Calendarul chinezesc
| 06/02/2013 | Autor theophyle Categorii: Esoterica, Eveniment |
Calendarul chinez este un calendar astronomic lunar luand insa in considerare si ciclul solar anual combinal cu ciclurile selenare (ciclurile lunii). Calendarul poarta numele de gōngli (公曆) si este folosit pentru stabilirea sărbătorilor tradiţionale din China. Calendarul chinez este bazat pe cicluri de saizeci de ani, , lunile şi zilele repetându-se în mod ciclic cu 10 elemente cereşti tiāngān (天干) şi 12 simboluri de animale dìzhī (地支).
Ciclul de 60 de ani (sexagenar) a fost introdus în timpul dinastiei Han în secolul III (dinastie principala între 241- 233 î.Hr / 206. şi 220 î.Hr. inainte de unificarea Qin). Ciclul de 60 de ani respectiv ciclul de 12 ani a simbolurilor de animale este important pentru astrologia chineză.
Calendarul actual începe din anul 1645, punctul lui de referita fiind meridianul estic 120 (Peking: 116°25′O). regulile calendaristice chineze sunt: (1) Ziua începe la miazănoapte; (2) in prima zi a lunii este întotdeauna Luna nouă; (3) Când e nevoie de o lună bisectă (analog anului bisect), va fi lună bisectă prima lună dintre două solstiţii de iarnă zhōngqì (中氣); (4) Solstiţiul de iarnă din emisfera nordică cade totdeauna în luna XI-a.
Cele 12 zhōngqì împart orbita eliptică a pământului în 12 părţi, fiecare parte având 30°, unde cele 2 solstiţii şi cele 2 echinocţii sunt 4 zhōngqì din cele 12 zhōngqì. Perioada medie de timp dintre două zhōngqì corespunde cu 1/12 dintr-un an tropical, respectiv 30,43685 zile şi este ceva mai lung ca luna sinodică mijlocie de 29,53059 zile. Dificultatea calculării calendarului chinez se datorează faptului că acesta nu i-a în considerare valorile medii, ci se bazează pe datele astronomice exacte ale poziţiei lunii şi soarelui. Perioada de timp între două zhōngqì variază între 29,44 şi 31,44 de zile, iar o lună sinodică variază între 29,27 şi 29,84 de zile. Din această cauză destul de rar dar poate fi lună cu două zhōngqì, şi altă lună fără zhōngqì.
Cele 10 elemente – calendarul chinez contine 10 elemente (trunchiuri cereşti) sunt combinaţii a celor 5 forme de transformare cu Yin şi Yang (cer şi pământ).
1. 甲 chin. jiă, jap. kinoe (木の兄) oder kō: Lemn şi Yáng
2. 乙 chin. yĭ, jap. kinoto (木の弟) oder otsu: Lemn şi Yīn
3. 丙 chin. bĭng, jap. hinoe (火の兄) oder hei: Foc şi Yáng
4. 丁 chin. dīng, jap. hinoto (火の弟) oder tei: Foc şi Yīn
5. 戊 chin. wù, jap. tsuchinoe (土の兄) oder bo: Pământ şi Yáng
6. 己 chin. jĭ, jap. tsuchinoto (土の弟) oder ki: Pământ şi Yīn
7. 庚 chin. gēng, jap. kanoe (金の兄) oder kō: Metal şi Yáng
8. 辛 chin. xīn, jap. kanoto (金の弟) oder shin: Metal şi Yīn
9. 壬 chin. rén, jap. mizunoe (水の兄) oder jin: Apă şi Yáng
10. 癸 chin. guĭ, jap. mizunoto (水の弟) oder ki: Apă şi Yīn
Cele 12 simboluri animistice – calendarul chinez contine 12 simboluri de animale:
1. 子 zĭ: Şobolan (鼠 shŭ), siehe Anul Şobolanului
2. 丑 chŏu: Bou (牛 niú), siehe Anul Bovinei
3. 寅 yín: Tigru (虎 hŭ), siehe Anul Tigrului
4. 卯 măo: Iepure (兔 tù), siehe Anul Iepurelui
5. 辰 chén: Dragon (龍 lóng), siehe Anul Dragonului
6. 巳 sì: Şarpe (蛇 shé), siehe Anul Şarpelui
7. 午 wŭ: Cal (馬 mă), siehe Anul Calului
8. 未 wèi: Oaie (羊 yáng), siehe Anul Oii
9. 申 shēn: Maimuţă (猴 hóu), siehe Anul Maimuţei
10. 酉 yŏu: Cocoş (鷄 jī), siehe Anul Cocoşului
11. 戌 xū: Câine (狗 gŏu), siehe Anul Câinelui
12. 亥 hài: Porc (猪 zhū), siehe Anul Porcului
Cele 12 simboluri de animale sunt împărţiţi pe zile de 2 x 12 ore. Ora 24 fiind 子 iar 12 prânz – 午, păstrându-se denumirea wŭqián (午前, din japoneză gozen = înaintea calului) pentru înainte de masă şi wŭhòu (午後, jap. gogo = după cal) pentru după masă. Simbolurile de animale din horscopul chinez spre deosebire de cel european care este influenţat de poziţia soarelui, cel chinez este influenţat de poziţia lunii. Această credinţă în horoscop se presupine că ar fi apărut si ea în timpul dinastiei Han.
