în evenimentele firești ale vieții. Acum, cu pandemia, noua religie s-a răspândit și mai mult în mințile noastre, cu o viteză mai mare decât cea a coronavirusului. Are preoții ei – cei care zi de zi decupează din realitate doar pericolele și ne arată cât de mari sunt (dar, mai ales, vor fi!) ele. Are inchizitorii ei, cei care nu te mai pot arde pe rug, dar care te pot linșa pe rețelele de socializare dacă ai încălcat ritualurile de (auto)protecție, ba chiar și miliția proprie, cu carnet de amenzi! O nevoie firească, de a ne simți în siguranță, s-a transformat într-o religie! Are tot mai mulți adepți: unii, pentru că își pot justifica prin ea propriile spaime, alții, pentru că prin ea își pot vărsa ura și frustrările, iar alții, pentru că pot obține câștiguri frauduloase, dar fabuloase, de pe urma ei. Cultul excesiv al siguranței poate fi însă dezastruos, atât pentru individ, cât și pentru societate. El inhibă realizarea altor nevoi, la fel de firești: de relații proximale cu semenii noștri, de a fi liberi, de a avea realizări personale. Cu cât ne apărăm mai mult, cu atât ne dezvoltăm mai lent. Ajungem să ne protejăm, cu costuri tot mai mari, un mod de viață tot mai lipsit de valoare. De aceea, transformarea siguranței dintr-o nevoie într-un cult trebuie contracarată prin analiză critică….Dacă ne uităm acum la ce ni se spune despre COVID-19, apare că suntem în preajma Apocalipsei. Ni se prezintă zilnic date absolute, care se cumulează cu cele din ziua precedentă. Toate graficele (despre persoanele infectate sau decedate) arată o creștere înfricoșătoare. Dar, dacă raportăm exact aceleași date la datele din alte țări sau dacă raportăm mortalitatea COVID-19 la milionul de locuitori și comparăm cu alte rate de mortalitate (de cancer, de accidente auto, de gripă sezonieră, de tulburări cardiace, de accidente cerebrovasculare), semnificația datelor se schimbă. Arată că ne confruntăm cu un pericol, dar care este mai mic decât altele cu care ne-am obișnuit și, în niciun caz, nu e anticamera Apocalipsei. Diferența este aceea dintre un adevăr care paralizează și un adevăr care zidește, cum s-ar spune în limbaj teologic. Așadar, să nu punem botu’, să nu consideram o perspectivă, un decupaj tendențios asupra pericolului ca fiind pericolul real. Să ne uităm și în alte părți, nu doar acolo unde ni se indica cu degetul de către „autorități” și, mai ales, să integrăm perspectivele, informațiile. Prin gândire critică și integrare ne vom apropia mai mult de adevăr și, cum zice Cartea, adevărul ne va face liberi!….Este firesc să ne spălăm pe mâini, de pildă, pentru a ne proteja de virusuri sau de microbi. Dar, dacă facem acest lucru excesiv, ajungem la tulburare obsesiv-compulsivă, care ne ruinează viața, cariera și relațiile relevante! Așadar, orice măsură de siguranță suplimentară trebuie judecată riguros, în funcție de circumstanțe. Carl von Clausewitz, un general prusac, scria în celebra lui carte Despre război că cine se apără mereu nu poate câștiga niciodată!…Dacă stăm de pildă, cu copiii închiși în casă, fără să începem, treptat, să reluăm școala, nu vom învăța cum să facem educație în noile condiții. Noroc cu alții care, la rate mult mai mari de mortalitate, au înțeles că trebuie să riște, să experimenteze ca să învețe! Măcar să învățăm de la ei, dacă nu suntem capabili pe cont propriu. Ca indivizi și ca țară, trebuie să alegem: vrem un plus de învățare și inovare sau un plus de siguranță, vrem să fim tot mai înapoiați, dar mai în siguranță, sau mai în față, riscând……Suntem obsedați de siguranță sanitară legată de COVID-19 și ignorăm orice altceva. Din cauză că numai urgențele se tratează, sute de bolnavi de inimă, cancer, diabet mor cu zile! Credeți că celelalte boli au luat o pauză și doar coronavirusul există? Câteva sute de mii de oameni vor rămâne fără loc de muncă, cu mai puțini bani, deci cu mai puține șanse de a-și cumpăra medicamentele necesare ca să-și trateze bolile. Dacă vine o criză economică, ce se va întâmpla cu țara, ca întreg, cât de în siguranță va fi? Religia siguranței ne face să nu mai vedem întregul, din cauza unei părți, să facem sistemul nesigur, de dragul siguranței unei părți. Gândire mioapă!….Oamenii și societățile sunt la fel. Unii vor să fie ca boilerele: să fie în siguranță, chiar dacă fierb în interior. Alții preferă să fie ca avioanele: să poată zbura, chiar dacă riscurile sunt mari. Ne așteaptă o alegere: ce vrem să fim, boilere sau avioane? Eu prefer zborul. Integral: https://www.g4media.ro
Măștile responsabile ….Ironia sorții face ca una din marile surse de infecție cu coronavirus să fi fost carnavalul de la Veneția – un festival prin excelență al măștilor. Privit retrospectiv, evenimentul conține un cinic avertisment. ……Deocamdată, în România, măsurile de protecție îi vizează pe bătrâni și, într-o măsură mai mică, pe copii. Persoanele de peste 65 de ani sunt obligate să stea în casă, dar copiii beneficiază, tehnic vorbind, de o libertate de mișcare incomparabil mai mare. Chiar dacă nu mai zburdă pe străzi, îi vezi pretutindeni în curțile blocurilor sau migrând de la un apartament la altul. Drept dovadă, îmbolnăvirile s-au înmulțit substanțial după adoptarea măsurilor de „distanțare socială“, și nu au scăzut. Și vor continua să crească, în ciuda măsurilor din ce în ce mai restrictive. Și asta pentru că există o logică a bolii care transgresează barierele pe care sunt capabili să le ridice oamenii. Mai nou, se dă vina pe cei care se întorc în țară din epicentrul pandemiei, Italia și Spania. Nu există statistici, dar realitatea e că foarte puțini dintre cei reveniți sunt contaminați. În schimb – se pretinde –, îi contaminează pe alții… Îmi scapă logica acestei aserțiuni, chiar dacă statisticile par să-i dea dreptate. În astfel de situații, prefer să fiu fatalist: dacă e să ți se întâmple, ți se întâmplă oricum!