1 Decembrie 2016 – La mulți și sănătoși ani, dragi Români!
| 01/12/2016 | Autor Cetatean Categorii: Editoriale |
România s-a născut, ca neam și țară, sub o zodie a greutății. Nimic din ce au obținut înaintasii nostri nu a fost lipsit de efort, sudoare, sacrificii si chinuri. Insa ei ne-aU transmis o tara intreaga, o limba bogata, o credinta curata si o aplecare niciodata dezradacinata spre cinste si dreptate.
Noi, cei de azi, suntem urmasii celor care au ridicat spre curata inchinare si vesnica pomenire manastiri la Putna si Cozia, au cazut din iubire de tara la Podul Înalt, Războieni, Plevna si Oituz, au vorbit si au plans romaneste in Siberia de gheata si in Kazahstanul sălbatic, si-au botezat copii cu numele sfinte Inochentie si Samuil ca sa nu fie stâlcite de ocupanti, si-au dat viata fara a-l huli pe Hristos si pe semeni la Pitesti, Aiud si Gherla, au mers duminica si in sarbatori la bisericile din sat (ortodoxe ori catolice), s-au impotrivit cu tarie colectivizării si intovărășirii aduse de la răsărit.
Noi, cei de azi, traim intr-o Romanie poate mai prospera pe hartie, insa cu un viitor mai incert si mai tulbure decat il sperau inaintasii nostri. Cine stie ce va fi cu noi peste 50 sau 100 de ani?
5 milioane dintre noi traiesc in afara Romaniei, satui de atatea promisiuni desarte si de un viitor amanetat de cei care se considera cei mai “alesi” (fara a fi chemati de nimeni). Pe copiii Romaniei nascuti peste granite nu ii mai cheama azi Stefan, Ionut, Elena, Maria, Ana, Gabriela. Acum acestia poarta nume cu sonoritati straine, vin in tara doar in vacante si doar inteleg romaneste (graiul bunicilor si al parintilor), fara a mai vorbi limba neaosa a lui Ion Creanga. Insusi Eminescu, daca ar mai trai, ar plange si ar mai scrie inca o Doină.
Viitorul tarii nu arata la fel de promitator ca trecutul. Insa macar viitorul unor oameni in carne din Diaspora si in oase arata mai bine. Cei care au facut Unirea au sperat ca impreuna ne va fi mai bine. Fiecare dintre noi – oriunde traieste azi – are un “impreuna” unde se simte cu adevarat roman: in familie, in comunitate, in sat sau in oras.
AZI insa suntem si simtim toti IMPREUNA.
Neamul acesta insa a depasit mereu greutatile, caci nu degeaba s-au sacrificat cei de dinaintea noastra. Iubirea lor sfanta de tara si patriotismul lor curat ne insotesc pe noi, ce vii, de dincolo de mormant, si ne ajuta acolo unde noi ne aratam prea nevolnici. Dumnezeul in care ei au crezut inca nu si-a intors fata de la acest neam, cata vreme in tara se vor mai trage clopote, se vor vor asculta hore si se vor mai auzi colinde!
Politeia ureaza azi, de 1 Decembrie 2016, tuturor romanilor, celor din tara si din Diaspora, sanatate, prosperitate, iubire de neam precum a inaintasilor, credinta in Dumnezeu si multe bucurii, oriunde s-ar afla ei!
@Desy si @Cetatean va imbratiseaza cu drag pe toti!
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
La multi ani si o zi linistita tuturor !
Bună ziua!
La Mulți Ani, români! La Mulți Ani, România! 🙂
Buna ziua tuturor…
@Desy, @City, multzam pentru urari 🙂
Aici sunt totusi de acord cu dl. Djuvara – ar trebui sa ne sarbatorim de 10 mai…
Din estul Transilvaniei…
http://informatiahr.ro/forumul-transilvania-furata-se-clatina-ultimele-redute-semnificative-ale-economiei-nationale/
La Multi Ani, Romania! Fie ca undeva, cumva, cu voia lui Dumnezeu, inimile oamenilor tai sa fie mai deschise si mai intelepte si sa fim din nou reuniti ca neam si nu pribegi alungati de nemeritosii dintre noi.
