Europa: 8 februarie 2013 / Summit în reprize
| 08/02/2013 | Autor theophyle Categorii: Stiri Europene |
Membrii UE nu se înţeleg pe bugetul 2014-2020, nu este exclus ca summitul liderilor Uniunii să eşueze. Debutul ucrărilor Consiliului European în cadrul cărora şefii de state şi de guverne din UE ar fi trebuit să adpote bugetul multianual al Uniunii 2014-2020 au fost amânate pentru a 
doua oară în această după-amiază. Iniţial, summitul trebuia să înceapă, la Bruxelles, la ora locale 15.00, dar au fost amânate pentru 17.30 şi apoi cu încă o oră, pentru 18.30 (e posibilă o nouă amânare pentru 20.30), situaţie ce reflectă tensiunile din cadul negocierilor în timpul cărora ar trebui găsite modalităţi de reduce a bugetul total al Uniunii cu încă 30 mld. lei pe lângă tăierile de 70 mld. euro decise în noiembrie trecut. Bugetul multianual al UE ar urma să se ridice, între 2014 şi 2020, 950 – 970 mld. euro – iar sumele de care ar urma să beneficieze România ar putea fi de peste 35 mld. euro, adică peste cele stabilite pentru exerciţiul 2007-2013 (fonduri structurale şi pentru agricultură). Preşedintele Traian Băsescu care conduce delegaţia României la summit a susţinut astăzi [n.r ieri], la plecarea spre Bruxelles, că va insista ca această reducere preconizată a bugetului UE să nu fie operată din fondurile structurale şi cele destinate agriculturii de care România beneficiază alături de ţările mai nou intrate în Uniune. Nu este limpede, la acest moment, dacă va exista un acord în seara aceasta între liderii UE – unii membri ai UE precum Marea Britanie, Germania sau Italia, adică marii contributori, cer reducerea bugetului UE, ceilalţi nu renunţă la banii care cred că li se cuvin – sau summit-ul va eşua. Ziarul Financiar.
Buget UE: Pauză în negocieri la Bruxelles. Liderii europeni au oprit temporar lucrările la Bruxelles, după 15 ore de concilieri şi reuniuni, în vederea negocierii asupra bugetului UE 2014-2020, prevăzute să fie cea mai 
dură din istoria comunitară. Summit-ul UE a început cu peste cinci ore şi jumătate întârziere, din cauza poziţiilor de ultim minut ale Franţei şi Marii Britanii, fiecare cu aliaţii lor. Liderii UE s-au despărţit cu puţin timp în urmă, dar se întorc la masa negocierilor. Unii optimişti spun că un compromis se prefigurează chiar vineri dimineaţă. Se încerca încă de joi seară crearea unui front comun atât de partea celor care doresc mai departe un buget robust (Franţa, Spania, Italia, Grecia), cât şi de partea celor care vor reduceri în cheltuieli (Marea Britanie, Germania, Suedia, Danemarca). În premieră absolută, preşedintele Parlamentului European a fost admis la o parte dintre aceste consultări şi asta fiindcă acum, pentru prima dată, eurodeputaţii trebuie să aprobe orice compromis al liderilor UE asura bugetului. Se spunea de asemenea joi seară şi în cursul nopţii că cifrele propuse de preşedintele UE, Herman Van Rompuy, ar trebui modificate, întrucât erau respinse de ambele tabere. Cele 960 de miliarde de euro în angajamente de plată propuse de Van Rompuy au rămas până la urmă de actualitate. S-ar modifica doar suma plăţilor efective, care ar scădea de la 929 de miliarde iniţial propuse la 908 miliarde. Cele 960 de miliarde echivalează cu o reducere cu 15 miliarde de euro a sumei iniţial dezbătute în 23 noiembrie 2012, când un acord n-a fost posibil şi de fapt este o reducere cu 95 de miliarde, faţă de propunerea de bază a Comisiei Europene. Van Rompuy a imaginat ca reducerile să se facă în detrimentul programelor de infrastructură şi în detrimentul programelor de observaţie spaţială. Ar avea de suferit sumele alocate ţărilor candidate la aderare, ca şi salariile funcţionarilor europeni. Deja vizate odată de reducerile bugetare, agricultura şi coeziunea ar trebui să nu mai aibă de suferit din nou. RFI.
