Anticipatele. Cum poate fi evitată capcana pesedistă de la CCR
| 06/02/2020 | Autor Cetatean Categorii: Editoriale |
Redactat de @Cetățean
Sa incep ex abrupto: nu este imposibil de ajuns la alegeri anticipate, insa este foarte greu, intrucat drumul pana acolo este presarat cu capcane interpretative, in care Presedintele si consilierii sai pot cadea, daca ignora faptul ca CCR nu mai este demult o institutie la inaltimea si calitatea atributiilor constitutionale, ci o masinarie de vot care, aproape invariabil, solutioneaza CJNC-uri in favoarea PSD-ului.
Scria recent Liviu Avram, inainte de decizia CCR privind asumarea raspunderii pe legea alegerii primarilor in doua tururi: ”
“Iar în privinţa conflictelor juridice de natură constituţională, cazierul Curţii este impresionat: din 11 asemenea conflicte soluţionate în ultimii trei ani, CCR a dat dreptate PSD în 10 dintre ele”.
Simpla coincidenta, nu-i asa?
La CCR exista actualmente cel putin 4 judecatori numiti de PSD care, in pofida juramantului depus, sunt gata sa stranga de gat Constitutia, cu interpretari ilogice si anti-jurisprudentiale (ne-am obisnuit deja ca CCR sa isi ignore, contrazica sau rastoarne fara argumente propria jurisprudenta), doar pentru a face pe plac partidului care i-a trimis acolo. Asa ca, dupa episoadele OUG 13, LCK,completele de 5 si protocoalele, probabilitatea ca un posibil episod numit anticipatele: imposibile sa se soldeze cu o victorie clara a PSD-ului este imensa.
Concret, in ce consta capcana in care, cu ajutorul CCR, PSD-ul vrea sa il impinga pe Presedinte? In limitarea atributiilor prezidentiale de desemnare a Premierului (avand sediul in articolul 103, alin 1 din Constitutie: “Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament”).
1. Cum vor sa o faca? Printr-un CJNC ridicat de Marcel Ciolacu prin care sa reclame faptul ca o alta desemnare ca premier a lui Ludovic Orban este neconstitutionala.
2. Cine le-a dat ideea? Avocatul penal (condamnat definitiv pentru coruptie, deci penal) Adrian Toni Neacsu, cel care i-a ajutat pe sotii Dragnea (direct si indirect) sa scape de puscarie (cu Bombonica a avut succes, cu Liviu a dat chix, spre usurarea cetatenilor cinstititi care nu fura de la gura orfanilor). Lui ii apartine ideea de CJNC.
Citez integral (pseudo)argumentatia acestuia:
“Desemnarea drept candidat de premier a aceluiasi premier caruia prin motiune de cenzura Parlamentul i-a retras sprijinul politic ridica grave probleme de constitutionalitate, iar o astfel de decizie a Presedintelui cu siguranta va ajunge pe masa CCR sub forma unui conflict juridic de natura constitutionala.
Premierul Orban nu a fost demis (=concediat) de catre o majoritate parlamentara ci, constititional vorbind, de catre Parlament.
Presedintele nu poate face arbitrar o propunere de premier, caci asa ar desemna-o pe liftiera de la Ministerul Muncii ci, daca respecta principiul loialitatii constitutionale, acea propunere care intruneste o virtuala majoritate in Parlament.
In caz contrar, Presedintele ar putea ca prin desemnari in bataie de joc – de exemplu antrenorul lui de tenis, gradinarul de la Cotroceni si in sfarsit baiatul de la bilete de la Cinema Cotroceni – sa aiba practic in maini, oricand doreste, dizolvarea Parlamentului. Va asigur ca nu asta permite Constitutia.
Post Scriptum tehnic
Curtea Constitutionala deja a stabilit limitele in care Presedintele Romaniei poate evolua in procedura desemnarii unui candidat pentru functia de prim ministru. Nu are nicidecum un drept de optiune arbitrar. Prin Decizia nr. 80/2014 judecatorii constitutionali au stabilit cu valoare de principiu ca
“Președintele României, neputând avea rol de decident în această procedură, ci de arbitru și mediator între forțele politice, are doar competența de a desemna drept candidat pe reprezentantul propus de alianța politică sau partidul politic care deține majoritatea absolută a mandatelor parlamentare sau, în cazul în care nu există o asemenea majoritate, pe reprezentantul propus de alianța politică sau partidul politic care poate asigura susținerea parlamentară necesară obținerii votului de încredere al Parlamentului.” ( par. 319)
Aceasta inseamna ca este neconstitutionala desemnarea unei persoane care nu prezinta o virtuala majoritate parlamentara ori a unui candidat propus doar pentru a fi respins de Parlament. Presedintele are doar 2 optiuni: reprezentantul majoritatii absolute sau, daca nu exista, reprezentantul care are o majoritate parlamentara in spate. Desemnarea unui candidat doar pentru a fi respins astfel incat presedintele sa poata forta dizolvarea parlamentului este un act vadit neconstitutional, o incalcare a obligatiei de fidelitatate fata de Constitutie si o atitudine obligatoriu sanctionabila.
Un conflict juridic de natura constitutionala adus pe masa CCR va bloca negresit strategia pentru dizolvarea parlamentului si alegeri anticipate. Situatia exceptionala a dizolvarii Parlamentului nu poate fi programata pas cu pas de la Cotroceni ci trebuie sa fie ultima varianta, de avarie, pentru o criza politica reala, totala si neprovocata”.
3. Este corecta argumentatia lui Neacsu? Raspuns rapid: nu, este falsa. De unde stim asta? Tot din Decizia CCR nr. 80/2014 invocata de avocatul penal. Voi argumenta mai jos.
4. Aceasta insemna ca, daca este falsa argumentatia avocatului penal, dispare si capcana pesedista? Nu in intregime. Ea subzista si se poate activa de catre CCR, pe calea interpretarii CJNC-ului.
5. Cum poate CCR activa capcana pesedista? A spus-o avocatul: prin interpretarea fantezista (a se citi: in favoarea PSD-ului) conferita principiului “loialitatii constitutionale”, un principiu care NU exista, ca atare in Constitutie (la titlul I – Principii generale, legea fundamentala nu il pomeneste, ci aminteste doar de principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat) si care are doar o existenta recenta, jurisprudentiala.