Buna ziua tutror care mai simt romaneste
totusi…deprimanta “tehnica ” de la parada…ma uitam cu teama si speram sa nu defecteze vreun sasiu roman..care defila
Buna ziua , cum sa fie deprimanta ? :))
Know how ” a la” Rafael , Elibit .. parca erati fan ! :))
Buna ziua
Nu doresc sa “polemizam”azi;intai ca nu stiu prea bine,apoi nu e ziua potrivita dar,cred ca elbit a fost un plus,a adus avionica in 1993…cand romania era “intre ape” si ce a “dat”elbit nu putea fi “dat”direct de us…
Nu se vorbeste dar in”cyberwar”relatiile sunt mai mult decat apeopiate si sunt de la egal la egal cu cei de care vorbiti dvs;si place,sau nu,”aia”sunt primii in domeniu
nu polemizam .. degeaba sunt primii ( nu asta e discutia ) daca Romania primeste rebuturi din 1968 sau arme necalibrate …
La solicitarea Digi24, Ministerul de Externe de la Budapesta a declarat: „Întrucât maghiarii nu au ce sărbători pe 1 decembrie, ministrul pentru comerţ exterior şi al afacerilor externe au interzis tuturor diplomaţilor şi angajaţilor ministerului să participe la ceremoniile prilejuite de Ziua Naţională a României.”
http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/evenimente/diplomatii-maghiari-nu-au-voie-la-ziua-romaniei-623249
Ce-ar mai fi de zis ?
salut! nici drepturi ca maghiari nu au a primi, deci. au drepturi de cetateni romani, cei care au cetatenie romana. NU poti fi roman in acte, dar maghiar in pretentii si gura mare.
salut
declaratia ministerului de externe de la buda-Pesta arata exact ce nivel de borfasi au .
nu se fac declaratii de astea la nivel diplomatic nici macar intre 2 tari aflate pe muchie de razboi .
Poate ar trebui, dacă este să le răspundem cu „aceeași monedă” să interzicem și noi participarea diplomaților români la festivitățile din 15 martie („Ziua tuturor maghiarilor”), fiindcă ziua respectivă marchează începutul Revoluției (maghiare) de la 1848, care românilor ardeleni numai bucurii nu le-a adus, ba dimpotrivă! În ceea ce privește ziua de 1 Decembrie, chiar dacă înțeleg motivele pentru care maghiarii de la noi n-au motive de bucurie, nici ca pe o catastrofă nu ar trebui să o privească, deoarece eu nu știu ca, în urma Marii Adunări Naționale de la Alba-Iulia din 1918, românii să fi „vânat” unguri în Ardeal!… În altă ordine de idei, având în vedere faptul că guvernul de la Budapesta al lui Viktoraș, privește extrem de galeș spre Moscova, o asemenea declarație ar trebui cel mult ignorată! Dacă n-ar veni de la nivel oficial (ministerial), o asemenea declarație ar trebui tratată doar ca o mostră de infantilism și atât!
cand zic io ca nu ma deranjeaza in nici un fel ungurii, se trezesc cei de la Budapesta sa faca pe desteptii.
La multi ani Romania !
La multi ani romani !
Ca la orice sarbatoare , apare si un “prost al satului”….
Baci asta ,care se pretinde seful diplomatiei maghiare , cred ca nu stie pe unde traieste; el se vede si se simte tot prin stepele Asiei , reusind anul acesta sa fie “prostul satului” ,intrecandu-i si pe cei verzi,,ai nostrii: Puie Monta ,Duie Mragnea si Tuie Marcieanu,
Asa ca stimati cetateni romani de etnie maghiara,cand veti mai avea sarbatori unguresti pe aici ,sa nu va cufuriti pe voi ca nu sunteti respectati.
Bonus ; cel putin s-au luminat si cei ce nu au inteles de ce este nevoie sa ne pregatim si sa ne dotam cat mai bine armata …..
Distractie placuta!
TRAIASCA ROMANIA DODOLOATA !!!