Ungaria ameninţă cu măsuri diplomatice în privinţa interzicerii simbolurilor etnice de către România. Ungaria va lua măsuri diplomatice în privinţa interzicerii de către România a arborării steagului secuiesc pe 
clădirile oficiale, a declarat secretarul de stat în Ministerul ungar de Externe Zsolt Nemeth, joi, pentru postul public de radio Kossuth. Măsurile vor fi anunţate în cursul zilei, a adăugat el. Ungaria este deschisă la negocieri cu România pe această temă. El a repetat însă poziţia Ministerului ungar de Externe, potrivit căreia România este cea care trebuie să rezolve situaţia. Miercuri seara, ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, l-a criticat pe ambasadorul ungar la Bucureşti, Oszkar Fuzes, pentru sprijinul exprimat de acesta faţă de autonomia Ţinutului Secuiesc, afirmând că dacă nu se va întoarce în limitele mandatului, partea română va lua măsuri pentru încetarea acestuia. Miercuri, Guvernul român a criticat dur declaraţiile lui Nemeth, care a cerut României să ridice interdicţia de folosire a simbolurilor secuieşti şi să pună capăt “agresiunii simbolice”. Mediafax.
„The Sun“: Romii din România şi Bulgaria intenţionează să se mute în Marea Britanie. Grupuri masive de romi din România şi Bulgaria intenţionează să se mute în Marea Britanie imediat ce restricţiile privind imigraţia vor fi ridicate, după ce au fost excluşi din propriile ţări. abloidul britanic „The Sun“ a realizat un reportaj în comunitatea de romi din apropierea 
gropii de gunoi de la Pata Rât (la marginea oraşului Cluj-Napoca), loc pe care îl numeşte „iadul pe pãmânt“. Mai mult de un milion de romi şi-au instalat deja taberele în ţări bogate din vestul Europei, inclusiv în Marea Britanie şi Irlanda. Însã şi mai mulþi ar urma sã vinã dupã deschiderea graniţelor la 1 ianuarie 2014, scrie publicaþia citatã. Ei au trimis o echipă de jurnalişti în Transilvania pentru a vedea „la prima mânã cum sunt forţaţi romii sã plece de către autorităţi, care îi vãd ca hoţi şi cerşetori“.n apropierea agitatului oraş Cluj-Napoca, noteazã ziarul britanic, numeroşi bărbaţi şi femei au spus cum au fost forţaţi să trăiască la groapa de gunoi Pata Rât după ce li s-a ordonat sã-şi abandoneze locuinţele. Convinşi că sunt urâţi în ţara lor natalã – unde nu pot să cearã ajutoare sociale, mulţi declară că acum îşi fac planuri să se mute în Regatul Unit. Integral aduce Adevarul.
Summit cu plăcinta bugetară pe masă. Greu de crezut că liderii europeni vor găsi de această dată soluţia optimă pentru un ménage à 27 fericit. Cum se întâmplă deseori, cearta de la bani începe – banii Uniunii pentru perioada 2014 – 2020. Aşteptările sunt mari. Şefii de state şi de guverne au avut la dispoziţie cam trei luni şi o scurtă vacanţă de iarnă pentru a depăşi divergenţele lăsate în urmă la summitul eşuat din noiembrie 2012. Viitorul buget septenal generase, la vremea respectivă, o ceartă la scenă deschisă. Preşedintele Comisiei Europene reproşa guvernelor naţionale mesajul negativ pe care, prin amânări, 
îl transmit, într-o perioadă şi aşa marcată de fragilitate economică şi criză financiară. Conflictele între partidele deja aşezate în schema negocierilor, toamna trecută, au rămas aceleaşi. Ţările care contribuie substanţial, provenind din nordul Uniunii (Germania, Olanda sau Suedia) susţin pe mai departe reducerea cheltuielilor, pentru că, argumentează aceste state, este imoral să tai din bugetele naţionale dar să laşi portofelul Uniunii larg deschis. Reticenţa celor trei la planurile Bruxelles-ului este, însă, depăşită de poziţia Londrei, care nu se limitează doar la a cere un buget comunitar redus ci pretinde, prin vocea premierul David Cameron, menţinerea rabatului aplicat Marii Britanii de la plăţile către visteria comună. Cealaltă partidă de state comunitare foloseşte austeritatea drept contra-argument. Politicile de reducere a cheltuielilor publice s-ar număra printre cauzele şomajului şi a sărăciei din sudul Europei, iar echilibrul ar putea fi adus tocmai de intervenţia bugetului comun. François Hollande vorbeşte poate cel mai apăsat în numele sudului: “Da, economisim, dar fără a slăbi economia”, a declarat preşedintele francez marţi, în plenul Parlamentului European. De altfel, majoritatea legislatorilor, fie ei socialişti, fie conservatori, deplâng bugetul mic, unii reproşând propriilor guverne că în atari condiţii nu există şanse de consolidare a construcţiei comunitare şi că, astfel, angajamentele politice pro-europene se transformă în demagogie. Tăierile de acum se vor regăsi în problemele viitoare ale Uniunii, lovindu-i pe cei ce doresc să investească în integrarea socială a tinerilor, în educaţie şi în cercetare. Există şi câteva voci raţionale, care încearcă să pună în evidenţă acele puncte în care Uniunea poate cheltui mai eficient. Pentru unii britanici, 40% din buget consumat în subvenţii pentru agricultură ar fi prea mult. Dar un exemplu şi mai elocvent este dublul sediu al Parlamentului. Comisia Europeană solicitase o mie de miliarde de euro; între timp se vehiculează cifre ceva mai mici – până la 950 de miliarde. Pentru Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului European, care trebuie să negocieze între state, diferenţa asta de 50 de miliarde este un motiv de mândrie: “E pentru prima oară când, oricum, se fac reduceri în raport cu bugetul existent”. Dacă, în cele din urmă, se va fi ajuns la un acord între state, mai rămâne de văzut dacă socoteala de acasă se potriveşte cu cea din Parlamementul European, al cărui vot contează în aprobarea bugetului pentru următorii şapte ani. Preşedintele Parlamentului, Martin Schulz, a avertizat, de altfel: “Cu cât se îndepărtează propunerile Consiliului European de cifrele Comisiei, cu atât creşte şansa ca Parlamentul să respingă compromisul”. Guy Verhofstadt, şeful eurodeputaţilor liberali, le-a cerut colegilor săi să nu se lase puşi sub presiune şi nici să nu se lase cumpăraţi înaintea votului. Integral la Deutsche Welle
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Buna dimineata 🙂
Buna Dimineata, mar 🙂
Bună !
Am venit să te salut și să-ți mulțumesc din nou pentru munca ta atât de folositoare .
Televiziunile nu fac altceva decât să dezbată nimicuri.
Sarut mana 🙂
O zi buna si dumneavoastra 🙂
f. bine informat, asta spun si la noi in tv..
ce ne facem cu Presedintele Bäsescu, f. vioi si apreciat,
uslinosii iar varsä läturile lor de urä.
cand te gandesti cä URA; este cel mai mizerabil sentiment itzi
dai seama cä asta a fost sentimentul de manipulare a comunistilor,
si altor extremisti.
ura ce o instigä USL, ii caracterizeazä- mafiotzi neo-comunisti.
cäcäräu nu este liberal, este cel mai parvenit neo-comunist.
PNL, este o hoardä perversä, parvenitä si oportunistä.