Lipsa lui de consacrare constitutionala explicita, in litera, il face pretabil la interpretarile “orientate” ale CCR, care il poate invoca in orice sens doreste, inclusiv in sensul impunerii/interzicerii unor norme de conduita opozabile actorilor constitutionali, norme pe care nici macar Constitutia nu le impune/interzice. Nu spun ca principiul nu poate fi dedus pe cale jurisprudentiala. Spun doar ca, neavand consacrare constitutionala explicita (si interpretare stricta, limitativa), el este ca o guma: poate fi intins in toate sensurile, in functie de interesele politice dupa care judeca CCR. Caci la CCR se judeca, cel putin unele cazuri sensibile, mai ales in functie de dimensiunea politica. A spus-o insusi Presedintele CCR, fost membru PSD de baza, intr-o fraza ce descria miza unei decizii vizandu-l direct pe Liviu Dragnea (speta aceea in care se discuta daca este constitutionala interdictia impusa membrilor Guvernului de a nu fi fost condamnati penal):
“Acum, ne-am cam apropiat de două variante. E cea mai grea soluţie pe care am avut-o de dat până acum, pentru că problemele sunt mai ales de apreciere politică“.
Dupa o astfel de declaratie a insusi Presedintelui CCR, dati-mi voie sa cred ca, atunci cand sunt cauze sensibile (sa zicem, CJNC-uri?), simpla numaratoare in favoarea PSD-ului (10 favorabil solutionate din 11,) nu este o coincidenta, ci un rezultat al…aprecierii politice. Dorneanu a reusit atunci sa dezvaluie ceea ce doar se banuia, dar nu putea fi dovedit: fostii membri de partid, trimisi la CCR, se comporta tot ca fosti membri de partid, nu ca judecatori. Independenta si impartialitate sunt glume sinistre, cand o cer (vorba lui Caragiale) interesele Partidului.
6. Revin la chestiune. Ce poate spera PSD de la CCR, in caz de nou CJNC ridicat daca Presedintele il desemneaza ca premier tot pe Ludovic Orban? Ceea ce a scris avocatul penalilor: invocarea principiului loialitatii constitutionale de catre CCR, in sensul:
a) interzicerii totale a desemnarii din nou, pentru vot de investire, a aceluiasi premier care a fost demis prin motiune de cenzura.
b) obligarii Presedintelui sa propuna nu doar un alt candidat decat premierul demis prin motiune (consecinta logica a punctului a), ci a unui candidat sustinut de o alianta de partide.
Punctele a) si b) reprezinta, respectiv, varianta minimala si maximala a solutionarii unui posibil CJNC in favoarea PSD. Cat de mult poate da CCR satisfactie PSD-ului in aceste variante?
7. Varianta a) este foarte fezabila si ea a fost mentionata si de Ioana Ene Dogioiu, in articolul de azi in care aceasta varianta este discutata de un eminent jurist care a lucrat in echipa de consilieri a Presedintelui Basescu:
Candidatul desemnat trebuie sa isi dovedeasca majoritatea la vot, nu stii pana atunci daca o are. Dar presedintele trebuie sa desemneze un premier care poate sa faca majoritate, pentru ca ideea este ca tara sa aiba un guvern, nu sa nu aiba un guvern. Presedintele desemneaza pe cineva ca sa existe guvern, nu ca sa nu existe“, spune conf. univ. dr. Claudiu Dinu, fost consilier prezidential.
Practica CCR si, in general, chiar legislatia merg pe ideea ca a doua propunere sa fie diferita de prima. Si asta se fundamenteaza pe cel putin doua principii, al colaborarii loiale intre institutii si cel care prevede ca legea trebuie intotdeauna interpretata in sensul in care produce efecte, nu in cel care duce la blocaj.
Sunt de acord cu interpretarea. Principiul colaborarii loiale, invocat de dl. conf. univ.dr. Claudiu Dinu, daca este insotit de intepretarea teleologica (mai ales ca aceasta are suport constitutional in articolul 103 alin 1), aproape ca cere (si CCR va fi foarte tentata sa adopte aceasta interpretare facila, dar sustenabila logico-juridic) ca premierul desemnat dupa o motiune de cenzura sa fie altul decat cel tocmai demis. Daca unui premier i s-a retras increderea, prin motiune, este de presupus ca acesta nu o mai poate cere din nou (ipotetic, o poate, insa CCR-ul actual va gasi motive sa zica ca nu este “loial” acest comportament). La fel, daca un candidat a fost desemnat ca premier si acesta nu reuseste prima oara sa fie investit de o majoritate parlamentara, este de presupus ca Presedintele trebuie sa faca o alta desemnare, adica un alt candidat la functia de premier.
In aceasta prima ipoteza numerotata de mine cu a), CCR va avea in vedere finalitatea procedurii (obtinerea investirii de catre Guvern) si principiul juridic actus interpretandus est potius ut valeat quam pereat: legea (inclusiv cea fundamentala) trebuie interpretata in sensul producerii de efecte, nu in sensul neaplicarii ei. Procedura de la articolul 103 alin 1) trebuie interpretata in sensul ca acel candidat desemnat drept premier trebuie sa fie desemnat in mod manifest cu scopul de a obtine majoritate. O desemnare facuta cu scopul manifest de a NU obtine majoritatea necesara investiturii ar face aproape sigura o solutionare a unui CJNC in favoarea PSD. Spun “aproape sigura” pentru ca acolo conduce intrerpretarea corecta a principiului loialitatii constitutionale, a argumentarii teleologice si a principiului de drept roman invocat mai sus. Insa la CCR se judeca “politic”, a nu se uita spusa lui Valer Dorneanu, si PSD a numit 4 judecatori din 9. Pana la 5 din 9 nu le mai trebuie decat un vot.
Singurul lucru aproape cert in ipoteza a) este ca, in caz de CJNC, CCR ar statua pentru prima data ca un premier care tocmai a fost demis nu mai poate fi desemnat de Presedinte pentru a cere votul de investitura.
Totul concura la aceasta interpretare si Presedintele ar pierde aproape sigur la CCR, care, cu aceasta ocazie, ar profita si ar mai “dezvolta” acest principiu al colaborarii loiale, limitandu-i Presedintelui atributiile prevazute la art. 103 alin 1. Opinia mea este ca Presedintele nu trebuie sa riste si sa ofere CCR o sansa de a-i limita, prin interpretare pur politica, mascata de elasticul principiu al “colaborarii loiale intre institutii”, prerogativa prezidentiala de desemnare a premierului (art. 103 din Constitutie). A nu se uita: CCR nu face cadouri decat PSD-ului: 10 din 11. Orice pretext este bun la CCR pentru a limita atributiile Presedintelui, in raport cu ministrul politic al Justitiei (decizia 358/2018) sau CSM-ul (deciziile 33/2018 si 45/2018). Acum ar fi ocazia perfecta sa mai primeasca si Parlamentul un cadou, nu-i asa?