…. Dincolo de suferință, dincolo de victime, situația e înrăutățită de absența unui orizont clar privind evoluția și încheierea acestei nebunii. Între negaționiști și catastrofiști, pendulul tragediei sună funebru. Unii, specialiști de elită ai domeniului, spun că totul e o farsă și că n-ar fi nimic nou cu pandemia actuală. Ceilalți, dimpotrivă, că ne aflăm în fața unuia dintre cele mai îngrozitoare flageluri care au lovit omenirea. Și unii, și alții vin cu cifre și exemple ce nu pot fi contestate. Tot ce-ți rămâne e să le dai dreptate, solomonic, și unora și altora – și apoi să-ți pui masca și să încerci să nu înnebunești. Discut zilnic cu prieteni și cunoscuți, încercând să aflu cum s-au acomodat cu noile condiții de viață. E limpede că gradul de suportabilitate e tot mai scăzut. Observ, de la o zi la alta, o intensificare a nervozității și o diminuare a răbdării. Dacă unele gesturi s-au automatizat (purtarea măștii și completarea documentelor care să ateste că ai dreptul să circuli în anumite zone, spălarea pe mâini etc.), absența contactelor sociale e resimțită acut. Îngrijorarea mea cea mare de aici provine: din faptul că prelungirea stării de încordare va duce la alterarea multor cutume care constituie baza civilizației noastre. Mă refer, de pildă, la participarea la concerte și conferințe, dar și la frecventarea muzeelor. Știu ce înseamnă să te afli în Italia la Vatican ori în Franța la Luvru: înseamnă să înfrunți cozi uriașe și să simți, la propriu, răsuflarea fierbinte a sute și sute de oameni. De-acum, astfel de situații vor fi evitate. Integral: https://putereaacincea.ro
Veniturile bugetare estimate de Guvern sunt supraevaluate cu cel puțin 0,3% din PIB. Cheltuielile sunt subdimensionate cu 0,3-0,45% din PIB. Deficitul bugetar va depăși 7,3, nu 6,7, cât speră Finanțele (analiză) Veniturile bugetare, chiar și considerând cadrul macroeconomic curent prognozat de Comisia Naționala de Strategie și Prognoză, sunt probabil supraestimate cu cel puțin 0,3% din PIB, iar cheltuielile bugetare sunt probabil subdimensionate cu cel puțin 0,3-0,45% din PIB, arată un document publicat sâmbătă de Consiliul Fiscal. ”În aceste condiții, deficitul bugetar probabil este cuprins într-un interval de 7,3-7,45% din PIB. Riscurile sunt înclinate în sensul înregistrării unui deficit bugetar mai mare”, mai arată reprezentanții instituției conduse de prof. Daniel Dăianu. Consiliul Fiscal lucrează cu două scenarii: unul în care economia scade cu 4-6% în acest an iar al doilea, în care economia va scădea cu 8-9%.- În condițiile unei descreșteri a PIB real cuprinsă între 4% și 6% veniturile bugetare vor fi mai reduse cu cel puțin 7 – 14 mld. lei față cele prognozate în proiectul de rectificare. În acest caz, estimarea de mai sus privind nivelul probabil al deficitului bugetar devine 8,1% – 8,9% din PIB (Finanțele mizează pe un deficit bugetar de 6,7% din PIB). Trebuie precizat faptul că descreșterea suplimentară a PIB real față de scenariul asumat de Guvern, cuprinsă între 2,1 și 4,1% în acest caz, a fost presupusă a corespunde unei scăderi între 2,1 și 4,1% a PIB nominal comparativ cu estimarea curentă a acestuia de 1.082,1 mld. lei. – Alternativ, în condițiile unei descreșteri a PIB real cuprinsă între 8% și 9%, veniturile bugetare vor fi mai reduse cu cel puțin 21 – 24,5 mld. lei față cele prognozate în proiectul de rectificare. În acest caz, estimarea de mai sus privind nivelul probabil al deficitului bugetar devine 9,9% – 10,4% din PIB. În plus, în condiții de scădere economică profundă, este posibil ca veniturile bugetare să scadă mai mult decât ce ar justifica senzitivitatea acestora estimată pe baza datelor aferente unui ciclu economic normal. Astfel, balanța riscurilor aferentă estimărilor CF privind deficitul bugetar potrivit celor două scenarii este înclinată pe partea negativă, respectiv în sensul unui deficit bugetar mai ridicat. Mai mult, toate estimările de mai sus, nu includ și o eventuală majorare a alocațiilor pentru copii, măsură amânată până la 1 august 2020. Ce mai spune instituția din subordinea lui Daniel Dăianu: – O primă observație cu privire la scenariul macroeconomic asumat de Guvern în cadrul rectificării pornește de la constatarea că dinamica PIB, de -1,9% pare decuplată de evoluțiile pe piața muncii – ai căror indicatori sunt supraestimați. Astfel, contracția PIB din 2020, localizată, cu precădere, în industrie, construcții și servicii produce efecte foarte reduse asupra numărului mediu de salariați (-1,3% sau -1,6% conform metodologiei AMIGO), ratei șomajului (creștere cu 0,4 pp sau 0,5 pp conform metodologiei AMIGO), populației ocupate totale (-1,4%) iar câștigurile salariale sunt proiectate a-și continua creșterea cu 5,9% sau 6,0% (brut/net) în 2020 – consemnând, astfel, o creștere reală de 2,8%. Consiliul Fiscal reiterează, similar opiniilor anterioare, observația că proiecțiile aferente pieței muncii au un impact fiscal-bugetar foarte semnificativ, senzitivitatea proiecției de deficit fiind, astfel, relativ ridicată în raport cu aceste date de intrare. Supraestimarea dinamicii anvelopei salariale din economie (a numărului de angajați și a câștigurilor salariale) este de natură să ducă la supraestimarea veniturilor bugetare, iar o rată a șomajului mai joasă proiectată diminuează prognoza cheltuielilor cu ajutoarele de șomaj, cu un efect similar, de subestimare, asupra nivelului deficitului. Integral: https://economie.hotnews.ro
”Economic crash”. De ce ne temem noi, economistii, și ce se poate face …. În engleză termenul care se asociază crizei care urmează este ”economic crash” care în limba română se traduce probabil prin ”prăbușire economică” . Dar expresia în engleză are nuanțe ”crash” însemnând accident, zdrobire, sfărâmare sau faliment. O criză economică este o perioadă dificilă, dar e parte a vieții economice, este ceva ce putem experimenta de mai multe ori într-o viață de om, o prăbușire economică este ceva ce se întâlnește o dată într-o viață de om, sau o dată la câteva generații. Toate crizele precedente au avut un numitor comun, statul trebuia să ajute economia să revină la viteza normală după o încetinire serioasă. Acum statul oprește economia. Nu știm ce trebuie făcut pentru a o reporni. Și, mai grav, nu știm în ce direcție trebuie să mergem după ce pornim. O scurtă analiză a mediului strategic economic În termenii analizei strategice avem o situație de ambiguitate, în care nu se cunosc obiectivele organizației. Cum vrem să arate România de după criză? Mi se pare complet irelevant cine va veni la putere dacă cel care vine nu are un răspuns la această întrebare. Statul