Si ca veni vorba de unguri
Vorban s a laudat cu surle si trambite ce si cum a discutat tlf cu trump,ca a fost invitat la casa alba,bla,bla
In wp este redata discutia lui trump cu musharaf,pm pakistanez; la fel trump l a laudat,a laudat inteligentul popor pakistanez l a invitat pe musharaf sa sune cand vrea,sa se vada la casa alba,bla bla
Frumusetea e ca stim toti ce a declarat trump despre pakistan si musulmani in general
Asa ca,mai usor vorban bacs cu prietenia ta cu trump/ nu de alta dar “cercetasii” romani si au riscat viata in afghanistan sub comanda lui flynn si nu ” honvezii”
Prostul nu-i prost destul,daca nu-i si fudul
“„Întrucât maghiarii nu au ce sărbători pe 1 decembrie, ministrul pentru comerţ exterior şi al afacerilor externe au interzis tuturor diplomaţilor şi angajaţilor ministerului să participe la ceremoniile prilejuite de Ziua Naţională a României.”, a explicat ministerul de Externe de la Budapesta pentru digi24.
Baci acesta, cu fata de frizer de comuna, explica exact zicatoarea de mai sus…
Cat despre Orban, cu “visele”ca ar fi ba prietenul lui Putin ,ba a lui Trump, parca seamana cu galaxie al nost`….
La Multi Ani Romania, romani si voua Desy si City. Cu bune cu rele aceasta este glia noastra stramoseasca si trebuie sa o iubim, onoram, aparam.
P.S. Neamul meu a platit tribut de sange pentru intregirea si mentinerea tarii in granitele ei firesti, strabunicii la Oituz si unchiul meu la Cotul Don-ului, astazi paiate tupeiste si cinice vorbesc public de patriotism in numele meu, in fine, nu vreau sa ma intristez astazi.
La multi ani tuturor, dragilor 🙂 Azi suntem cu toti romani, si incercam sa ii ignoram pe cei care ne fac viata grea (si, culmea, ei exact azi se baga ca paduchele in frunte – ca sunt romani verzi gen tariceanu sau maghiari verzi ca ministrul de externe vecin).
un articol despre un simbol al Romaniei
http://adevarul.ro/news/eveniment/exclusiv-vrut-ana-pauker-distruga-arcul-triumf-1_583ffc6e5ab6550cb8050caa/index.html
Primul lucru pe care l-a făcut, a fost să se îmbete, pentru a se prezenta plin de sinceritate şi curaj la şedinţa prezidiului unui comitet pe care îl conducea Ana Pauker. A luat locul în sală şi a primit ordinea de zi. Pe primul loc figura distrugerea Arcului de Triumf.
Referitor la crestinismul romanesc, vreau sa atrag atentia asupra a 2 aspecte:
– ca primul crestinism ii posibil sa ne fi venit si din sursa Panonia-inainte-de-huni-si-dupa. Ca cuvantul mantuire e de origine maghiara. Ca in panonia era crestinismul lui Arie, persecutat mai tarziu, ceea ce ar explica multe, inclusiv lipsa de continuitate de la un punct incolo, cand e inlocuit de crestinismul slav.
– al doilea, ca la Alba Iulia s-a descoperit recent o catedrala bizantina, daramata cel mai probabil de catre unguri cand au cucerit locul. Ca alegerea religiei era o alegere politica.
nu se stie exact cand a fost daramata. E posibil sa fie un pic mai tarziu, cand voievodul maghiar a transilvaniei a vrut sa se rupa de tot de regatul maghiar si sa devina independent.
Bună seara!