Pentru binele si intinderea atributiilor prezidentiale, deja ciuntite de CCR de cativa ani incoace, Ludovic Orban nu mai trebuie propus premier.
Nu pentru ca aceasta desemnare ar ridica probleme de constitutionalitate, cum sustine avocatul condamnat penal (nu se incalca nici un articol), ci pentru ca CJNC-ul ridicat cu aceasta ocazie ar oferi CCR-ului pretextul de a inclina echilibrul fin stabilit de textul constitutional al art. 103 alin 1 in defavoarea Presedintelui si in favoarea Parlamentului.
8. Insa cat de fezabila juridic este varianta b), cea maximala, in care CCR ar putea sa stabileasca ceea ce spune avocatul condamnat penal, cum ca “Aceasta inseamna ca este neconstitutionala desemnarea unei persoane care nu prezinta o virtuala majoritate parlamentara ori a unui candidat propus doar pentru a fi respins de Parlament. Presedintele are doar 2 optiuni: reprezentantul majoritatii absolute sau, daca nu exista, reprezentantul care are o majoritate parlamentara in spate”.
Raspuns rapid: total nefezabila (in teorie). Chiar daca avocatul invoca paragraful 319 din Decizia CCR nr.80/2014, acest paragraf nu poate fi folosit pentru atingerea variantei b). Citez din nou:
“Președintele României, neputând avea rol de decident în această procedură, ci de arbitru și mediator între forțele politice, are doar competența de a desemna drept candidat pe reprezentantul propus de alianța politică sau partidul politic care deține majoritatea absolută a mandatelor parlamentare sau, în cazul în care nu există o asemenea majoritate, pe reprezentantul propus de alianța politică sau partidul politic care poate asigura susținerea parlamentară necesară obținerii votului de încredere al Parlamentului” (Decizia 80/2014).
9. Acum, scurta digresiune personala. Sunt cel putin 10 ani de cand il citesc si “admir” pe condamnatul penal Neacsu (pe atunci nu era condamnat) pentru maniera lui de a cita trunchiat si de mistifica sensul deciziilor CCR. Uneori ii mai iese pasienta, insa aplecarea lui spre citare trunchiata i-o stiu de cand l-am prins citand drept o “decizie CCR” (in sensul dorit de el) dintr-o opinie separata a unui judecator CCR la acea decizie. Nu mi-a fost greu sa recunosc indata de unde cita si mai ales sa vad ca sensul deciziei CCR era exact opus opiniei separate.
Exact la fel este si in cazul de fata. Desi paragraful 319 pare ca ii da dreptate, litera si sensul Deciziei nr. 80/2014 a CCR sunt contrare celor exprimate de Adrian Neacsu.
10. Pentru a ne convinge de acest lucru, este destul sa mergem si sa plasam faragraful 319 in contextul general (paragrafele 313-326) al Deciziei 80/2014, in care CCR-ul de atunci s-a exprimat pe marginea proiectului de revizuire a Constitutiei initiat de USL. Si care proiect prevedea, referitor la desemnarea Premierului de catre Presedinte:
“Prin articolul unic pct. 91 și 92 din propunerea legislativă de revizuire a Constituției se modifică alin. (1) și (3) al art. 103 din Constituție și se introduc trei noi alineate, alin. (31) – (33), în cadrul aceluiași articol, după cum urmează:
“(1) Președintele României îl desemnează drept candidat pentru funcția de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv de alianța politică participante la alegeri care au obținut cel mai mare număr de mandate parlamentare, potrivit rezultatului oficial al alegerilor. În cazul în care există mai multe formațiuni politice care au participat la alegeri și care au obținut același număr de mandate, Președintele României îl desemnează drept candidat pentru funcția de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv alianța politică participante la alegeri, care au obținut cel mai mare număr de voturi, potrivit rezultatului oficial al alegerilor“.
Prin aceasta propunere, USL-ul voia sa limiteze prerogativele prezidentiale de desemnare a unui candidat la functia de premier, instituind o procedura in trei etape (prima etapa era cea reglementata de articolul mai sus citat). In toate trei etape, Presedintele era obligat sa desemneze pe un candidat din:
– “partidul politic, respectiv alianța politică participante la alegeri, care au obținut cel mai mare număr de voturi”
– “reprezentantul propus de partidul politic, respectiv alianța politică participante la alegeri care au obținut al doilea cel mai mare număr de mandate parlamentare, potrivit rezultatului oficial al alegerilor”.
” – reprezentantul propus de o coaliție de formațiuni politice parlamentare care însumează majoritatea absolută a mandatelor parlamentare, potrivit rezultatului oficial al alegerilor”.
Astfel, USL-ul dorea sa limiteze la maximum prerogativa prezidentiala de desemnare a Premierului, facand-o automata: Presedintintele se uita si constata care partid/alianta politica are majoritatea de mandate si desemneaza ca Premier pe cel propus, in cadrul consultarilor, de acel partid/alianta.
Marja de apreciere si desemnare a Presedintelui era, in varianta de revizuire USL-ista, redusa la ZERO.
Acelasi lucru vrea sa il obtina avocatul penalilor si in cazul de fata, sperand ca de la varianta minimalista a), CCR-ul din 2020 sa gliseze interpretativ spre varianta maximalista b). Poate nu se prinde nimeni 🙂
Insa CCR a respins deja, in Decizia 80/2014, varianta maximalista b), in care Presedintele ar fi desemnat automat pe acel premier propus de un partid sau o alianta care isi revendica majoritatea mandatelor inainte de votul propriu-zis de investitura.
Sa citez eu paragrafele omise de avocatul certat cu legea si sa sublinez pasajele in care CCR s-a opus unei interpretari USL-iste care il facea pe Presedinte un simplu functionar propunator atomat:
“315. […] Astfel, Curtea constată că textul analizat pune accent pe rezultatul electoral obținut de partidele sau alianțele politice participante la alegeri, conferind doar un caracter ultim și subsidiar capacității unei alianțe politice parlamentare de a asigura majoritatea absolută a mandatelor parlamentare.