marțial este un stat atot-puternic, util pe termen scurt, dar o capcană mortală pe termen mediu și lung. Probabil ieșirea din criză va implica un stat intervenționist, dar, direcția în care trebuie să meargă economia este libertatea. Statul poate acum crea două economii diferite, una dependentă de stimulente și ajutoare de stat, o economie clientelară, sau, o economie liberă, independentă de stat, dinamică și adaptabilă la nevoile societății. Incertitudinea, definită ca o cunoaștere a problemelor care vor trebui soluționate este în acest moment la un nivel nemaiîntâlnit. Ca un simplu exemplu, șomajul la momentul adoptării strategiilor economice este în acest moment dependent de durata măsurilor de prevenție și distanțare socială. Probabil curba șomajului va fi exponențială, defazată cu o lună două de curba contagiunii, cu mențiunea că vor fi două tipuri de șomaj, unul temporar, care depinde de numărul și dimensiunea firmelor aflate în dificultate dar care supraviețuiesc, și unul pe termen mediu-lung, generat de falimente, insolvențe și restructurări. Șomajul este un element central al politicilor economice, și este un factor de incertitudine major în acest moment. Contextul economic internațional este frâmântat, cu semne ale unei reorganizări masive spre o lume foarte diferită de lumea pe care o știam în decembrie sau ianuarie chiar. Uniunea Europeană, principalul partener al României este într-un moment foarte dificil. Se pare că Uniunea nu a fost proiectată pentru a putea administra un scenariu de natura celui cu care ne confruntăm. Momentan, Statele sunt centrul atenției, și nodurile de decizie, nu există un răspuns corelat al Uniunii față de contagiune, dar, nici față de situația economică pe care o creează….. 1. Ce poate face Statul Evident statul este primul vizat pentru tot ce înseamnă managementul crizei la nivel macroeconomic. Primul punct care trebuie lămurit este dacă statul trebuie să intervină sau nu în economie pentru combaterea crizei. Acest punct este clar învățat în urma crizei care a început în 1929 (The Great Depression). La acel moment politica economică era ”laissez faire”, intervenția statului în economie fiind privită categoric și generalizat ca negativă. Atunci s-a dovedit că mediul privat este incapabil să reacționeze în situații de criză sistemică fiind nevoie de intervenția statului. Pe baza acestei experiențe s-au conturat treptat mijloace și instrumente care să permită statelor să intervină în economie pentru a corecta anumite dezechilibre. Curentul majoritar al economiștilor este că statul trebuie să reglementeze piețele și să intervină în crize. Suma de politici economice care se adreseaă combaterii crizelor se numește generic macrostabilizare. Macrostabilizarea are două direcții de acțiune, politica monetară și politica fiscală. Politica monetară în România este administrată de BNR, responsabilitățile și căile de acțiune fiind destul de clare în acest sens. Politica fiscală este administrată de Guvern sub supravegherea Parlamentului. Aici lucrurile sunt un pic confuze, pentru că politica fiscală așa cum este definită de manualele de macroeconomie cuprinde atât partea de venituri cât și partea de cheltuieli a statului. Ca să fie clar, direcțiile de intervenție sunt taxele și impozitele (care sunt percepute de populație ca politică fiscală) dar și cheltuielile publice….. În ceea ce privește ceea ce ar trebui să facă Guvernul, există dispute majore și o mare varietate de opinii. Unii insistă că statul trebuie să subvenționeze economia (subvenții directe către agenții economici) alții că statul trebuie să subvenționeze consumul (prin salarii, pensii, asigurări sociale, de șomaj, etc). Unii spun că statul trebuie să investească în infrastructură, alții că statul trebuie să crească volumul programelor de achiziții. O cu totul altă direcție de intervenție o reprezintă facilitățile fiscale și reglementările care restricționează piața. Volumul în expresie financiară a creșterii cheltuielilor și a diminuării veniturilor statului este limitat de capacitatea statului de a completa veniturile respectiv de a acoperi cheltuielile prin credite sau prin emisiune monetară. Diferența dintre încasări și plăți ale statului este deficitul bugetar, și acest deficit exprimă nevoia de creditare a statului. Într-un mod foarte grosier, statul combate criza prin deficit bugetar. Dar modul grosier de a pune problema nu se aplică României. Costul creditării pentru statul român este mult prea ridicat pentru a nu trebui chibzuit cu grijă modul de folosire a fiecărui euro sau dolar luat cu credit. Deficitul bugetar NU poate fi folosit fără discernământ….. Cunoscând procedurile legale necesare și capacitatea administrativă a statului, investițiile publice în infrastructură, subvențiile și granturile sunt din păcate măsuri care se materializează prea târziu în fluxuri utile de numerar pentru agenții economici în dificultate. Chiar și administrarea de stat a unor ajutoare de stat este procedural prea lentă și prea complicată pentru a fi eficientă. Criza COVID este prea rapidă pentru aceste măsuri. O a treia cerință a ajutorului către economie este triajul. În medicină, atunci când numărul de pacienți depășește posibilitățile de tratament, se instituie triajul, care înseamnă că se alocă prioritar resurse celor care sunt în situație dificilă dar sunt tratabili. Cei care nu pot fi salvați sunt practic abandonați, cei care nu au nevoie urgentă sunt ajutați când este posibil. În economie, în situația actuală, triajul este imperativ. Dacă ar fi să analizăm proiectele administrate de stat, cel mai bun exemplu este Start UP Nation (SUN). În acest program s-a finanțat un număr de 10.000 de IMM-uri pe an. Cei implicați știu ce dificil a fost să vadă materializat ajutorul de stat în fluxuri financiare. Un program de ajutor de stat care să vizeze 100.000 de companii pe infrastructura administrativă existentă și să ajungă la plăți în anul 2020 este non-fezabil. Ori dacă banii nu ajung repede la beneficiari, probabil este tardiv pentru majoritatea celor vizați. Momentan doar băncile au sistemele administrative necesare pentru a procesa solicitări de finanțare de dimensiunea celor necesare salvării unui număr ridicat