Eu, personal, nu cred că „a mântui/mântuire” este așa de vechi, ci că, la un moment dat, acesta a înlocuit un termen mai vechi (se mai folosește și azi termenul, slav la origine, „a izbăvi/izbăvire”, care și el pare să fi eliminat, în perioada formării poporului român, pe un altul, latin, care putea fi apropiat de „a absolvi/absolvire” – azi neologism în română). Termenul „mântuire” face parte din gama de termeni preluați de noi de la maghiari, așa cum există și situații inverse: ungurescul Karacson, rezultat din românescul Crăciun. Aceste schimburi cultural-lingvistic-religioase se explică doar printr-o conviețuire îndelungată. Mai trebuie spus că, timp de câteva secole, chiar până după 1200, maghiarii au oscilat între a intra definitiv în „orbita” Romei sau de a rămâne sub influența Constantinopolului. Recent, în 2011, un colectiv de specialiști de la Cluj, coordonat de Șerban Turcuș, a publicat un studiu, rezultat al unui proiect de cercetare, cu titlul „Antroponimia în Transilvania medievală, ce acoperă câteva mii de nume strânse din documentele legate de Transilvania, pentru secolele XI-XIV (preluate din colecțiile de documente legate de anii 1001-1400). Surprinzător, la prima vedere, cele mai frecvente antroponime religioase arată o influență orientală, dinspre Constantinopol, unde tradiția folosirii unor nume religioase din Vechiul Testament și a celor ce-i amintesc pe Sfinții Apostoli ori pe unii martiri, episcopi din secolele de început ale creștinismului a dăinuit, neîntrerupt, de la oficializarea creștinismului, în timpul lui Constantin cel Mare, fapt pe care Biserica Romană (viitoarea biserică romano-catolică, după schismă) nu prea l-a avut până după cucerirea Constantinopolului de către cruciați (1204). Astfel de nume sunt Gheorghie, Constantin, Andrei, Vasilie, Dimitrie, Teodor, Ilie, Ștefan, etc. Singurele nume ce apar frecvent în onomastica creștină occidentală, înainte de 1204 sunt Ioan (de la numele lui Ioan Botezătorul) și Petru (legat de rădăcinile Scaunului Papal, de la Sfântul Apostol Petru). Respectivele nume sunt atestate și la oameni simpli (mulți dintre ei, țărani români), dar și la elitele politice și religioase din Transilvania (dar și din Panonia, peste care se suprapune, în parte, Ungaria de azi)! Există o singură explicație: după așezarea lor în Panonia și contactele cu populația locală romanică (Nicolae Drăganu zice că erau chiar români și dă o serie de nume ce par românești, atestate în Panonia în secolele IX-XIV), atunci când s-au creștinat, maghiarii au preluat termeni (am dat pe Crăciun, ca exemplu) și nume de la populația locală, încetățenindu-se, până azi, în maghiară, nume ca Janos, Peter (astea pot fi și de influență catolică), Gyorgy, Andras/Endre, Demeter, Tivadar, Istvan (replici ale numelor creștine, atestate, la români în forme ca: Gheorghe, Andrei, Dumitru, Toader/Tudor, Ștefan). Studiul colegilor de la Cluj mi-a venit „mănușă”, deoarece lucrez, de ceva vreme, la evidențierea crono-spațială a unor particularități ale antroponimelor din sudul Transilvaniei (Țara Oltului sau a Făgărașului), cu date ce acoperă, pe de-o parte perioada daco-romană (secolele II-III) și o alta pornind din Evul Mediu, până azi, la nivel de localități (din 1131, de la prima atestare medievală a unui nume făgărășean, până la începutul acestui secol). Luând în calcul, după atestările documentare, și regiunile extracarpatice (Țara Românească, pentru secolele XIII-XV, Moldova – pentru veacurile XIV-XV), dar și vestul Ucrainei (unde colegii clujeni citează un pomelnic din 1484 din Volynia), dar și date antroponimice actuale (la nivelul a peste 20 de țări din spațiul carpato-balcanic – după datele de pe site-ul http.//forebears.io – care publică ierarhia primelor 200 de nume de familie pentru aproape toate țările lumii, pentru anul 2014), antroponimia medievală din spațiul românesc actual are destul de multe în comun (atât între regiunile ce compun spațiul românesc – Transilvania-Banat, Moldova – până la Nistru, Țara Românească, cât și între specificul antroponimic medieval și cel actual) și foarte multe mai degrabă cu spațiul creștin ortodox balcanic, greco-slav! Vechimea formelor românești ale unor nume religioase de origine constantinopolitană – Ziane/Sânzian/Sânziana, Joarză/Sângeorz/Sâmgiorz, Îndrea/Undrea/Sânandrei, Văsâi/Sânvăsii, Medru/Medrea/Sâmedru/Sumedru, Sântoader, Sântilie, etc. sunt contra „importului” acestor forme de la sud de Dunăre după anul 1000, fiindcă, dacă ar fi fost așa, de unde ar fi preluat ungurii aceste nume vechi, orientale, dacă n-ar fi găsit în Transilvania (dar și în Panonia!) o populație locală, creștină, româno-slavă? Și, inițial, principii și regii unguri, creștinați și intrați, măcar în parte, sub influența politică, culturală, religioasă, a Constantinopolului, au fost influențați inclusiv în tipul de construcții religioase, de „modelul bizantin”! De fapt, eu cred că, de la Constantin cel Mare (care, fiind traco-roman la origine, i-a convins, probabil, pe marii preoți traco-daci ai lui Zamolxe să devină preoți creștini și așa se explică „romanizarea prin creștinare”/„creștinarea prin romanizare” a traco-dacilor, „de jos în sus”) și până când i-am bătut pe turci la Plevna, am stat sub oblăduirea culturală, politică, religioasă și/sau militară a Constantinopolului. Și ar mai fi multe de spus, dar, cred, deja m-am „întins” destul…
foarte interesant! Ia-o mai pe indelete, ca nu suntem specialisti si tb sa ne explici. Ce erau zianele? De ce dupa anul 1000? Nu se mai foloseau in spatiul Constantinopolului?