316. În accepțiunea propunerii legislative de revizuire, aceste criterii nu sunt concurente, ci consecutive, astfel încât doar dacă nu se reușește, din vreun motiv sau altul, învestirea Guvernului în baza primului criteriu, Președintele României va apela la cel de-al doilea. Stabilirea unei ordini rigide în desemnarea candidatului poate crea serioase probleme de natură să afecteze buna funcționare a statului, dintre care Curtea reține situația în care partidul politic, respectiv alianța politică participante la alegeri care a obținut cel mai mare număr de mandate parlamentare nu dispune de majoritatea absolută a mandatelor parlamentare. De multe ori, există înțelegeri/acorduri între partide/alianțe politice – care nu au obținut cel mai mare număr de mandate – cu privire la desemnarea unei anumite persoane drept candidat pentru funcția de prim-ministru, mai ales în cazul în care două sau mai multe partide au obținut un număr de mandate foarte apropiat; în acest caz, se poate ajunge la coagularea unei majorități parlamentare absolute din partidele sau alianțele politice aflate pe locurile imediat următoare.Or, potrivit textului propus, Președintele României este obligat să desemneze drept candidat o persoană propusă de partidul/alianța politică ce a câștigat numărul cel mai mare de mandate, deși este evident, încă de la început, că acesta nu va putea obține votul de învestitură din partea Parlamentului. De aceea, noul text nu ține cont de realitatea politică și este de natură a crea premisele unor alegeri anticipate repetate.
317. De asemenea, Curtea observă că textul propus a fi introdus la art. 103, respectiv alin. (33), nu este corelat cu cel propus la art. 89 alin. (1) din Constituție, în sensul că, dacă Președintele României este obligat să dizolve Parlamentul, nu se mai justifică necesitatea consultării președinților celor două Camere ale Parlamentului și a președinților partidelor, formațiunilor sau alianțelor politice parlamentare. O atare consultare ar fi fost necesară doar în situația în care acesta poate să dizolve Parlamentul – astfel cum prevede actualul art. 89 alin. (1) din Constituție. De asemenea, Curtea mai observă că nu se prevede termenul în care va fi dizolvat Parlamentul.
318. Având în vedere neajunsurile la care conduce procedura mai sus analizată, Curtea constată că procedura de desemnare a candidatului la funcția de prim-ministru trebuie să aibă în vedere în mod concurent cele două criterii anterior menționate, pentru că nu se poate ignora nici rezultatul electoral al competitorilor electorali, dar nici finalitatea procedurii, respectiv desemnarea unui candidat care să poată asigura coagularea unei majorități parlamentare în vederea obținerii votului de încredere”.
11. Scurt punct: CCR spune ca este nevoie de folosirea acestor doua criterii (numarul de mandate parlamentare si finalitatea procedurii – adica obtinerea votului de investitura) in mod concurent, adica ambele luate impreuna. Nu in mod consecutiv, adica prin privilegierea mecanica a criteriului 1 (pana la epuizarea lui), apoi prin interventia criteriului 2 (cand criteriul 1 si-a epuizat posibilitatile). Deci, nu are importanta exclusiva doar cine are cele mai multe mandate obtinute prin alegeri (partidul sau alianta parlamentara). Este o conditie necesara, insa nu si suficienta.
12. Insa CCR ii rezerva in decizia 80/2014 o supriza avocatului. Caci, dupa ce scrie paragraful 319 invocat de Neacsu, CCR continua astfel, descriind exact situatia in care se afla acum Romania (in paragrafele 3013-319 descrisese situatia desemnarii unui premier imediat dupa alegerile parlamentare).
“320. Mai mult, Curtea observă că actualul text al art. 103 din Constituție se referă și la situația în care mandatul Guvernului încetează înainte de termen, potrivit art. 106, art. 107 alin. (3) teza întâi, art. 113 sau art. 114 din Constituție. Noua reglementare propusă are ca premisă doar situația în care Președintele Românei desemnează candidatul pentru funcția de prim-ministru imediat după ce au avut loc alegerile parlamentare. Astfel, chiar dacă Guvernul a fost demis printr-o moțiune de cenzură, propunerea candidatului va aparține invariabil partidului/alianței politice participante la alegeri care a obținut cel mai mare număr de mandate parlamentare indiferent de situația politică existentă. Totodată, se poate întâmpla ca pe parcursul legislaturii partidul politic sau alianța politică participante la alegeri care a obținut cel mai mare număr de mandate parlamentare să se desființeze sau să se scindeze, ceea ce implică atât dificultăți în determinarea partidului politic sau alianței politice al cărui/cărei reprezentant trebuie desemnat drept candidat, cât și obligativitatea parcurgerii unei proceduri care oricum nu ar avea nicio finalitate sub aspectul obținerii votului de încredere.
321. În consecință, Curtea constată că textul propus, prin mecanismul de desemnare a candidatului pentru funcția de prim-ministru, instituie un monopol al partidului politic sau alianței politice participante la alegeri care a obținut cel mai mare număr de mandate parlamentare, fără a deține majoritatea absolută, în privința propunerii reprezentantului ce urmează a fi desemnat drept candidat, neținând cont de necesitatea asigurării actului de guvernare în condițiile unei susțineri parlamentare care să permită obținerea votului de învestitură și realizarea programului de guvernare. Or, în aceste condiții, reglementarea unui mecanism constrângător în privința libertății de acțiune a partidelor politice parlamentare are drept efect imposibilitatea adaptării soluției normative analizate la noile situații intervenite.
322. Astfel, deși aparent textul analizat clarifică competențele Președintelui României, prin rigidizarea excesivă a procedurii de desemnare a candidatului pentru funcția de prim-ministru, pe de o parte, nu acoperă toate ipotezele constituționale posibile, iar, pe de altă parte, nu ține cont de configurația/situația politică existentă în Parlament. În aceste condiții, o atare procedură lipsită de flexibilitate poate da naștere cu ușurință la crize politice și, astfel, se constituie într-un obstacol constituțional real.
13. Descrie aceasta situatie din Decizia 80/2014 situatia parlamentara de astazi? Evident, o descrie.
Este identica solutia criticata de CCR in 2014 (care instituia pentru Presedinte o procedura rigida, constrangatoare), in care era desemnat in mod automat drept candidat la functia de premier reprezentantul partidului sau aliantei care avea cel mai mare numar de mandate, cu situatia descrisa de avocatul Neacsu (“Presedintele are doar 2 optiuni: reprezentantul majoritatii absolute sau, daca nu exista, reprezentantul care are o majoritate parlamentara in spate“)? Este.
Critica CCR in 2014 aceasta solutie dorita de USL atunci si reluata acum, in 2020, de Neacsu, aceasta rigidizare excesiva a procedurii care nu seama de faptul ca “se poate întâmpla ca pe parcursul legislaturii partidul politic sau alianța politică participante la alegeri care a obținut cel mai mare număr de mandate parlamentare să se desființeze sau să se scindeze, ceea ce implică atât dificultăți în determinarea partidului politic sau alianței politice al cărui/cărei reprezentant trebuie desemnat drept candidat”? Evident, o critica.