de firme. Prin urmare, soluția IMM Invest este esențialmente bună, pentru că răspunde celor trei cerințe: eficiență, implementare rapidă și triaj. Întrebarea este dacă este suficient, și răspunsul este probabil nu, dar e un început bun. O problemă esențială pentru companii nu este atât finanțarea cât vânzările…. Între timp trebuie urgent soluționate probleme juridice și administrative. Prima prioritate o reprezintă insolvența. Vom avea un număr mare de firme în insolvență. Ceea ce trebuie să se întâmple este ca activele firmelor în insolvență să rămână active productive. Nu folosesc nimănui hale cu utilaje nefolosite, restaurante în paragină, pensiuni părăsite. Nu produc nimic, și se irosesc capitaluri acumulate de economie. Procedurile de insolvență trebuie imperativ să devină mai operative. Există o idee care se vehiculează în anumite medii, nu sunt sigur cât este de cunoscută, ca insolvența să intre sub umbrela arbitrajului comercial. Este o idee absolut fantastică, pentru că se reduce presiune pe instanțe, se asigură specialiștii necesari, și, se adoptă o formă mult mai operativă de lucru. Ce nu știu este în ce măsură se pot asigura costurile arbitrajului din resursele și așa ne-lichide și probabil insuficiente ale firmelor insolvente. Probabil la o anumită dimensiune a firmelor medierea ar fi o soluție la fel de eficientă și mai ieftină, urmată de arbitraj și, în anumite cazuri de instanță. O problemă ignorată de legislația insolvenței o reprezintă clusterele (circuitele) de firme în insolvență. Insolvența sistemică este diferită de insolvența individuală. Integral: http://www.contributors.ro
Criza trece, incompetenta ramane – dezastrul de la fondurile europene De la un dezastru de leadership guvernamental exprimat prin analfabetismul profesional al Vioricai Dancila, Romania a trecut in era dezastrului generat de incompetenta vocationala a premierului Ludovic Orban. In fiecare saptamana, suntem martorii unor gafe de proportii in deciziile luate de prim-ministru sau intentiile acestuia, si as enumera pe cele mai recente: somajul tehnic pentru aparatul administrativ, nesincronizarea cu balbele emise de titularii de la Finante sau de la Munca, girarea pactului Biserica – Interne si multe altele. In schimb, saptamanal, la inceputul fiecarei sedinte de guvern, pe durata permiterii accesului presei, vedem cate o sceneta ieftina de teatru, cu un premier care nu se pricepe, dar isi da cu parerea despre orice, cu niste ministri care recita niste poezii fara rima, dinainte aranjate cu premierul, dar cu o intriga si un deznodamant de un penibil coplesitor….. Cand incompetenta este impinsa pana la momentul decontarii, membrii cabinetului incep sa se atace reciproc, sa arunce vina fie pe trecut, fie pe situatia de criza si cauta sa produca hartii in care sa-si ascunda capul pentru a evita orice raspundere. Nu o sa ma refer aici la situatia de la Interne, arhicunoscuta si mediatizata in aceste zile, pentru simplul fapt ca e prea la vedere si toti romanii o cunosc in detaliu. Nu o sa ma refer nici la penibilul cu restartarea economiei cat mai grabnic, de parca Romania era vreo forta economica la nivel mondial, iar IMGB-ul, Republica, 23 August, Electroputere, ARO si multe alte companii de rasunet ar sta sa rupa lantul. Nu, dragi concetateni, economia tarii e pe butuci, si asta nu pentru ca romanii nu sunt muncitori, creatori, inventivi, harnici ci pentru ca deciziile politice din ultimii 30 de ani au fost cel mai mare inamic al economiei, iar starea se perpetueaza. In schimb, am sa ma refer la dezastrul de la Ministerul Fondurilor Europene, continuand seria de dezvaluiri, cu singura remarca a faptului ca acum lucrurile au intrat in faza ireversibilitatii, iar acest lucru va crea mari probleme in dezvoltarea Romaniei pentru urmatorii 10 ani Modul cum a gestionat ministrul Bolos protofoliul de la Fonduri Europene este deosebit de daunator avand in vedere perioada extrem de importanta in care ne aflam pentru negocierea cadrului financiar multianual 2021 – 2027 si cei 3 ani ulteriori pentru inchiderea anvelopei bugetului alocat de la UE pentru dezvoltarea Romaniei. Practic, as spune ca Marcel Bolos a facut ceea ce stia, adica sa continue sa slujeasca interesele maharilor din transporturi de unde si provine, si sa dea inapoi Cezarului ce e al Cezarului. Daca premierul Orban si clica de politruci din fruntea unui PNL, ajuns din pacate in derizoriu (lucru pe care pe mine, personal, ma doare), nu au fost in stare sa scoata din randurile lor un specialist care sa-si asume portofoliul Fondurilor Europene, au apelat la influenta sferelor de putere care se invart intotdeauna in jurul guvernului, indiferent de culoarea politica, numele premierului sau strategia adoptata. Problema nu ar fi fost atat de importanta daca, in primul rand, asa cum s-a semnalat si din Parlamentul European, Marcel Bolos nu s-ar afla intr-un vadit conflict de interese prin ceea ce face. Acest conflict are doua aspecte: unul legat de functia de sef de Agentie de Dezvoltare Regionala, de unde si provine, suspendat temporar pe perioada executarii mandatului de ministru, iar a doua, pozitia ocupata in cadrul Ministerului Transporturilor, pe care si-a securizat-o ca back-up pentru o viitoare cariera. Astfel, in primul caz, ca fost sef de ADR, de acum ministrul Bolos, a negociat cu Comisia Europeana ca ADR-urile sa devina Autoritati de Management, adica sa primeasca direct banii de la UE si sa-i gestioneze dupa bunul plac. In al doilea caz, cel de la Transporturi, Marcel Bolos, prin functia de ministru la Fonduri Europene, a negociat ruperea Ministerului Transporturilor de MFE in ceea ce priveste gestionarea fondurilor si constituirea ca Autoritate de Management pentru fondurile alocate pentru infrastructura, adica un fel lup paznic la oi, pe intelesul tuturor. In trecut, avand in vedere proliferearea intereselor baietilor destepti din infrastructura, s-a luptat din greu ca banii care vin de la UE sa nu mai fie gestionati tot de cei care ii cheltuie, si Autoritatea de Management de la Transporturi sa treaca la MFE. Acum, gratie prestatiei lui Bolos, situatia revine “la normal”: banii vor fi la discretia celor care decid si cheltuirea lor, baietii destepti rasufla