Poate ar trebui sa iti dea voie cetatean sa postezi un articol, impartit eventual pe bucati.
Mulțumesc frumos! N-am îndrăznit, deoarece am zis că s-ar putea să plictisesc. Treaba asta e dintr-un proiect de-al meu (fără finanțare, că eu „nu mă încadrez” în criteriile discriminatorii pentru proiectele de cercetare finanțate de minister, având peste 40 de ani ca vârstă și peste 10 ani de când sunt doctor), la care, recunosc, lucrez în primul rând, deoarece îmi place ceea ce fac, țin să fac bine această treabă și, zic eu, fără falsă modestie, mai știu câte ceva în domeniu. Scuze, dacă pare că mă laud!
Apoi, să-mi fac mea culpa: în enumerarea de mai sus, Ziane/Sânzian/Sânziana, Joarză/Sângeorz/Sâmgiorz, Îndrea/Undrea/Sânandrei, Văsâi/Sânvăsii, Medru/Medrea/Sâmedru/Sumedru, Sântoader, Sântilie sunt, fiecare, variante românești vechi ale numelor creștine Ioan, Gheorghie, Andrei, Vasile, Dimitrie, Teodor și Ilie. La unele, semnul „/” indică faptul că sunt două sau mai multe variante vechi ale numelui în cauză. Și, oricum, nu le-am citat pe toate. L-am uitat pe Nicoară/Sânnicoară, formă veche românească (sigur de dinainte de anul 1000) derivată de la Nicolaus, adică Nicolae. O prezentare, exhaustivă, zic eu, actuală și azi (după peste 50 de ani!), a antroponimiei românești (din perspectivă istorică și lingivistică) a făcut N.A. Constantinescu, în lucrarea „Dicționar onomastic românesc”, apărută la Editura Academiei, în 1963. La fel, pentru zona pe care mi-am conceput licența, disertația și doctoratul, are Ștefan Pașca o altă lucrare excelentă, publicată în 1936 – „Nume de persoană și nume de animale din Țara Oltului”. Deși pare o lucrare „veche” și acoperă un areal aparent restrâns (cam 1% din suprafața și populația României), ținând cont de remarcabila unitate a antroponimiei românești, concluziile lui, valabile, în bună măsură și azi, se aplică pentru întregul spațiu românesc! Legat de convergența antroponimică românească, am ajuns să-mi dau seama de ea deoarece, de câțiva ani, la seminarii am pus studenții să mă ajute, dându-le să extragă antroponimele din comunele României și să le explice, ca semnificație geografică, într-un proiect. Inventarierea întregului spectru antroponimic românesc poate dura zeci de ani, chiar și în asemenea condiții. Știu că nu voi termina, dar, măcar să duc treaba asta până unde voi putea! Finalitatea proiectului este legată de faptul că, apoi, fiecare ar putea să-și caute prima atestare a numelui, repartiția lui în timp și spațiu, forme derivate și variante, semnificație științifică, etimologie, etc. În plus, ar demonstra, pe de-o parte că suntem vechi aici, că avem multe în comun cu vecinii și conlocuitorii noștri (mai multe în comun, decât cele care, aparent, ne despart!) și ar sluji și ca element de promovare locală/regională/națională, util în promovarea (inclusiv turistică) a unei localități/regiuni sau a Țării!