Daca nu a fost suficient de clar din paragrafele deja citate, mai ofer ceea ce zice CCR tot in aceeasi decizie:
“324. Pe de altă parte, prin modalitatea de desemnare a candidatului pentru funcția de prim-ministru, se ajunge la o nesocotire a votului liber exprimat de către alegători în cadrul alegerilor parlamentare, deoarece creează premisele desemnării candidatului din rândurile partidului politic sau alianței politice cu cel mai mare număr de mandate sau voturi în detrimentul unei alianțe politice postelectorale care poate asigura susținerea parlamentară necesară obținerii votului de încredere al Parlamentului. De aceea, rezultatul electoral, ce reprezintă voința corpului electoral exprimată prin vot, impune ca Președintele României să desemneze candidatul pentru funcția de prim-ministru pe reprezentantul propus de alianța politică sau partidul politic care deține majoritatea absolută a mandatelor parlamentare sau, în cazul în care nu există o asemenea majoritate, pe reprezentantul propus de alianța politică sau partidul politic care poate asigura susținerea parlamentară necesară obținerii votului de încredere al Parlamentului.
325. A reglementa, chiar la nivel constituțional, dreptul unei minorități parlamentare de a propune desemnarea, în mod invariabil, a candidatului pentru funcția de prim-ministru înseamnă a accepta că se poate învesti un Guvern fără legitimare electorală. A nu ține cont de faptul că cetățenii au ales în favoarea unor competitori electorali care formează sau pot forma o majoritate absolută, de natură a asigura învestirea Guvernului, înseamnă a afecta în mod decisiv dreptul de vot, întrucât exprimarea dreptului de vot vizează, în mod direct, configurația politică a Parlamentului, iar, indirect, învestirea Guvernului. În aceste condiții, Curtea constată că textul propus suprimă o garanție a dreptului de vot, și anume respectarea rezultatului votului liber exprimat.
326. Pentru aceste considerente, cu majoritate de voturi, Curtea constată neconstituționalitatea modificării aduse art. 103 alin. (1) și (3) din Constituție, precum și a completării art. 103 din Constituție cu trei noi alineate, alin. (31) – (33), referitoare la modalitatea de desemnare de către Președintele României a candidatului la funcția de prim-ministru, întrucât încalcă limitele revizuirii, prevăzute la art. 152 alin. (2) din Constituție”.
Ca sa rezum, daca nici pana acum nu a devenit clar:
i) Invocarea criteriului numarului de mandate obtinute de un partid sau de o alianta la precedentele alegeri parlamentare NU este opozabila Presedintelui. CCR spune clar in 2014 ca acest criteriul numeric trebuie folosit impreuna cu criteriul finalitatii procedurii (obtinerea investiturii), care inseamna inclusiv posibilitatea unei aliante postelectorale care sa formeze o majoritate de investitura a Guvernului.
ii) Interpretarea rigida a USL-ului din 2014, reluata in 2020 de Adrian Neacsu, este clar respinsa de CCR in Decizia nr. 80/2014.
iii) Ce vrea totusi Adrian, acest… copil minune al Dreptului penal (fost judecator membru CSM, condamnat penal, ajuns avocat al marilor penali)? Vrea sa profite de configuratia CCR-ului actual si sa obtina in 2020 ceea ce CCR-ul din 2014 nu a acordat: obligarea Presedintelui la o desemnare a Premierului “in mod automat” din randul membrilor partidului sau aliantei cu cel mai mare numar (pe hartie!) de mandate.
iv) Da, CCR scrie paragraful 319 invocat de Neacsu. Insa paragraful invocat de Neacsu se refera la varianta de revizuire dorita de USL in 2014, nu la varianta actuala a Constitutiei! Sa dovedesc:
“318. Având în vedere neajunsurile la care conduce procedura mai sus analizată, Curtea constată că procedura de desemnare a candidatului la funcția de prim-ministru trebuie să aibă în vedere în mod concurent cele două criterii anterior menționate, pentru că nu se poate ignora nici rezultatul electoral al competitorilor electorali, dar nici finalitatea procedurii, respectiv desemnarea unui candidat care să poată asigura coagularea unei majorități parlamentare în vederea obținerii votului de încredere.
319. De aceea, Președintele României, neputând avea rol de decident în această procedură, ci de arbitru și mediator între forțele politice, are doar competența de a desemna drept candidat pe reprezentantul propus de alianța politică sau partidul politic care deține majoritatea absolută a mandatelor parlamentare sau, în cazul în care nu există o asemenea majoritate, pe reprezentantul propus de alianța politică sau partidul politic care poate asigura susținerea parlamentară necesară obținerii votului de încredere al Parlamentului”.
Paragraful 319 se refera la “aceasta procedura” nu ca la procedura din actuala Constitutie, ci ca la procedura “mai sus analizata” (la paragraful 315), adica cea din propunerea de revizuire din 2014, pe care CCR-ul a constatat-o ca fiind neconstitutionala!
“315. Curtea observă că inițiatorii propunerii de revizuire a Constituției aduc în discuție o procedură de desemnare a candidatului pentru funcția de prim-ministru în trei trepte bazată atât pe rezultatul electoral obținut de partidele sau alianțele politice participante la alegeri clasate pe primele două poziții, cât și pe capacitatea unei alianțe politice parlamentare de a asigura majoritatea absolută a mandatelor parlamentare. Astfel, Curtea constată că textul analizat pune accent pe rezultatul electoral obținut de partidele sau alianțele politice participante la alegeri, conferind doar un caracter ultim și subsidiar capacității unei alianțe politice parlamentare de a asigura majoritatea absolută a mandatelor parlamentare”.
v) Adrian Neacsu, citand trunchiat din Decizia nr. 80/2014 (ceea ce pentru el este boala lunga, incurabila, dar si strategie de argumentare sofistica, buna de pacalit pe cei pe care ii consiliaza – pro bono sau cu contract), vrea de fapt sa obtina in 2020 de la CCR un castig in varianta maximala b), pe care in 2014 CCR-ul de atunci l-a refuzat USL-ului. Poate de data asta are noroc.
Altfel spus, sa ofere pretextul de rasturnare jurisprudentiala, de catre CCR, a Deciziei nr. 80/2014 si sa conduca la o limitare, pentru viitor, a prerogativelor prezidentiale din art. 103 alin 1).