usurati, iar viitorul fost ministru Bolos isi va gasi probabil linistea intr-unul din birourile de conducere de la Transporturi. Pe langa aceste inginerii, actualul ministru Bolos isi urmareste nestingherit propria agenda, inconjurat de nume grele ramase de la adminstratia PSD sau de valeti de lux furnizati pe linie de partid. Totusi, lucrurile au luat o intorsatura cu iz “colateral”, ca sa zic asa, iar presiunea exercitata pe cei nominalizati sa gireze viziunea minstrului ii determina pe acestia sa inceapa sa cedeze. Este cazul si secretarului general adjunct al ministerului si sefa structurii juridice, Loredana Hristodorescu, care s-a saturat si a decis “sa puna pixul jos”, cum se numeste in jargon administrativ evitarea semnarii de documente la comanda. Evident ca replica a venit imediat, iar ministrul a parat-o lui Orban, care a decis “sa-i ia jucariile”, ca sa continui cu jargonul de breasla, celei care nu s-a supus “orb (an) este”. Mare paguba nu e, lucrurile merg inainte, Bolos fiind inconjurat de “oameni de incredere”. Asa este cazul secretarului de stat Carmen Moraru, adusa de la Transporturi, cunoscuta ca om de incredere al Elenei Udrea pe vremea marilor combinatii. La fel de bine, Bolos e servit prompt de actualul secretar general al MFE, Liliana Anghel, adusa obscur in luna decembrie a anului trecut, printr-un “concurs” pentru un banal post de functionar public, si transformata peste noapte in inalt functionar public, numita chiar de Orban ca secretar general. Domnita respectiva, activata de nicaieri, de la propria firma fara activitate din Balotesti pe stanga, unde si locuieste cu sotul ei, tot de orientare profesionala preot, ca si ministrul Bolos (mai, sa fie!). Cert este ca duduita semneaza fara ezitare orice gand al ministrului, transformandu-l in realitate. Un alt demnitar, adus de Bolos pe linie de partid, este si un padurar de la Maramu’, care are sarcina de a semna actele angajate de minister in guvern, chipurile pentru a evita conflictul de interese flagrant in care se afla chiar ministrul. Apropos, pentru a fi basma curata, Marcel Bolos, intr-un mod cu totul atipic, si-a luat de la un functionar de la Bruxelles adeverinta de non-conflict de interese, asa cum relateaza chiar membri ai parlamentului European. Destept baiat, nu am ce zice, numai ca iresponsabilitatea unora nu elimina raspunderea din punct de vedere legal. Pe langa alti doi demnitari adusi de nicaieri din ograda PNL, Marcel Bolos mai e ajutat si de o ultima reminiscenta a numirilor Vioricai Dancila: secreatrul general adjunct Mariana Cristea, aceasta mergand pe sarma, lepadandu-se de satana pesedista, doar doar sa nu supere si sa fie revocata. Cu motoarele incompetentei turate la maxim, actuala distributie de varf de la MFE, sub conducerea dirijorului, trebuie sa puna pe masa viziunea de dezvoltare a Romaniei pe urmatorii 10 ani, iar acest lucru sa se concretizeze printr-un Acord de Parteneriat cu Bruxellesul. Nu mai amintesc faptul ca, de fapt, ministrul Bolos joaca pe partitura stabilita de PSD, dar jocul de glezne facut de acesta are menirea sa prosteasca o tara intreaga, Comisia Europeana si alte institutii comunitare. Ajuns la momentul decontului, asa cum aminteam la inceputul acestei dezvaluiri, Bolos incepe sa fluiere in biserica (sic!) si nefiind in stare sa articuleze o strategie la nivel MFE, imprastie sarcini in stanga si in dreapta, la ministerele de linie. Numai ca acolo, tangenta si priceperea in gestionarea fondurilor europene e mai ceva ca la Bolos, si va amintiti probabil, dintr-o dezvaluire anterioara, ca v-am povestit cum, de exemplu, se elaboreaza Strategia de Specializare Inteligenta la nivelul Ministerului Educatiei si Cercetarii….. Apropos de sanatate, au facut ei o intelegere la guvern sa foloseasca acea jumatate de miliard de euro pe 3 proiecte referitoare la genomica, tratarea avansata a cancerului si vaccinuri. Nu spun ca nu avem nevoie de un sistem de sanatate mai performant, dar la mizeria care e in spitale si haosul existent in sistem, sa arunci cu banii in domenii de nise, ultraperformante si total rupte de realitatea in care traim, poate ca este un pic prea mult. Nu e nimic, vom trimite la sparanghel romani mai sanatosi, iar restul vor continua sa dea spaga la doctori, sa se pricopseasca cu nozocomiale in timpul tratamentului si sa admire la televizor cum banii de pe genomica romaneasca vor sfarsi in construirea a 3 sedii noi, parcuri auto impresionante si mii de dosare cu studii, cercetari si strategii. A face un program operational de peste 4,5 miliarde de euro dedicat sanatatii, gestionat chiar de Ministerul Sanatatii, in conditiile in care acest minister are la dispozitie acum 100 milioane de euro si nu e capabil sa scrie proiecte pentru a absorbi acesti bani, pare de neimaginat. La urma urmelor, medicii au treaba lor, slava Domnului, iar a le ocupa timpul cu chestiuni administrative de gestionare a finantarilor nerambursabile denota o totala lipsa de viziune si responsabilitate. In momentul de fata, ministrul Bolos are pe masa pregatita o procedura de finantare a cercetarii pentru criza COVID-19 si nu ii da drumul, desi ne aflam in plina criza, iar o serie de specialisti au muncit asiduu pentru pregatirea tuturor formalitatilor. Nu se intampla pentru ca totul e transparent si nu a venit pe linie de partid, ci pe linie profesionala. In schimb, onor demnitarul de la cercetare, omul lui Basescu din guvernarea PDL, Dragos Ciuparu, a pregatit el insusi propria viziune de accesare a fondurilor pentru criza COVID-19, in care proiectele nu mai sunt evaluate ci doar selectate de o comisie numita la nivel de ministru, iar procedura este necompetitiva, adica se stabilesc din capul locului castigatorii, desi e deschisa atat pentru institutii publice cat si pentru agenti economici. Sunt curios cate firme de apartament vor beneficia de acesti bani distribuiti de la nasu mare din fruntea ministerului? Integral: http://www.ziare.com
Publicație germană: Tăierile ilegale și corupția amenință ultimele păduri virgine din Europa / România are o comoară naturală Puține păduri au supraviețuit pe continent. Cele mai mari sunt în România, dar ele sunt amenințate de tăierile ilegale, scrie publicația germană Die Zeit, care dedică un articol acestui subiect. Zeit notează că acum cinci sau șase mii de ani, pădurile de fag acopereau 40% din suprafața Europei. Puține păduri de fag mai pot fi văzute azi. În Germania, care a fost în trecut acoperită de ele în proporție de două treimi, doar câteva au supraviețuit în Turingia, Hesse și Mecklenburg-Western Pomerania. Aceeași situație o întâlnim în alte țări din Europa Centrală și de Vest. Totuși, pădurile virgine nu au dispărut complet. În Estul îndepărtat, în Ucraina sau în Slovenia poți să-ți faci o idee despre cum arătau pădurile acum câteva mii de ani. Iar acest lucru este în mod special valabil în România. Nicio țară nu are păduri de fag mai întinse. România are realmente o comoară naturală. UNESCO a declarat pădurile de fag un patrimoniu mondial în 2007 și le-a oferit protecție specială. Regulile UE ar trebui de asemenea să le protejeze de distrugere, o mare parte din pădurile virgine fiind parte din proiectul european Natura 2000. Chiar și legislația românească interzice tăierea de de arbori în aceste păduri. Asta în teorie. În practică, 45% din aceste păduri au fost distruse din 2005, estimează fundația Euronatura. Tăierile ilegale și corupția sunt cele care le amenință. Pădurile statului sunt gestionate de Romsilva, care este cunoscută pentru faptul că mulți dintre directorii ei lucrează pentru propriile buzunare. Integral: https://www.g4media.ro
Aproape 9.500 de beneficiari de pensii de serviciu, in martie: Cea mai mare pensie medie este de 18.880 lei Numarul de beneficiari de pensii de serviciu era, la finele lunii martie 2020, de 9.463 de persoane, in crestere cu 175 de persoane fata de perioada similara din 2019, conform datelor centralizate de Casa Nationala de Pensii Publice (CNPP). Cei mai multi, respectiv 4.018, erau beneficiari ai Legii 303/2004 privind statutul procurorilor si judecatorilor, in cazul acestora inregistrandu-se si cea mai mare pensie medie, respectiv 18.880 lei, din care 17.614 lei cota suportata din bugetul de stat, iar diferenta din bugetul asigurarilor sociale de stat. Raspunzand la o interpelare in Parlament, Ministerul Muncii informa in vara trecuta ca cea mai mare pensie de serviciu platita de Casa Nationala de Pensii Publice (CNPP) fusese in luna mai de 73.890 de lei brut si ii revenea unui fost magistrat. Conform Digi14, era vorba atunci despre fostul procuror comunist Gheorghe Balasoiu, fost comandat al penitenciarului Colibasi. De Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic si consular al Romaniei beneficiau 835 de persoane. Pensia medie era de 5.769 lei, din care 3.308 lei suportati de la bugetul de stat. In ceea ce priveste beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea si completarea Legii 7/2006 privind statutul functionarului public parlamentar, numarul acestora era de 791 de persoane, pensia medie ridicandu-se la 4.760 de lei (2.760 lei de la bugetul de stat)….. Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui numar de 604 persoane, media fiind de 8.124 lei, din care 4.170 de lei cota suportata din bugetul de stat. De asemenea, de Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al Parchetelor beneficiau 1.789 pensionari, pensia medie fiind de 4.658 lei, din care 2.741 lei suportati din bugetul de stat. Integral: http://www.ziare.com
FOTO Imagini incredibile cu Dâmbovița superioară secată / Ecologiștii acuză nerespectarea debitului de servitute în aval de barajul Sătic ….„Prețul” unor baraje: Albie complet seacă, zglăvoace (specie strict protejată la nivel european) rămase pe uscat, râu în care acum 100 de ani trăiau lostrițe, azi traversat de pe un mal pe celălalt, în cizme, fără să le uzi sau cum e când lăcomia, hoția și batjocura lasă un râu emblematic fără apă! Asta se întâmplă aval de acumularea Sătic! Ok, e secetă, dar Dâmbovița în zona Podu Dâmboviței-Rucăr, în Parcul National Piatra Craiului cum poate arăta în halul acesta azi, la o săptămână după ce am sesizat Gărzii Naționale de Mediu nerespectarea debitului de servitute?>>, au scris ecologiștii pe Facebook. ”Este o zonă cu statut de protecție cvadruplu: rezervație naturală, sit Natura 2000 de habitate, sit Natura 2000 de păsări și parc național!”, a declarat și biologul Călin Dejeu pentru G4media.ro. Pe 15 aprilie, ecologiștii au semnalat problema Gărzii de mediu Argeș. Vezi sesizarea aici. Acumularea Satic și centrala hidroelectrică Rucăr au fost construite de Hidroelectrica în 2003. Constructor a fost Hidroconstrucția, iar proiectant Institutul de studii și proiectări hidroenergetice, controlat acum la vedere și condus de fostul ministru PSD al Economiei, Dan Ioan Popescu. Integral: https://www.g4media.ro
Submarinul Delfinul a fost tras pe uscat și va fi folosit ca izoletă O nouă reușită a cercetării militare românești! Submarinul Delfinul, care e nefuncțional de zeci de ani pentru că i s-au terminat bateriile, a fost tras pe uscat, i s-au pus roți și a primit un nou rol: acela de izoletă militară de mare capacitate. Delfinul devine astfel prima navă militară de uscat din istorie. Izoleta delfinul este destinată cazurilor mai dificile de Covid-19, precum pacienții cu obezitate severă, în general soprane sau femei de la ghișeu, paznici și popi, care nu încap în izoletele normale. De asemenea, în izoleta Delfinul pot fi transportați până la 12 pacienți normali, de obicei angajați din sectorul privat, care sunt ceva mai slăbuți. Izoleta Delfinul a adaptat toate sistemele de luptă de pe fostul submarin. Bolnavii sunt depistați cu sonarul, apoi sunt identificați cu persiscopul cu infraroșii, după care sunt capturați cu rachete medicale cu tranchilizante. Integral: https://www.timesnewroman.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Bună ziua!
Reacție de Ev Mediu. – ”Patriarhia susține că ”încadrarea în mod obligatoriu a elevilor în programe de educație sexuală reprezintă un atentat asupra inocenței copiilor, împiedicând dezvoltarea lor firească și marcându-i pe aceștia pentru întreaga viață. ””
https://www.g4media.ro/reactie-dura-a-bisericii-ortodoxe-fata-de-legea-care-introduce-educatia-sexuala-in-scoli-atentat-asupra-inocentei-copiilor.html
Daca le lasa cei de la g4media, cred ca si comentariile la stire vor fi spectaculoase.
