BRIC, BRICS (4) – Rusia (prima parte)
10/04/2012 | Autor theophyle Categorii: Economie |
Sumar. O prima parte din cele trei programate.Cu o suprafaţă de 17.075.200 km², Rusia este cea mai întinsă ţară din lume, aproape de două ori mai mare decât teritoriul celei de-a doua ţări ca întindere, Canada. În ciuda întinderii sale, Rusia este doar a opta ţară din punct de vedere al numărului de locuitori. După prăbuşirea URSS, rolul Rusiei pe scena lumii a fost diminuat mult în comparaţie cu cel al URSS. În octombrie 2005, statisticile oficiale arătau că populaţia a scăzut cu mai mult de o jumătate de milion de cetăţeni, ajungând la un număr de 143 de milioane de oameni.
Federaţia Rusă este compusă din mai multe entităţi federale – un total de 88 de componente constituente. Acestea sunt:
- 21 de republici federale, care se bucură de un mare grad de autonomie, în interiorul federaţiei, în cele mai multe probleme ale politicii interne şi care corespund în general minorităţilor etnice ale Rusiei;
- 48 de regiuni (oblast);
- 7 ţinuturi (kraine);
- 9 raioane (okruguri) autonome;
- 3 alte formatii administrative (Ciukotka, Moscova şi Sankt Petersburg) .
De curând au mai fost adăugate şapte districte federale extinse, patru în Europa şi trei în Asia, între diviziunile de mai sus şi nivelul naţional. Aceste entitati administrative au drepturi federale egale, în sensul că au reprezentare egală – câte doi delegaţi fiecare – în Sovietul Federaţiei Ruse (camera superioară a parlamentului rus). Totuşi, entitatile administrative se bucură de grade diferite de autonomie. Raionul Autonom Ciukotka este singura excepţie a acestei reguli.
Comunitatea Statelor Independente (CSI) este o alianţă formată din 11 din cele 15 foste republici ale Uniunii Sovietice, excepţiile fiind cele trei ţări baltice: Estonia, Letonia şi Lituania, precum şi Georgia. Crearea CSI a declanşat procesul de destrămare a Uniunii Sovietice. Cei 11 membri fondatori ai CSI sunt: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Republica Moldova, Rusia, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina şi Uzbekistan. În decembrie 1993 s-a alăturat şi Georgia, în circumstanţe controversate, în urma unui război civil, în care trupele ruseşti au intervenit de partea guvernului lui Şevardnadze. În urma evenimentelor din august 2008, când trupele ruseşti au intervenit din nou în Georgia, pentru susţinerea regimurilor separatiste sud-osete şi abhaze, parlamentul georgian a votat la unanimitate retragerea Georgiei din CSI, pe data de 14 august 2008. Georgia, Ucraina, Azerbaidjan şi Moldova au fondat GUAM în 1997, ca o organizaţie care încearcă să împiedice influenţa rusească în fostele republici sovietice. În 1999, Uzbekistanul a aderat la organizaţie, însă pe 5 mai 2005, a anunţat preşedinţia în exerciţiu (la acel moment moldoveană) că se retrage din organizaţie.
Rusia post sovietica. După dizolvarea URSS-ului, in perioada lui Eltîn, Rusia a cunoscut o perioada catastrofala, in care populatia a fost aproape decavata si s-a procedat la o reimpartire oligarhica, aproape mafiota, a resurselor lor nationale. Sub acoperirea guvernului, au avut loc manipulări financiare scandaloase, care au îmbogăţit un grup restrâns de indivizi, detinatorii poziţiilor cheie in birocratia guvernamentala, intr-o lume cu ierarhie in stil aproape mafiot. Miliarde de dolari în numerar şi active au luat drumul Occidentului. Inceputurile refacerii economice apar în Rusia în anul 1997, cand de bine de rau apare o firava economie de piată. La sfarsitul acelui an, isbucneste criza financiară asiatică, care darama multe din pietele traditionale ale Rusiei; în luna august rubla ruseasca se depreciaza cu zeci de procente. Au loc cresterea datoriei publice si scăderea nivelului de trai pentru majoritatea populatiei. În anul următor, 1998, recesiunea a continuat. In acelasi an, Vladimir Putin este numit de Boris Eltîn, premier, si de facto omul care trebuia sa rezolve problemele mandatului sau catastrofal.
Vladimir Putin. La 31 decembrie 1999, Boris Elţîn se retrage din funcţia de Preşedinte al Rusiei, Putin devine preşedinte interimar, pentru ca la alegerile prezidenţiale anticipate din 26 martie 2000, să fie ales cu o majoritate de 52,50% din voturile exprimate. Este reales în martie 2004, având o majoritate comodă şi în Duma de Stat (Parlament), ceea ce îi permite să guverneze într-un stil autoritar. Printre primele masuri pe care le aproba, este anihilarea oligarhilor pe care-i considera inamici personali si vinovati de situatia economica. Incepe sa re-nationalizeze marile conglomerate energetice, sau sa le transfere acolitilor sai. Reuseste sa stabilizeze economia Rusiei exploatand la maxim resursele energetice financiar si politic.
Atentatele teroriste din 11 septembrie 2001 de la New York i-au dat prilejul să-şi justifice propria politică in Caucaz, făcându-l aliat al puterilor occidentale în coaliţia împotriva terorismului internaţional. Vladimir Putin este apreciat pentru stabilitate, dar şi acuzat de o parte a opoziţiei de a fi iniţiatorul metodelor de intimidare şi aducere la tăcere a adversarilor politici. Putin şi-a exprimat nemulţumirea la Conferinţa de la Helsinki din noiembrie 2006, că Rusia nu a fost consultată în ceea ce priveşte admiterea României şi Bulgariei în Uniunea Europeană. La presiunile sale, Georgia şi Ucraina nu au fost admise ca membre NATO la Summit-ul din 2008 de la Bucureşti.