14. Am scris la punctul 7) ce cred eu ca trebuie facut pentru a se evita castigul minimal la CCR (varianta a): sa nu fie desemnat din nou Ludovic Orban. PSD pierde astfel pretextul de a sesiza CCR cu un nou CJNC. Ramane Presedintelui sa aleaga alt membru PNL ca premier desemnat. Poate este o pierdere politica pentru Presedinte, insa este o strategie securizanta, la nivel constitutional, a prerogativei conferite de art.103 alin 1). Oamenii politici sunt efemeri, prerogativele prezidentiale sunt si pentru viitor.
Pentru a se evita castigul maxim la CCR (varianta b), care ar fi ZERO azi daca CCR ar fi aceeasi ca cea din 2014 (din pacate, nu este), insa care devine foarte probabil in actuala configuratie a CCR, trebuie ca o a doua desemnare sa fie facuta cu mai multa grija (nici Ludovic Orban, si nici premierul care a picat prima data la votul de investitura), caci PSD va sesiza CCR pe orice fel de pretext. Inclusiv va reclama la CCR faptul ca Presedintele nu mai are voie sa propuna tot un membru PNL (aceasta ipoteza trebuie avuta in vedere, caci PSD se va agata de orice pai la CCR pentru a evita anticipatele).
Daca primul membru PNL desemnat pica la vot, Presedintele poate risca (cam mult, in opinia mea) si poate propune tot un membru PNL, sau poate propune (fara riscuri la CCR, cred eu), un premier non-PNL, dar care sa fie sustinut in Parlament de o majoritate formata in jurul PNL.
In orice caz, cel putin la nivel de discurs si de actiune, Presedintele trebuie sa caute finalitatea procedurii, adica investirea Guvernului. Are libertatea de apreciere de a nu mai incredinta mandatul unui membru PSD sau sustinut de PSD (CCR nu il poate obliga la asta daca nu ii ofera pretextul dorit de PSD, anume re-propunerea lui Ludovic Orban), insa in orice face, trebuie sa se vada ca el cauta finalitatea procedurii, pentru a nu fi acuzat la CCR ca nu respecta “principiul loialitatii constitutionale”.
Chiar daca el doreste anticipate, orice actiune manifesta in favoarea anticipatelor (propunerea de doua ori a aceluiasi candidat) ii atrage un CJNC solutionat favorabil in favoarea PSD prin limitarea atributiilor prezidentiale din articolul 103 alin 1).
E un mers pe sarma dificil, in fata unei Curti manifest pro-pesediste. Insa jurisprudenta CCR, anume Decizia 80/2014, ii spune exact ce greseli sa nu faca si mai ales ce libertate de miscare are.
***
Multumesc lui Adrian Neacsu ca a ramas la fel de constant in metehnele sale rele, de 10 ani incoace. Fara citatul sau trunchiat si interpretarea sa deja desfiintata de CCR in Decizia nr.80/2014, nu mi-ar fi oferit ocazia acestui editorial juridico-politic. Nu puteam sa o ratez. Spre deosebire de el, eu insa imi folosesc cunostintele juridice in alte scopuri.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Am cititvatent. Sper sa citeasca si specialistii lui Iohanne. Primul propus poate fi ministrul actual de interne. Al doilea, Ciolos. Ca exemple.
Mulțumim, numai că PNL-ul/Sică nu renunță . Sper să fie și oameni lucizi care să priceapă că nu este momentul ”încordării mușchilor”, care nu prea există în acest moment.
https://www.g4media.ro/breaking-orban-propunerea-de-premier-a-pnl-sunt-eu.html
Poate ne mai reamintiți, @Cetatean, cine sunt în acest moment juriștii din aparatul președinției care îl consiliază pe KWJ. Oricum, cei cu care colabora Traian Băsescu mi s-au părut mult peste cei la care a apelat KWJ până acum.
buna!
https://www.presidency.ro/ro/administratia-prezidentiala/consilierii-presedintelui/ciochina
Cea care conduce Departamentul. Nu stiu cine sunt ceilalti.
Va fi urât! – ”PSD plus Pro România au numărul cel mai mare de parlamentari în jurul unei propuneri. Domnul Orban s-a autopropus (premier-n.red)”, a declarat Ciolacu.”
https://www.hotnews.ro/stiri-esential-23647153-ciolacu-psd-pro-romania-majoritate-jurul-propunerii-premier-orban-autopropus.htm
Intrebari:
1. Cine/cum stabileste ce partid/alianta are majoritatea in momentul propunerii PM?
2. Votul de încredere al Parlamentului se da pt. PM sau pt. programul de guvernare şi intreaga lista a Guvernului?
“Fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, a precizat, la Digi24, că președintele Klaus Iohannis poate desemna pe cine dorește, inclusiv pe Ludovic Orban, pentru a doua oară.”
In plus, ALDE nu-l sustine pe Remus Pricopie (cred ca Tariceanu ar pofti chiar el 🙂 ).
salut 🙂
Are dreptate.
Insa la CCR ar pierde 99,99%, daca PSD ar baga un CJNC. 11 din 12 nu mai e coincidenta 🙂
1. Nimeni. De aceea CCR a si spus in 2014 ca acest criteriu numeric nu trebuie luat separat, ci concomitent cu criteriul finalitatii procedurii. Ceea ce inseamna, mai pe romaneste, “majoritatea se constata la votul de investitura”, nu inainte. Declaratia e una, realitatea votului e alta.
2. Art. 103, alin 2:
“(2) Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului”.
Votul se da asupra programului si intregii liste (inclusiv numele Premierului).
Pai daca votul se da pt. program si lista guvernului, pe ce baza poti sa ataci numirea PM?
Cu atat mai mult cu cat “majoritatea se constata la votul de investitura”, nu inainte.
Cam prea cetzoasa/interpretabila legislatia asta.
nu, Tzepelica, CJNC-ul ofera CCR-ul prea mare marja de interpretare, de la constituirea completelor de 3/5 pana la legalitatea protocoalelor instantelor cu SRI, neuitand de obligativitatea demiterii lui LCK sau de impunitatea ministrilor care initiaza OUG 13/2017.
Cu arma CJNC-ului, CCR a mers pana la desfiintarea sentintelor instantelor!
Aici e o fractura de logica.
Daca majoritatea parlamentara propune/decide PM, nu mai vad rostul validarii in Parlament.
Pt. ca PM decis nu face programul si lista guvernului de capul lui, tot majoritatea care l-a numit le face si p-astea.
Adica ei propun PM si tot ei il aproba.
Daca presedintele propune PM, apare ca logica validarea programului/guvernului in parlament. Adica unu` propune si altii valideaza.
Oricum, n-ar fi prima data cand gasesti aiureli in legislatie.
Tzepelica, pe fond ai dreptate. Daca e asa cum se vede din afara, pare ca ei propun premierul si tot ei il valideaza.