Și am mai uitat ceva: „teoria” aceea migraționistă, zisă „a lui Roesler”, pe care au „îmbrățișat-o” apoi, foarte strâns ungurii, susține formarea poporului român la sud de Dunăre. Vechimea formelor românești și faptul că multe dintre ele „urcă” spre vremea primelor secole creștine (secolele IV-VI) anulează această teorie din start. O altă lovitură dată acestei „teorii” este tocmai faptul că, din câte se pare – după N. Drăganu (în perioada interbelică) și după Ș.Turcuș și colaboratorii mai recent – ungurii au luat multe de la cei găsiți aici. Drăganu e mai direct, colegii clujeni de azi, ceva mai discreți, nu zic cine erau cei de la care au luat ungurii atât creștinismul, cât și mulți termeni religioși, economici, organizarea politică, etc… Din câte evidențiază autorii amintiți, atât în Transilvania, cât și în Panonia, la venirea maghiarilor, exista o populație creștină, vorbitoare de limbă romanică (română) și slavă, de la care maghiarii au luat cam tot, inclusiv în plan antropologic: slavii, românii (și alte neamuri, inclusiv germanici/germani) au fost asimilați de maghiari, care au devenit, astfel, unguri! Dacă am fi venit, de la sud de Dunăre, după anul 1000 (sau chiar 1200-1300 zic unii adepți fanatici ai lui Roesler) de unde ar fi putut lua maghiarii pe Crăciun/Karacson, pe Băltoniu/Balaton, Maros/Mureș, Szamos/Someș, Tisza/Tisa și antroponimele amintite? Le-au „căzut” din cer, cum bine se exprima, într-o altă lucrare excepțională, istoricul ieșean Gheorghe I. Brătianu, autorul monumentalei lucrări „O enigmă sau un miracol istoric – poporul român”!… Plus, termeni legați de păstorit: din românescul „baci” (termen românesc, de origine traco-dacică, după Ion Iosif Russu – „Etnogeneza românilor”, 1981), am găsit, cu mai bine de 10 ani în urmă, peste 2000 de unguri purtători ai numelui Bacs, cu derivate, în cartea de telefon a Ungariei! Dacă „n-am fi fost și la nord de Dunăre”, de unde ar fi luat maghiarii atâtea? În Secuime, acum vreo 12-13 ani, am găsit, pe http://www.paginialbe.ro, între 6 și 8% unguri cu nume românești: Kozsokar, Raduly, Koszta, Berszan, Oltyan, Vrencsan, etc (variante maghiarizate ale numelor românești Cojocar, Radu, Costea, Bârsan, Oltean, Vrâncean și altele). Așa că eu zic, cu moderație, bun-simț, dar și cu fermitate, să ne lase ungurii în pace, că nu le cerem Panonia, cu condiția să nu ne mai ceară ei Ardealul, Banatul, Sătmarul, Maramurășul și părțile ungurene (Crișana, după 1918), care, exact acum 98 de ani, la Alba-Iulia, au hotărât să se unească cu Regatul României!
Cu scuzele de rigoare: era să uit: o modificare fonetică foarte veche în română, sincronă cu alte limbi romanice (parțial portugheza, franceza, galiciana, sarda) este rotacismul: modificarea lui „l” intervocalic în „r”. În portugheză și galiciană, de pildă, echivalentul cuvintelor spaniole „blanco” și „playa” sunt „branco” și „praia”, iar în română, cuvintele latinești „salem”, „solem”, gelis”, „caelis”, „calendae”, „cavula”, etc au trecut în „sare”, „soare”, „ger”, „cer”, corindă” (variantă atestată în Maramureș), modificări fonetice produse în arii periferice, în latina târzie (din secolele III-IV). Aici intră și evoluția Nicolaus – Nicoară, atestat și la aromâni, în forma Nicăruș (N.A. Constantinescu)! În plus, cum pot explica ungurii, evoluțiile românești Turris – Turnul (Măgurele), Clusium – (castrum) Clus (devenit Cluj – aici explică, foarte bine această evoluție lingvistul ieșean Dragoș Moldoveanu), Paloda (toponim roman sau dacic) – Bârlad (inclusiv țara berladnicilor, axată pe târgul Bârladului) sau Petrodava – Piatra? Am dat toate aceste exemple de oiconime (=nume de localități) fără a mai veni cu lista (mult mai lungă) evidențiind hidronimele (=nume de râuri) de la nord de Dunăre, care, de la Lacul Balaton, până la Nipru (derivat din anticul Danapris, folosit de daci!), arată că, după retragerea aureliană, n-am plecat NICĂIERI! Când se va înțelege – de la cei care ne conduc (slabe speranțe!) până la oamenii simpli – ce importanță are să ai specialiști pregătiți pluri-, multi-, inter- și trans-disciplinar și cât de bine poți corela, cu ajutorul lor, fapte venind din domenii diferite – religios, lingvistic, istoric, arheologic, geografic, cultural, etc – vom începe și noi să fim un popor normal! Mii de scuze pentru detalii!…
salut si merci, foarte bune comentariile 🙂
Mulțumesc mult și eu! Cu plăcere! 🙂
salut, ai vreo dovada istorico-arheologica pentru aberanta teza nr. 1?