Cine s-au gasit sa dea lectii despre “educatie sexula”… continuatori sau protectori din tribul biblic sodoma-gomora…
Buna ziua.
O selectie echilibrată a articolelor propuse azi ca bază de discuție pentru care vă mulțumesc, doamnă Demeter.
Citisem articolul de pe ziare.com privind șleahta Sică, Bolos & Co. și mi se părut cutremurător (nu știam că ministru Fondurilor Europene e… preot). Tot acolo am dat și de un alt articol al lui Petrișor Peiu (Manual pentru reconstructia Romaniei) care semnalează a nu știu câta oară că România nu are un plan de acțiune, e habarnistă și va sfârși cu oiștea-n gard!
http://www.ziare.com/ferrari/romania/manual-pentru-reconstructia-romaniei-1608144
Cât despre Mircea Miclea sunt integral de acord: suntem din ce în ce mai mult guvernați de Breaking News…
Buna ziua all 🙂
Observator 🙂 Din 12-14 ore de parcurs presa noastra si straina, plus analizele economice (nu de pe aici), e greu sa extrag cateva articole bune. Asta îmi aduce aminte ca o TV (b1TV sau RomaniaTV) avea pe burtiera ieri seara ca “Monica Tatoiu e blocată de 6 săptămâni pe … insula Reunion” ! Viata bate filmul … ! 🙂 Asta da, stire!
🙂 🙂
…nu mă lasă inima să nu vă semnalez un articol absolut emoționant din NewYork Times: ”32 Days on a Ventilator: One Covid Patient’s Fight to Breathe Again”, în care efectiv simți nevoia să-ți ștergi ochii fiindcă detaliile tehnice, medicale, nu ascund, ci, dimpotrivă, potențează drama umană.
E o poveste care merită citită fie și pentru smerenia declarațiilor doctorilor din Massachussets că nu își dau seama cum a scăpat pacientul…
https://www.nytimes.com/2020/04/26/health/coronavirus-patient-ventilator.html
Încercând să rezolve problemele, ”a căzut” de la etaj! Rezolvare caracteristică Rusiei. – ”Yelena Nepomnyashchaya, 47 de ani, a căzut de la o fereastră de la etajul 5 al spitalului Regional pentru Veterani de Război Krasnoiarsk după o convorbire cu șeful departamentului regional al sănătății, potrivit televiziunii TVK.”
https://www.hotnews.ro/stiri-coronavirus-23933049-rusia-sefa-unui-spital-pentru-pacienti-coronavirus-cazut-etajul-5-dupa-cearta-autoritatile.htm
“Relaxarea regulilor pentru persoanele peste 65 de ani: Vor putea ieși din casă cu declarație pe proprie răspundere și dimineața, și seara
Președintele Klaus Iohannis a anunțat luni că o nouă ordonanța militară, ce v fi adoptată azi, va permite persoanelor peste 65 de ani să iasă din casă pentru cumpărături sau pentru a face mișcare atât dimineața, în intervalul orar 7-11, cât și seara, în intervalul 19-22…”
https://www.g4media.ro/relaxarea-regulilor-pentru-persoanele-peste-65-de-ani-vor-putea-iesi-din-casa-cu-declaratie-pe-proprie-raspundere-si-dimineata-si-seara.html
Buna ziua!
Relaxare , nu gluma!
Presedintele a mai anuntat ca persoanele cu varste de peste 65 de ani vor putea iesi din case intre orele 7-11 si 19-22, tinand cont ca vremea se incalzeste.
Declaratii, aici:
http://www.ziare.com/klaus-johannis/presedinte/iohannis-a-convocat-o-noua-sedinta-la-cotroceni-pe-tema-masurilor-impotriva-covid-19-urmeaza-declaratii-1608633
Cedric, mare parte a populație s-a relaxat începând vineri. Sâmbătă și ieri a ”explodat” strada, eu locuiesc în apropierea unui drum național și în două zile am văzut mașini exact ca înainte de decretarea Stării de urgență. Am impresia că s-a lăsat garda jos, inclusiv de către cei care supraveghează.
Bună 🙂
Gandire cu picioarele.
Pensionarii nu au ce sa iasa din casa in intervalul in care mijloacele de transport in comun sunt pline cu cei care pleaca la servici.
In pana mea, vreti sa fim ca sardinele in autobuze, metrou si tramvaie, sa avem senzatii tari cu gadilarea respiratiei altuia la ceafa? Sa vedem ce dezastru veti provoca. Unde nu e cap, vai de picioare. Pensionarii trebuiau sa poata iesi intre 9-12 si seara.
Dezamagit grav de Johannis la faza asta.
Mac Gregor 🙂
Nici o problema. Pensionarii se duc la piata, magazine, care se deschid pe la 8-9. Practic sunt tot cate 2 ore, dar contează … impresia artistică. Deocamdata, cei care sunt apti de munca lucreaza de acasa, asa ca nu va sufla nimeni in ceafa. Rugati-o pe Mme Firea sa aduca la zi parcul RATB. Eu nu am de gand sa ma trezesc la 5,30 ca sa ies la 7 pe poarta. Catelul meu doarme dus la ora aia. Este o prostie ora 7 dimineata.
@desy.demeter
una din principalele probleme care trebuiau rezolvate e transportul comun. Acolo un stranut poate sa imbolnaveasca tot vagonul.
Acolo era nevoie de minte. Gen politie in fiecare statie de tramvai, care sa verifice ca toti care urca au masca.
Asigurarea ca nu exista inghesuiala la ore de varf.
Iar daca masurile se iau tot cu curul, intreb si eu: care e avantajul ca nu mai avem PSD la guvernare?
Oh, dar o avem pe dna Firea la primarie, care face cat tot guvernul PSD. 🙁
Si inca si mai mult (la jaf) … 🙂
https://www.g4media.ro/liderul-consilierilor-pnl-salariile-in-companiile-infiintate-de-gabriela-firea-sunt-de-trei-ori-mai-mari-decat-salariul-mediu-la-compania-municipala-publicitate-si-afisaj-castigul-mediu-e-9-800-lei.html
AA 🙂
Nu lua din subiectele de maine….:)
Ooops… sorry
Scuze Desy, m-am miscat mai incet cu un minut ! Varsta, deh!
Cedric 🙂
Cedrii sunt tineri toata viata ! 🙂
Astia cauta deja noi coronaviruses ca sa stim dinainte la ce ne asteptam in viitor
https://edition.cnn.com/2020/04/26/health/virus-hunters-bat-cave-coronavirus-hnk-intl/index.html
Am vazut la tv ca in Bucuresti se circula ca in vremurile normale. Cred ca asa e peste tot.
A fost o greseala din partea lui Iohannis sa anunte relaxarea cu 3 saptamani inainte, pentru ca oamenii au considerat-o valabila imediat.
El a vrut sa ne arate luminita de la capatul tunelului, dar n-a avut cui!
Am auzit ca la sate e dezmat, nimeni nu mai respecta nimic.
Vai de soarta noastra, depinde numai de noroc.
Sâmbătă seara și ieri a fost ca în orice zi, azi am înțeles că a fost o zi normală. Nu știu dacă oamenii nu mai rezistă sau au trecut la sistemul tradițional, inconștiență extremă. Mă tem că această atmosferă de libertate ne va exploda în față. Ieri în hipermarket foarte mulți erau fără mască și mănuși.
@cedric….chiar nu știu ce arată teveurile dar nu am observat ca “s aaglomerat” București …
Buna ziua
@macgregor
Sa mai revedem ce a spus despre “expirați”-a spus ca se pot plimba in jurul casei sau blocului/deci e treaba poliției sa i verifice pe cei +65 care sunt găsiți in mijloace transport in comun….care poliție ,și la coi sa fie….eu ma biciclesc in jurul unui parc …și pe la 11-1130 se opresc 2-3 masinix4 polițiști care și iau gustarea(cred ca au pauza)….i am întrebat pe unii “v ati spălat pe maini’? au răspuns “clasic”=puteți sa mi arătați declarația ….i am dat o (bifat aia cu activități sportive)…dar unde stați? Ii arat ci și l rog sa verifice pe google la ce distanță sunt….chiar verifica ….multumesc ,zice….ok , dar unde va spălați pe mâini?hai domnule…end of discussion
Mda. Am luat si eu niste pulsuri.
Cred ca daca astia nu ies iar, maine-poimaine si de 1 mai si uichendul asta, cu amenda – pulanul – si glontul cred ca nu mai re-deschid economia pe 15 mai la ce viteze de moarte covid se va produce.
Nu va mai conta ca nu redeschid scolile (masura logica, in opinia mea, la ce material uman majoritar avem prin ele)
Poate ma insel, ca-s prostl; dar sa analizeze nitel guvernantii ce se pregateste sa se intampla cu toata fauna asta multa de tembeli de la orase si sate carora le-a pierit brusc teama de Covid-19.
Hai ca ne-am remarcat international iar la specialitatea nationala:
https://www.g4media.ro/washington-post-despre-pandemia-de-coruptie-romania-alaturi-de-columbia-argentina-si-bangladesh-din-cauza-achizitiei-de-masti-de-la-romwine-and-coffee-srl-la-preturi-de-doua-or.html
he..he …mai e o “remarcare”…mirror( pe site msn) are un articol despre unul din suceava filmat cand bea dezinfectantul! sa mai spuna cineva ca romnii nu stiu ce spun liderii lumii!
Pai bautul spirtului medicinal (ieftin ca braga) este traditie veche, de multe decenii, transmisa “din tata in fiu”, la tembelii neamului… parca il treceau prin ceva (paine?) inainte sa-l bea.
Mult inainte sa vina Trump cu ideea sa bage dezinfectant direct in corp.
Practic, aici pe plaiul mioritic s-a descoperit leac la covid inainte ca insusi covid sa apara.
On the topic:
https://www.g4media.ro/ana-birchall-acuzatii-la-adresa-baronului-psd-ionel-arsene-cine-ma-suna-sa-ma-ameninte-si-sa-ma-intimideze-la-nici-jumatate-de-ora-de-la-postarea-mea-cu-privire-la-investigarea-tuturor-achizitiilor.html
Prevention paradox… am gasit interesant articolul
https://www.theguardian.com/world/2020/apr/26/virologist-christian-drosten-germany-coronavirus-expert-interview?utm_source=Nature+Briefing&utm_campaign=2cca9ad04d-briefing-dy-20200427&utm_medium=email&utm_term=0_c9dfd39373-2cca9ad04d-44146089
Mulțumesc, da, articolul e interesant și arată că oamenii nu pot răbda prea mult timp starea de nesiguranță și au tendința – aș zice built in – să se hazardeze.
Am ales un citat din articol:
Maybe one of the distinguishing features of a good leader is that they are not using this present situation as a political opportunity. They know how counterproductive that would be.
@intamplator 19:15
Imagini la digi tv de pe Bulevardul Ion Mihalache!
https://ziaristii.com/lovitura-de-teatru-de-la-chisinau/
“România nu ar mai trebui să acorde nici măcar un bănuț Republicii Moldova. Să se limiteze totul la schimburi între localități. Trebuie să avem o politică externă pragmatică și să aplicăm proverbul cu brânza și frații. Ei au ales – mă refer la guvernanți – să fie cu Rusia, atunci Rusia să le dea bani.”
Bună seara!
Am semnalat știrea de câteva zile, insistând pe schimbarea conducerii Curții Constituționale! Nenea care a scris articolul e habarnist și anti-român! Ar fi putut scrie ce-a scris, dacă, după aprobarea „creditului” rusesc de către lacheii din „parlamentul” de pe Bâc, nu intervenea Curtea să anuleze „legea” cu „creditul”!… Așa, reacția Curții arată că, la Chișinău, soarta Basarabiei încă se joacă! În locul unei reacții „inchizitoriale”, a unuia care „știe tot” – nenea „ziaristul” -, aș fi făcut „pârtie”/„sondaje” să văd cum poate România să-i sprijine pe cei care au împiedicat aplicarea „legii” cu „creditul” rusesc: Domnica Manole, noua președintă a Curții de la Chișinău – din grupul PAS-PPDA al Maiei Sandu și al lui Andrei Năstase NU e singură!… Și, acum, când R. Moldova rezistă, se găsește acest neica-nimeni să ceară „tăierea” completă a „robinetului” (care și-așa mai dă cu țârâita!) ce (mai) vine din România!
Și dacă neica-nimeni ăla (gurnalistul) e chiar el mai „omul Moscovei” decât dodon-blidon (care, și el, e pro-rus!)???
Scuze pentru reacție: nu e, deloc, la adresa dumneavoastră, față de care am o mare admirație și respect! 🙂