Insa pe forma e o procedura clara: presedintele consulta partidele si desemneaza premierul, iar Parlamentul il voteaza sau nu.
Ideea asta aberanta cu “propunerea” (care duce la un cerc vicios, dupa cum ai observat!) e de pe vremea lui Basescu, cand partidele au inceput sa “propuna” premieri, iar Basescu, ca sa se acopere pentru numirea lui Ponta, a zis ca Ponta a fost singirul “propus”. PDL-ul a promit atunci ordin sa nu faca nici o propunere.
https://www.dw.com/ro/victor-ponta-desemnat-oficial-premier-de-preşedintele-traian-băsescu/a-16458888
Insa in art. 103 din Constitutie nu scrie nicaieri de faptul ca partidele au dreptul sa faca propuneri. Pot sa o faca, insa fara suport constitutional, iar Presedintele nu are nici o obligatie sa se uite la “propunerile” lor.
El consulta si decide singur pe cine propune, evident, in functie de ce poate el anticipa ca se va intimpla in Parlament.
Cuvantul cheie este “CONSULTA”.
Asta nu implica nici o obligatie.
Exact 🙂
Numai ca nu stii ce sunt in stare sa scoata Muona si Valerica din aceasta consultare: ceva obligatoriu pentru Presedinte 😀
Decizia 358/2018 deja a deschis portita: slugoiul politic “propune” si Presedintele “trebuie” sa revoce!
Propunerea-obligatie deschide calea consultarilor-care-constrang.
De aia nu trebuie sa se ajunga la CCR.
I-as bate cu DEX-u`n cap!
Iorgovan, saracu`…care se lauda ca se trage din Baba Novac.
Pfui, ce de lepre!
Buna ziua!
Probleme in ALDE!!
https://www.g4media.ro/conflict-surprinzator-in-alde-andrei-gerea-il-critica-pe-tariceanu-pentru-ca-a-negociat-cu-psd-inacceptabil-trebuie-sa-oprim-aceste-piruete-politice.html
https://www.aktual24.ro/breaking-doua-jurnaliste-au-fost-furate-in-sediul-central-al-psd-au-ramas-fara-banii-din-portofele/
Traian Berbeceanu, sef de cabinet al ministrului de Interne, are o replica ironica in cazul celor doua jurnaliste care au fost furate chiar in sediul central al PSD. „Daca nu acolo, atunci unde?”, a comentat Berbeceanu pe pagina de Facebook a jurnalistei Ionela Arcanu.
probleme mari cu finantele Partidului, deh 🙂
Buna, Cedric!
Buna, dragule!
Cautam si noi motive de batjocorire a “dusmanilor” in speranta ca nu le vor reusi manevrele odioase!
Ciordache? 🙂
Opinia mea: Constituția permite desemnarea unui candidat fără majoritate, explicit, odată ce admite posibilitatea ca parlamentul să nu-i acorde votul, ba chiar face din asta motiv de dizolvare. Ce zice Constituția? Dacă nu-i votezi propunerea președintelui de două ori, te poate dizolva.
Da, de acord. Posibilitatea dizolvarii arata ca poate fi desemnat un premier care, pe hartie, nu are majoritatea. Aceasta se verifica la vot.
Din moment ce insusi Ludovic Orban a declarat ca liberalii vor vota impotriva propriului candidat va fi si mai usor de demonstrat la CCR reaua-credinta si lipsa de loialitate a presedintelui in relatie cu parlamentul.
Orice poate fi folosit la CCR impotriva Presedntelui, va fi folosit de PSD.
Din acel moment separația puterilor în stat nu ar mai exista. Dacă ipotetic ar face o astfel de mișcare, la ce ar trebui să ne mai așteptăm din partea CCR, pentru că se conturează unul din cele mai periculoase precedente?
În plus, avem un președinte ales cu o majoritate covârșitoare și o Curte Constituțională care are judecători numiți politic. În plus unii chiar au prestat politic, au reprezentat partidul care depune plângerea. Asta se traduce în conflict de interese c
Ciolacu a confirmat că ia în calcul sesizarea CCR în cazul în care este nominalizat Ludovic Orban.
A spus de aseara. iti amintesti ca am discutat putin la postarea de ieri.
Nu stiam ca acest treseist ordinar fara scrupule, lingau de orice mana care ofera functie, a aterizat la Plus. Bravo, frumoasa “achizitie”!
https://www.hotnews.ro/stiri-politic-23647774-cristian-preda-usr-propus-premier-dacian-ciolos-mai-castige-ceva-capital-electoral-folosind-numele-lui.htm
Mda. Se stie lingau si traseist, a aterizat in taina. Lipsa lui de credibilitate va face rau in +.
În 24 de ore, PSD&PSD apare cu o nuanță la propunerea lor….guvern de uniune națională. Interesant viraj, pentru că aseară se băteau cu cărămida în piept că sunt majoritari. În plus Mito s-a transformat în purtătorul de cuvânt al PSD-ului. După logica prezentată, sunt deciși să ajungă istorie, nu au învățat nimic. – ”„Dacă vrea PSD se fac anticipate, dacă nu vrea PSD nu se fac, pentru că au pârghiile să amâne”, a mai declarat Ponta.!
https://www.g4media.ro/ponta-la-cotroceni-propunerea-noastra-de-premier-a-fost-remus-pricopie-pentru-un-guvern-de-uniune-nationala-care-sa-ne-treaca-peste-o-perioada-de-criza-politica.html
In 20 minute stim daca si-au facut temele la Cotroceni
https://www.g4media.ro/iohannis-declaratii-la-ora-18-00-2.html
Cool. Super plan B, C si D am mai vazut.
Avem propunerea, Ludovic Orban!
https://www.g4media.ro/video-klaus-iohannis-il-desemnez-pe-ludovic-orban-sa-formeze-un-nou-guvern-si-sa-se-prezinte-in-parlament.html
Bună seara!
Postare excelentă, cu un „baros” juridic în capul penalului neacșu…
Întrebarea mea este dacă cele scrise aici ajung și la iohanescu!…
L-a propus pe Orban.
Justificarea a fost clara si reala: romanii vor schimbare (conform ultimelor alegeri) parlamentul este inca format din multi pesedisti si asociati. Ca sa satisfaca dorinta romanilor (democratie, etc) pune prim ministru pe cel care cu guvernul sau a inceput sa miste lucrurile.
Pana la urma cred ca si criminalii din cecere ar trebui pusi la punct cumva (inclsuiv puscarie) daca se mai tot joaca mult cu semantica lui iorgovan si a porcilor.
S-a ajuns ca cecere sa guverneze Romania desi nu au prerogative in acest sens prin constitutie, iar acest lucru trebuie lichidat cumva.
Este musai să se schimbe ceva legat de reprezentativitatea în Parlament, pentru că nu vom mai scăpa de astfel de specimene care nu au făcut nimic pentru comunitatea lor. În fapt sunt pionii PSD-ului.
https://www.g4media.ro/varujan-pambuccian-nu-dorim-alegeri-anticipate-vom-vota-orice-propunere-de-prim-ministru.html
salutare !
Kwj nu se da de-o parte …prin propunerea facuta (Sica) neamtul a transmis si ccr-ului … bajeti ,ma iau la tranta si cu voi daca vreti
cool !
…
super postare !
Mergand pe logica lui Iohanne (care este corecta, in opinia mea).
Daca vrea sa accelereze si mai tare reparatiile dorite de romani (conform ultimelor alegeri), in situatia in care Orban este respins, sa propuna un catalizator si mai puternic pentru reformarea Romaniei incepand cu alegeri anticipate.
Acesta se poate obtine DOAR prin formarea unei aliante mai largi si un guvern condus de un om probat dur, clar, cinstit si intelligent dintre politicieni (fosti profesionisti de marca) sau societatea civila.
Un exemplu am dat (Andrei Caramitru); daca acesta este prea exotic pentru unii, mai este un exemplu de nerefuzat: fostul şef al Statului Major General si actualul ministru al Apararii Nationale, Nicolae-Ionel Ciuca.
Oricum, problema in care este ingropata Romania in stagnare este in mod dominant la cecere de acum, si numai partial/marginal in textul Constitutiei.
Go Kovesi. Ridica amenintarea coruptiei / (mascata des in birocratie) la nivelul la care exista real in UE! Altfel vom mai asista la “-exit”.
https://www.g4media.ro/kovesi-le-a-cerut-europarlamentarilor-o-crestere-semnificativa-a-bugetului-parchetului-european-pentru-2020-trebuie-sa-avem-capacitatea-sa-deschidem-cel-putin-2000-de-noi-cazuri-nu.html
https://moldova.europalibera.org/a/parlamentul-bulgar-a-adoptat-mai-mult-amendamente-pentru-a-u%C8%99ura-intrarea-bulgariei-%C3%AEn-anticamera-zonei-euro/30420643.html
Mi-aș fi dorit să văd o asemenea știre (și) despre România… Dar, una e ce vrem noi și alta – realitatea actuală!…
Inclin sa il cred pe Zachmann.
https://adevarul.ro/news/politica/culisele-intelegerii-pnl-psd-ciolacul-salvare-anticipate-1_5e3c32635163ec4271d35d85/index.html
Vom sti exact in momentul in care PSD va sesiza la CCR. Nu poate seziza CJNC-ul decat Ciolacu. Presedinte al Senatului inca nu avem.
Daca Ciolacu nu sesizeaza CCR nici acum, nici a doua oara, e blat.
Marele perdant, Alianta USR-Plus.
Off topic!
Nu știu dacă ați văzut /citit aricolul.
https://www.g4media.ro/video-imagini-inedite-cu-dezbaterea-de-la-ditrau-dintre-muncitori-si-primar-pe-tema-conditiilor-de-angajare-de-la-brutaria-din-ditrau-si-ce-spun-oamenii-despre-muncitorii-din-strainatate-reportaj-at.html
Vă salut, membri ai comunității Politeia !
Partidele Politice sunt cele care dețin mandatele de reprezentare democratică a poporului român – deținătorul Suveranității naționale – iar Președintele este cel ales direct de către Popor.
În Constituția României Investitura Art. 103 (1) nu este inclusă și Alianța Politică în lista entităților care trebuie să fie consultate de Președinte.
Deci procedura trebuie să se desfășoare strict între Președinte și Partidele Politice.
Poate că este doar o scăpare a creatorilor Constituției actuale.
În acest context ar fi util să răspundem la întrebarea: există Alianțe Politice în acest moment pe eșichierul politicii dâmbovițene ?
Adevărul este că electoratul a avut pe ultimul buletin de vot doar o singură Alianță dar aceasta era una Electorală: Alianța Electorală USR-PLUS care a obținut 2.028.236 voturi (cu 12.529 voturi mai puțin decât PSD) la Alegerile Europarlamentare 2019
PSD pretinde că are niște semnături care ar demonstra că există o Alianță Politică pentru el.
Deci una pretinde PSD dar alta este Realitatea !
Posibilitatea de a vota acordată unui bazin mai larg de români a permis acest plus numeric care este de fapt unul calitativ pentru că aici sunt cei care speră în aducerea în politică a unor cetățeni orientați către integritate și competență adică exact acea specie de alegători de care se teme PSD.
Așadar PSD nu poate abuza de Art. 103 (1) decât cu complicitatea CCR.
Să sperăm că CCR va înțelege această realitate: a juca pe mâna PSD înseamnă a sfida Constituția în litera și spiritul ei.
Alegerile anticipate sunt necesare în acest moment !
Acum, de îndată !
buna ziua!
Presedintele consulta, oficial, partidele. Daca a existat o alianta politica la alegerile 2016, consulta acea alianta.
Da, CCR e complicea PSD, se vede din avion.
https://ihincu.wordpress.com/2020/02/07/iohannis-n-a-gresit-nici-constitutional-nici-politic-cand-l-a-desemnat-tot-pe-ludovic-orban-premier/?fbclid=IwAR3SZc698N5Ke235QVEcU8pPPhRyyHpzxOw3cTNTWHmd5mJNUkrLoNwVfTM
Citind concluzia textului din link gândul m-a trimis la interpretarea dată de Andrei Pleșu parabolei Fiului risipitor din Noul Testament (Parabolele lui Iisus. Adevărul ca poveste Ed. Humanitas 2012 pag.259).
Nu pe actualul președinte l-aș vedea în rolul fiului rătăcitor ci pe aceia dintre membrii Partidului Național Liberal care au înțeles că există șansa recuperării unei părți din timpul pierdut din momentul creării USL.
Fratele cel mare ar fi aici ceilalți ”liberali” care și-au asumat supunerea față de ”vițelul de aur” pe care-l stăpâneau de belciugul din nas o clică de ”farisei, vameși și porcari”.
Tatăl cel iertător ar trebui să fie acea parte a electoratului care a sperat mereu că va trăi ziua în care să voteze cu dragă inimă pe aceia care știu unde le este casa, tatăl și neamul.
Iată că suntem din nou în fața acestei speranțe, dar acum suntem mult mai mulți și mult mai hotărâți să nu ne mai risipim !