Clendarul chinezesc este imparţit in 24 de parţi. Fiecare anotimp (perioada) include 6 parţi distincte. Cele 24 de parţi ale anului, numite Jiéqì (節 氣),împart anul soarelui in 24 de părţi asemănătoare, mai precis elipsa este împărţită în 24 de părţi a 15° fiecare, care sunt importante pentru o agricultură tradiţională. Din punct de vedere climatic această împărţire este adecvată pentru China de nord. Incepând cu Yǔshuǐ (雨水) fiecare a doua staţie este un Zhōngqì (中 氣). Pe motivul anilor bisecţi din calendarul Gregorian determinat de diferenţa dintre o orbită circulară faţă de orbita eliptică a pământului apar diferenţe de date care oscilează între două Jiéqì.
Anotimpurile formate de aceast impartire sunt: Primăvara 春 Chūn; Vara 夏 Xià; Toamna 秋 Qiū; Iarna 冬 Dōng.
Periodizare anotimpurilor se face in 6 parti fiecare. Deci 4 anotimpuri fiecare cu 6 parti distincte ne ofera structura “meteorolgica” a calendarului. Aceasta este impartirea “meteo” a calendarului chinez:
Primăvara 春 Chūn
1. 立春 Lìchūn – Inceputul primăverii (3-5 Februarie)
2. 雨水 Yǔshuǐ – Anotimul ploios (18-20 Februarie)
3. 驚蟄 Jīngzhé – Apariţia insectelor (5-7 Martie)
4. 春分 Chūnfēn – Echinocţiul de primăvară (20-22 Martie)
5. 清明 Qīngmíng – Perioada senină luminoasă (4-6 Aprilie) Sărbătoarea curăţirea mormintelor.
6. 穀雨 Gǔyǔ – Ploile cerealelor respectiv Ploile smănăturilor (19-21 Aprilie) Perioada de semănatului.
Vara 夏 Xià
1. 立夏 Lìxià – Inceputul verii (5-7 Mai). începutul iernii calde.
2. 小滿 Xiǎomǎn – recolta mică (20-22 Mai) formarea spicului, este recoltat grâul de iarnă.
3. 芒種 Mángzhòng – coacerea cerealelor (5-7 Iunie).
4. 夏至 Xiàzhì – Sosirea verii (21-22 Iunie), Solstiţiul de vară, corespunde cu miezul verii) ziua cea mai lungă anului.
5. 小暑 Xiǎoshǔ – căldura mică (6-8 Iunie)
6. 大暑 Dàshǔ – căldura mare (22-24 Iunie)
Toamna 秋 Qiū
1. 立秋 Lìqiū – Inceputul toamnei (7-9 August)
2. 處暑 Chǔshǔ – Sfârşitul căldurii (22-24 August)
3. 白露 Baílù – Roua albă (7-9 Septembrie) Începe iarna uscată.
4. 秋分 Qiūfēn – echinocţiul de toamnă (22-24 September)
5. 寒露 Hánlù – roua rece (8-9 Octombrie) Cad primele frunze.
6. 霜降 Shuāngjiàng – căderea brumei (23-24 Octombrie) Primul îngheţ.
Iarna 冬 Dōng
1. 立冬 Lìdōng – Începutul iernii (7-8 Noiembrie)
2. 小雪 Xiǎoxuě – Zăpadă moderată (22-23 Noiembrie)
3. 大雪 Dàxuě – Zăpadă mare (6-8 Decembrie)
4. 冬至 Dōngzhì – Sosirea iernii (21-23 Decembrie, Solstiţiul de iarnă)
5. 小寒 Xiǎohán – Frig moderat (5-7 Ianuarie)
6. 大寒 Dàhán – Frig mare (20-21 Ianuarie)
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
buna dimineata ! excelent sintetizat 🙂
Buna,
Multumesc 🙂
Multumesc
cu placere 🙂