mno nu prea 🙂
am gasit ceva.
Cf wikipedia, atat gotii (care au ocupat romania in perioada de dupa retragerea aureliana), cat si gepizii (care au ocupat Transilvania 100 de ani dupa moartea lui Attila hunul) erau crestini arieni.
“Similarly to the Goths, the Gepidic nobility also adopted Arianism, an heretical strain of Christianity”
Mi se pare o influenta mult mai mare si pe spatiu mai extins decat manastirea apostolui Andrei din Dobrogea.
mai mult, hai ca incepe sa devina de-a dreptul comic ca nu se vorbeste despre asta, “episcopul arian Ulfila a fost trimis de la Constantinople ca misionar sa ii crestineze pe gotii barbari din nordul Dunarii. A reusit aceasta cu succes. “
mai mult, “cand gotii au atacat imperiul roman au descoperit mici regate ariene” deci practic in partea asta de lume “barbara” crestinism = arianism.
sa inteleg ca si triburile germanice au fost “crestine ariene”?
in cea mai mare parte. Pana in secolul 8 cand au trecut la catolicism. Francii si saxonii sunt exceptiile.
Aparent, as zice ca misionarii arieni au fost mai curajosi si s-au dus la barbari sa predice.
Pe de alta parte, beneficiile aduse de religia majoritara a civilizatiei erau mai mari.
Asta-i faina stire:
http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/a-facut-emisiuni-la-mtv-iar-acum-a-fost-aleasa-primar-intr-o-comuna-din-arad-vine-sa-faca-cluburi-ca-sa-arda-tinerii.html
La Multi Ani Romania! La Muti Ani romani oriunde va aflati. Multumesc C. si Desy, pentru efortul pe care-l faceti 🙂
🙂 cu drag, @mar
Din pacate azi trebuia sa fie o zi minunata, o parada si o sarbatoare de care sa se bucure toti bucurestenii/participantii la eveniment. Din nefericire nu a fost asa, organizarea a fost mizerabila si din nefericire, cei mai dezamagiti au fost copii. Rar am vazut atat de mult oameni pe strada si atata dezamagire, care prin pomi, care pe garduri si wc-urile ecologice, in rest o mare de oameni care nu vedeau nimic. Consolarea a fost cata de cat, cand a aparut tehnica militara si cei prezenti, in special copii au putut sa vada cate ceva. Nemultumirea era strigata in gura mare, sincer nu o vad bine pe Firea si PSD-ul.
Daca ciuma rosie, va continua sa faca jocul PSD-ului in detrimentul oamenilor, va avea un mandat scurt si instrumentul Referendum cu prag minim, va da roade rapid.
Să sperăm că asta e o veste bună pentru România!
http://www.digi24.ro/stiri/externe/sua/congresmen-republican-in-viitoarea-administratie-parteneriatul-cu-romania-va-creste-623300
Buna seara si La Multi Ani Romania!
La muti ani cu totii ! 🙂
Mai ales dupa postarea urmaritoare 🙂
Stang dreprept-stangul… Mandru sunt ca sunt roman…
@paganel buna seara
multumesc pentru eruditele argumente;problema ungurilor nu cred ca e numai cu romanii;cu prieteni maghiari am mers cu masina si dupa ce treceam granita in austria sau slovacia,dupa ceva km imi spuneau”pana aici era ungaria”
despre transilvania nu mai vorbesc,dupa ei,”ungaria”era pana pe la sinaia…asa ca/tot argumentam dar,dupa un timp am zis”domnilor ati avut Transilvania 1000 ani,hai sa fie si romaneasca urmatoarea mie de ani si dupa aia mai discutam”
Sa fie clar:ungaria nu poate visa la recucerirea transilvaniei decat prin dictat al marilor puteri…si aici trebuie sa fim noi atenti/ai o armata utila,ai “mari puteri prietene”,nu ai…
Bună seara @intamplator! 🙂 Mulțumesc și eu pentru aprecieri. Am trăit peste două decenii peste munți, în (hai să-i zic) Ardeal (deși Ardealul istoric nu se suprapune peste toate ținuturile intracarpatice, iar bănățenii, moroșenii, oșenii, sătmărenii și crișenii NU se consideră „ardeleni”) și pot spune că pot să înțeleg reacția reprezentanților principalelor minorități „de peste munți” (unguri, țigani, germani – i-am luat în ordinea importanței actuale, plus evrei, armeni – aproape dispăruți, deși au avut o contribuție istorică hotărâtoare la devenirea Transilvaniei)! Și, aici, regățenii au greșit (în frunte cu PNL-ul Brătienilor, care-l controlau pe Ferdinand cel Loial): n-au vrut să satisfacă decât puține din cele cerute de ardeleni, la Alba-Iulia, dar și de bucovineni (vezi Iancu Flondor, plus reprezentanții germanofonilor, foști supuși austrieci! și ai polonilor) și de basarabeni (la câteva zile după Alba-Iulia, Sfatul Țării s-a „autodizolvat”, fiind prezenți la „decizie” mai puțin de jumătate din fostul Parlament de la Chișinău)! Averescu (născut la Ismail!) a făcut o mulțime de greșeli (era militar, general, devenit ulterior mareșal al României – foarte frumos, dar politic a fost „pe lângă”, fiindcă 1) a desființat, în aprilie 1920, ultimele fărâme de autonomie în regiunile unite cu Țara la 1918 și 2) a decretat retragerea pe Tisa a Armatei Române, ÎNAINTE de a decide Conferința de Pace de la Paris UNDE va fi frontiera cu Cehoslovacia, lăsând două treimi din Maramureșul istoric în afara Țării, după ce românii nord-maramureșeni au fost la Alba-Iulia și AU VOTAT UNIREA CU ROMÂNIA!)! Acesta a fost „germenul” multora dintre nemulțumirile celor din regiunile (re)unite în 1918. Nici cu Moldova (aia dintre Carpați și Prut, care, prin Alexandru Ioan Cuza, a fixat capitala la București) nu s-a purtat administrația românească prea frumos! Ba, dimpotrivă! După Petre P. Carp, demis în aprilie 1912, următorul ieșean ajuns prim-ministru a fost Mihai Răzvan Ungureanu (februarie-aprilie 2012)! Aproape un secol fără vreun prim-ministru dat de fosta capitală a Moldovei (și Capitală a României, parțial ocupată, între noiembrie 1916 și 30 noiembrie 1918)! Aș putea să zic mai multe despre discriminarea intra-românească, dar… e 1 Decembrie… Aș putea să zic mai multe, dar… mai bine, altă dată…
Da,multe de spus,de cateva zile citesc bucuresti-paul morand,si inca odata afluc ca stiind realizezi ca nu stii..
noapte buna
Așa este! A zis asta, prima dată, un filosof grec: „singurul lucru sigur e că nimic nu e sigur!”… Și… „știu că nu știu nimic!”…
De-aia e fericit prostul: nici că nu știe nimic nu știe! Pe când învățatul, cu cât află mai multe, își dă seama că nu știe (mai) nimic, fiindcă răspunsul la o întrebare „naște” alte 10 (sau 100…) de alte întrebări!…
Noapte bună! 🙂
Buna seara. Unul dintre cei mai incompetenti si habarnisti presedinti ajunge mai devreme la lada de gunoi a istoriei http://www.hotnews.ro/stiri-international-21445589-francois-hollande-nu-candida-pentru-nou-mandat-presedinte-frantei.htm
buna dimineata!
http://politeia.org.ro/stiri-revista-presei/revista-presei-2-decembrie-mitropolitul-streza-agent-electoral-pentru-psd/50797/