Economia lui Putin. In perioada celor doua mandate succesive de preşedinte (2000-2008), Vladimir Putin a redat Rusiei parte din asa zisa “demnitate” şi forta politică pe plan inernaţional. Vladimir Putin este apreciat de majoritatea cetatenilor rusi, lucru relevat si prin faptul ca succesorul său desemnat la Presedinţia Rusiei, Dmitri Medvedev, a câştigat alegerile fara nici o problema. Dupa un singur mandat, Medvedev, renunta la posibilitatea de a continua si cedeaza locul lui Putin care poate guverna acum inca doua mandate.
Refacerea economiei Rusiei se datoreaza creșterii prețului petrolului, împreună cu eforturile guvernamentale pentru ducerea la bun sfârșit a unor reforme structurale, au crescut încrederea investitorilor și oamenilor de afaceri în șansele Rusiei în al doilea deceniu de tranziție. Rusia a rămas profund dependentă de exporturile de materii prime, în mod special petrol, gaze naturale, metale și cherestea, care asigură 80% din totalul exporturilor, lăsând țara vulnerabila la variația prețurilor pe piața mondială.
Exporturile ruseşti de petrol au ajuns la cel mai ridicat nivel in perioada post-sovietica, atingand 10,2 milioane de barili pe zi. Cu o medie de 70 – 90 USD pe baril în 2011 (a crescut de atunci la aproximativ 100-120 de USD pe baril), Rusia a incasat in 2011 309 miliarde USD din exporturile de petrol, gaz si produse petroliere.
Sub preşedenţia lui Putin, Rusia si-a dublat PIB, urcand de la locul 22 din lume la locul 11 din lume. Economia a avut cresteri reale, in medie de aproximativ 6,5% – 7% pe an – 1999: 6,5%, 2000: 10%, 2001: 5,7%, 2002: 4,9%, 2003: 7,3%, 2004: 7,2%, 2005: 6,4%, 2006: 8,2%, 2007: 8,5%, 2008: 5,2% )
Criza economica 2008-20o9. La sfârşitul anului 2008 şi începutul anului 2009, Rusia a experimentat prima recesiune dupa 10 de ani de economie în creştere. Creşterea stabilă a fost reluata la sfârşitul anului 2009 şi a continuat in 2010. În ciuda recesiunii profunde, dar scurte, economia nu a fost grav afectată de criza financiară globală, comparativ cu majoritatea statelor Europene, în mare parte din cauza vanzarilor de hidrocarburi, care s-au mentinut la un nivel stabil, insa au pierdut mai mult de 70% din preturile de varf din inaintea crizei (147 dolari americani barilul).
Ultimii ani 2010 -2011 – Anul trecut (2011) produsul intern brut (PIB-GDP) al Rusiei a crescut cu 4,2%, cea mai mare rata de creştere din rândul economiilor dezvoltate.Guvernul rus aşteaptă o crestere de 3,7 % in 2012. Pe langa industriile bazate pe resursele naturale, Rusia este in proces de dezvoltare de capacităţi sporite de producţie în industria grea. Industriile de apărare şi aeronautica isi revin dupa doua decenii si au o retehnologizare cu ajutorul unor tehnologii cumparate din vest.Aceste industrii au fost si redevin astazi angajatori importanţi, cu capabilitati de a oferi produse competitive pe plan internaţional.
Economia Rusă – Update 2010-11
GDP: $1.885 trillion (2011) ; $2.373 trillion (2011 est.)
GDP growth: 4.3% (2011)
GDP per capita: $13,236 (2011); $16,687 (2011) (PPP)
GDP by sector: agriculture: (4,2%), industry (37%), services (58.9%) (2011 est.)
Inflation (CPI): 3.7% (February 2012)
Population below poverty line: 14 % (2011)
Labour force: 75.55 million (2010 est.)
Labour force by occupation: agriculture (10%), industry (31.9%), services (58.1%) (2008)
Unemployment: 6.3% (January 2012)
Average net salary: 1,215 $, monthly (2012)
Main industries: complete range of mining and extractive industries producing coal, oil, gas, chemicals, and metals; all forms of machine building from rolling mills to high-performance aircraft and space vehicles; defense industries including radar, missile production, and advanced electronic components, shipbuilding; road and rail transportation equipment; communications equipment; agricultural machinery, tractors, and construction equipment; electric power generating and transmitting equipment; medical and scientific instruments; consumer durables, textiles, foodstuffs, handicrafts.
Exports : $498.6 billion (2011 est.)
Export goods: petroleum and petroleum products, natural gas, metals, wood and wood products, chemicals, and a wide variety of civilian and military manufactures
Main export partners: Netherlands 10.62%, Italy 6.46%, Germany 6.24%, China 5.69%, Turkey 4.3%, Ukraine 4.01% (2009)
Imports: $310.1 billion (2011 est.)Import goods: machinery, vehicles, pharmaceutical products, plastic, semi-finished metal products, meat, fruits and nuts, optical and medical instruments, iron, steel
Main import partners: Germany 14.39%, China 13.98%, Ukraine 5.48%, Italy 4.84%, US 4.46% (2009)
Gross external debt: $471.6 billion (2010 est.)
Credit rating
Standard & Poor’s: BBB+ (Domestic); BBB (Foreign); BBB (T&C Assessment)
Outlook: Stable.
Moody’s: Baa1; Outlook: Stable.
Fitch: BBB; Outlook: Positive.
Foreign reserves: $513 billion (31 December 2011)
In partea a doua – despre relatiile cu Europa si Statele Unite, populatie si fortele armate.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul ]