Ziarul de Duminică – 13 ianuarie 2013
13/01/2013 | Autor theophyle Categorii: Stiri / Revista Presei, Ziarul de Duminica |
Ziarul de Duminica propune cititorilor Politeia cele mai bune articole publicate in cursul saptamani in media on-line. Articolele nu sunt mentionate intr-o ordine anume.
Adevarul. Actualitatea lui Eminescu. Constantin Schifirneţ
Eminescu este, în aceeaşi măsură, mare poet şi un gânditor profund. S-a scris foarte mult despre opera lui, însă cu toate acestea, nu dispunem de o lucrare fundamentală despre gândirea sa, iar dificultatea vine, probabil, din faptul că poetul a exprimat ideile sale în articolul de ziar, considerat efemer, şi nu într-o lucrare sistematică aplicată.
Poetul s-a adaptat condiţiei de existenţă a intelectualului român în secolul al XIX-lea, aceea, de afirmare răspicată a unei poziţii proprii, ca ziarist.
Fiecare epocă are priorităţile sale, dar este important să le identificam pe cele de astăzi şi în idei ale unor personalităţi din trecut. Eminescu a trăit şi a creat în epoca de după Unirea celor două Principate, dominată de urgenţa realizării imperativului de unificarea reală, susţinută prin toate mijloacele, cu conservarea valorilor şi tradiţiilor perene din cele două Principate, într-un context care urma să schimbe radical viaţa românilor, prin accelerarea ritmului de reformare a vieţii sociale.
Situaţia României de astăzi are rădăcini adânci în începuturile istoriei noastre moderne. Analizele lui Eminescu sunt actuale deoarece temele, dezbătute de el, se regăsesc în spaţiul public. Ceea ce se întâmplă în societatea românească nu este întâmplător sau o invenţie a actorilor sociali contemporani. Pentru a înţelege multe dintre disfuncţionalităţile instituţiilor statului putem afla explicaţii de la Eminescu. Integral in Adevarul-Bloguri
Dilema Veche. Doctor Jack Daniel’s. Codrin Liviu Cuţitaru
Sînt somat de colegi, prieteni şi diverşi cititori ai rubricii de faţă să-mi continui şirul de istorioare doctorale, ce fac, se pare, deliciul multora dintre noi – legaţi sau nu de viaţa academică. Aşadar, am hotărît să mă conformez şi mă voi referi astăzi la cîteva scenete din intervalul postdoctoral aşa-zicînd, cel al „agapei“ universitare de „după“. Simpaticele situaţii mi s-au reactualizat prin intermediul enigmaticelor canale mnemotehnice şi, prin urmare, le includ mai jos, în lista aventurilor doctorale mioritice. Un profesor excentric avea compulsia ca, la mesele abundente date de doctoranzi după susţinere, să solicite resturile alimentare pentru nostimul Saint Bernard care îl aştepta acasă. Omul explica, politicos, cum cîinele buclucaş ar fi fost în stare să mănînce jumătate de viţel la un prînz, iar convivii înţelegeau rapid situaţia, debarasîndu-şi farfuriile într-o sacoşă „a milei“, destinată dulăului uriaş şi perpetuu hămesit, Sam. Unii, mai delicaţi, se jenau chiar să-şi mai termine grătarul, considerînd că Saint Bernard-ului i s-ar fi cuvenit şi puţină cărniţă, pe lîngă nelipsitul os. Interesant rămînea faptul că profesorului în chestiune situaţia i se părea absolut normală, intrată, cum ar veni, în tipicul doctoratelor la care participa. Cu vremea, el ajunse să nu mai furnizeze lămuriri comesenilor. Scotea doar, din servietă, pe parcursul dejunului academic, un sac mare de rafie, pe care-l deschidea deasupra farfuriilor şi, ridicînd simbolic mîinile la piept, ca două lăbuţe, lătra scurt de două ori: „Ham! Ham!“. Ciosvîrtele începeau să zboare, generos, din toate direcţiile. „Ham! Ham!“ „Domn’ profesor, mai am nişte brînzică de la aperitiv. Haideţi să i-o dăm şi pe asta lui Sam!“ „Ham! Ham!“ „Şi mie mi-a rămas nişte cabanos. Let’s give it to Sam!“ „Ham! Ham!“ „Credeţi că o chiflă umplută cu icre i-ar plăcea?“ „Ham! Ham!“ „Dar o aripioară?“ „Ham! Ham!“ Problema fu că, la una dintre aceste reuniuni, lumea se cam întrecu cu tăriile. Decanul, preşedintele comisiei doctorale, băuse trei Jack Daniel’s în loc de unul, şi cînd îl văzu pe profesor desfăşurîndu-şi „paraşuta“ de rafie, spuse solemn, din capul mesei, cu privire întunecată: „Auzi, bă, Ionică, astăzi vreau să-mi termin liniştit friptura. Fac ceva pe Sam al tău. N-ai decît să-l pui la dietă. Aşa că bagă porcăria aia la loc în servietă!“. Ionică execută ordinul automat, aidoma unui robot nipon, răspunzînd succint şi impersonal: „Ham! Ham!“. Integral in Dilema Veche.
Deutsche Welle. Farmecul pierdut al Europei. Rodica Binder
Anemiată grav de criza datoriilor, palidă, slăbită, Europa se priveşte în oglindă întrebîndu-se în ce fel şi-ar putea redobîndi şarmul, forţa de seducţie. Consilierii de la Bruxelles i-au prescris o terapie iluzorie.
Efectul revigorant al Nobelului pentru Pace, administrat Uniunii Europene se lasă încă aşteptat. Pînă nu demult adulată şi rîvnită, Europa se vede părăsită de mai toţi admiratorii.
Mai rău încă, pe britanici, care niciodată nu s-au numărat printre cei mai entuziaşti curteni ai ilustrei doamne, începe să-i bată gîndul să nici nu-i mai calce pragul casei. Pînă şi meridionalii ei admiratori, ce nu conteneau să-i laude frumuseţea şi să-i înalţe ode de mulţumire pentru binefacerile de care s-au bucurat din parte-i, i-au întors spatele. Alarmaţi, consilierilor de frumuseţe şi sănătate şi administratorilor de bunuri imateriale de care dispune Europa le-a venit ideea de a recurge la pilula conştiinţei de sine şi la poţiunea identitară.
Tratamentul început la 1 ianuarie 2013 şi care urmează să fie aplicat pe durata a 12 luni are o denumire generică: Anul cetăţenilor. Li se va reaminti constant acestora, prin diverse strategii şi tactici, ce-i leagă de Europa şi de ce fără ea, soarta lor ar fi încă şi mai amară decît în aceste vremuri de criză care durează dar care, odată şi odată, vor lua sfîrşit. Fireşte, aceasta doar dacă cu toţii vor rămîne fideli protectoarei lor, bunelor obiceiuri, maniere şi tradiţii ce-i uneşte de-a lungul istoriei lor comune şi la a căror respectare Europa veghează cu stăruinţă, chiar dacă puterile i-au cam slăbit. Integral in Deutsche Welle.
Contributors. Revelatia si confesiunile unui idiot util care s-a plimbat pe la televiziuni. Ciprian Ciucu
Chestiunea m-a surprins și m-a enervat dar am lăsat discuția să continue fără să intervin. Tipul lucrase în trecut pe la mai multe televiziuni și o spunea ca pe o banalitate. Da, televeziunile au listele cu invitați pregătite în funcție de preferințele partidelor. Adică dacă ești unul dintre ăia cu timp mult și te plimbi de la o televiziune la alta acest lucru ți se întâmplă pentru că ești previzibil/ă, ești deja într-o categorie, ai fost recomandat sau cel puțin agreat de unii sau de alții.
Tipul era sigur că asta mi s-a întâmplat și mie și că n-am de ce să me enervez, așa funcționează redacțiile. Și se pare că are dreptate. De exemplu, la TVR, politizată de oricine are Parlamentul, n-am mai călcat de prin iunie 2012. Pe semne că fusesem trecut pe lista PDL și că lista respectivă a devenit o listă de persoane neagreate. E drept că dacă mă uit în urmă cu sinceritate am avut mai mult poziții congruente cu fosta putere. Și am făcut-o din două motive principale. Primul: am observat că de multe ori găsesc poziția guvernului mai rațională în timp ce opoziția este la noi prea isterică și populistă. Tenteză guvenul cu politici aventuriste pentru a-l vedea rupându-și gâtul și pentru a atrage, fără să aibă o răspundere directă, voturi . Îmi amintesc cum în chestiunea dublării salariilor profesorilor susțineam guvernul Tăriceanu. Nu o fac din oportunism ci pentru așa cred eu că este mai bine. Al doilea: ce s-a întâmplat în vara lui 2012 m-a impresionat puternic. Nu-mi venea să cred că evenimentele la care asistam se întâmplau cu adevărat! Tentația despărțirii de Occident, bătaia de joc aplicată statului de drept, înființarea și desființarea de comisii care să spele sau să acuze, la cheremul potentaților zilei. Plus ceea ce înseamnă și reprezintă Dan Voiculescu. Cam asta a fost și probabil că așa am devenit, și fără voia mea, mai mult decât mi-am dorit, suporterul PDL. Integral in Contributors.
Adevarul. Să ne facem ruşi. Andrei Pleşu
Se pare că, în Franţa, nici Partidul Socialist al dlui Hollande nu mai este, pentru „oamenii de bine”, un adevărat partid de stînga. Vechea patimă galică pentru Uniunea Sovietică a lui Stalin e încă vie, provocator de vie.
De la Romain Rolland (pentru care Iosif Visarionovici era cel mai mare om al timpului său şi al planetei) la Jean Paul Sartre, de la Henri Barbusse la André Malraux, Louis Aragon, Yves Montand (într-o primă fază), sau Alain Badiou, toată floarea literelor şi artelor franceze a sucombat sub puterea de seducţie a marxism-leninismului în versiune sovietică. Ce altă ţară a mai produs o gazetă atît de nobilă precum L`Humanité, despre care Boris Souvarine spunea că „nu e cu nimic mai prejos de redacţia Pravdei, în josnicie, servilism şi minciună”. Cele mai fioroase probe ale Gulagului au fost şi sînt sistematic trecute cu vederea, dacă nu direct justificate prin complexe „necesităţi istorice”. S-ar zice că a fi francez de stînga e a fi niţel rus. Rusia înseamnă, desigur „baletele ruseşti”, dar şi Lenin, Kandinsky, dar şi simpaticul Hruşciov, Tolstoi, dar şi şarmantul Putin. Rusia trăieşte, în continuare, din „gloria” sovietelor şi participă încă, neistovit, la nimbul eroicei lupte a marelui „far” răsăritean pentru fericirea universală. Evident, lumea a evoluat. Globalizarea, relativismele post-moderne, criteriile – mai puţin pompoase – ale societăţii de consum au adus dezbaterea ideologică şi solidaritatea cu Federaţia Rusă la nivele mai…accesibile. A iubi „sufletul” rus, a cînta ode democraţiei moscovite a devenit o gesticulaţie ceva mai zglobie, mai la îndemînă. Integral in Adevarul.
România Liberă. Statul de drept moare la Pătârlagele sau despre Voinţa Poporului. Cristian Campeanu
Domnul judecător Adrian Toni Neacşu, membru al Consiliului Superior a Magistraturii, ne-a anunţat că după ce Judecătoria Vâlcea a solicitat revocarea lui Cristi Danileţ din CSM pe motiv de “lipsă de transparenţă”, au urmat “în cascadă” şi cele din Galaţi, Huşi, Buzău şi Pătârlagele şi a avertizat că vor urma şi altele. Mai mult, domnul Neacşu ne-a avertizat că “Toată isteria şi linşajul public întreţinute artificial zilele acestea vor trebui să se oprească o dată ce adunările generale ale instanţelor judecătoreşti, adică practic corpul profesional al judecatorilor, vor vorbi şi-şi vor spune punctul de vedere”. Domnul Neacşu ar trebui să se roage zeilor să nu apuce ziua când Justiţia se va face în România pe baza mesajelor trimise de “asociaţii de oameni ai muncii”.
Nu este nimic ilegal în alegerea procurorului Oana Hăineală în fruntea Consiliului Superior al Magistraturii şi aici ar trebui să se încheie orice dezbatere raţională despre alegerile din CSM. Argumentele “subtile” invocate de doamna judecător Dana Gârbovan în sprijinul ideii că n-ar fi tocmai în regulă ca un procuror să conducă CSM, care reflectă, destul de fidel, opiniile exprimate de doamna Mona Pivniceru, sunt, simplu spus, sofisme. Procurorii sunt magistraţi şi, ca atare, un procuror are dreptul să conducă CSM la fel ca un judecător. Proba se poate face foarte simplu: Dacă lucrurile ar sta în orice alt fel, atunci prezenţa procurorilor în CSM nu ar putea fi justificată în niciun fel, nici constituţional, nici legal şi atunci ar trebui eliminaţi din acest organism deîndată. Dar cum atât Constituţia cât şi legea recunosc statutul de magistrat al procurorilor iar în CSM sunt prevăzute cinci locuri pentru procurori, atunci alegerea doamnei Hăineală este dincolo de orice îndoială. La fel de irelevantă este discuţia despre ce “ar trebui” să fie sau despre care “ar trebui” să fie statutul procurorilor după modificarea Constituţiei, despre ponderea acestora în actul de Justiţie şi aşa mai departe. Ceea ce contează, după cum ştiu foarte bine şi Mona Pivniceru şi Dana Gârbovan şi Adrian Neacşu şi Horaţiu Dumbravă este Legea actuală, singura după care poţi să judeci, nu ideea cuiva despre cum ar trebui să arate Legea sau Constituţia, sau despre ceea ce este sau nu drept. Iar Legea actuală dă dreptate Oanei Hăineală, Alinei Ghica şi lui Cristi Danileţ. Integral in Romania Libera.
ZF. Ţara şi-a căutat oamenii, acum îşi caută PIB-ul. Sorin Pâslaru
România se trezeşte. Începe să-şi numere oamenii, să vadă câţi au mai rămas, câte locuri de muncă mai sunt, începe să se uite mai atent la ce produc aceşti oameni.
Premierul Ponta s-a trezit că nu mai iese PIB-ul pe care se baza în estimările pentru 2013. Dar ca să scoţi ceva, trebuie să acţionezi, nu să aştepţi inerţia statisticii
Când Statistica a venit în martie 2012 cu un PIB pe 2011 de 578 miliarde de lei, cu 30 miliarde de lei mai mare decât cel estimat de Comisia de Prognoză şi luat în calcul pentru buget, nu au fost proteste.
Nimeni din guvernul din “umbră” al USL de atunci, vreun specialist, nu şi-a exprimat surpriza. Dimpotrivă, atunci când au preluat puterea, în mai 2012, situaţia a convenit de minune. Dintr-o dată, PIB-ul pe 2012 a devenit mai mare.
În loc de 579 miliarde de lei cât era PIB-ul iniţial estimat pentru 2012, veniturile, cheltuielile şi deficitul bugetar s-au împărţit la 608 miliarde de lei. Şi aşa au putut fi majorate salariile fără să fie afectat prea mult deficitul bugetar. Când au venit datele semidefinitive în decembrie 2012, cu 22 miliarde de lei mai reduse decât estimările, deodată a devenit o problemă faptul că PIB-ul pe care se baza bugetul pe 2012 şi cel pe care se va baza bugetul pe 2013 este mai mic.
Dar creşterea economică nu vine din inerţie, iar când apuci să faci promisiuni de reîntregire a salariilor trebuie să ştii pe ce te bazezi. Aici îi revine un rol cheie Comisiei de Prognoză, care a acceptat fără crâcnire că s-a înşelat în aşteptările sale privind PIB-ul pe 2012 cu 30 miliarde de lei şi apoi a reconstruit estimările pe 2012 şi 2013 pornind de la noua bază. Integral in Ziarul Financiar
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul ]
Buna dimineata,
n-am vrut sa fiu primul azi dar vad ca asa se intampla.
Draga Theophyle, ti-am zis ca iti voi demonstra ca am si memoria zilei tale de nastere asa ca:
iti urez din tot sufletul sa fi sanatos tu si familia, sa fi inconjurat de dragostea celor care iti sunt aproape, sa iti vezi implinite visele .Deocamdata se pare ca 13 ti-a purtat noroc ceea ce i- as dori si Romaniei in al 13-lea an al lui 2000!
LA MULTI SI FERICITI ANI!
Buna Dimineata Cedric,
Multumesc Mult pentru urari. Cel mai imprtant pana la urma este …sa fim sanatosi
Buna dimineata
La multi ani sanatosi si frumosi, draga Theophyle, si sa te bucuri de ce ti-e drag !
Sarut mana ela,
Multumesc mult!
La multi ani Theo!
Multumesc mult, TOG 🙂
La multi ani !
Va doresc sanatate si putere de munca.
Multumesc mult!
La multi ani cu sanatate !
Sarut mana si multumesc!
La multi ani Theophyle 🙂
………da de unde stiu toti cind e ziua ta de nastere ? Esti cumva trecut in calendar ? 🙂
Salut TDS,
Inca nu. 🙂 Cred ca de pe FB. De la o varsta “ziua de nastere” nu mai este un subiect acut. Ramne sa ne sarbatorim numai onomasticile (unde exista)! Multumesc pentru urare 😆
La Multi Ani cu Sanatate si Bucurii dar si Fortza sa continuati!
Multumiri pentru toata munca depusa!
😉
Salut Moldo 🙂
Multumesc X 2 🙂 In special pentru ca mi-ai ajutat sa o intrunesc.
Un text important – Cicero: De republica (Despre stat). Este exact textul care face diferenta intre Constitutia lui Iorgovan si cea a Statelor Unite. Intre Jefferson si blestematul de Ilici!
Un film foarte bun pentru o zi linistita online si cu subtitrare din 2009 – Julie&Julia cu Merryl Streep de vazut sau revazut. http://filmehd.net/julie-julia-2009-film-online-gratis.html
Pt cine vrea si cartea Juliei Child Mastering the Art of French Cooking e online
la multi ani, Teo!
si o zi buna tuturor!
Buna Ziua, Sare 🙂
Multumesc!
La Multi Ani cu sanatate, fortza de munca si cat mai multe realizari alaturi de cei dragi!
Multumiri ptr. tot cea ce faci 🙂
Multumesc mar 🙂
[…neprețuite sînt și comentariile cititorilor „Politeia”: așa am putut afla și eu a cui zi de naștere e azi și să spun din toată inima] LA MULȚI ANI, THEOPHYLE!
Chiar nu cunosc în „blogosfera” românească o activitate pe cît de intensă, pe atît de înaltă ca nivel al calității! Un motiv în plus ca să mai spun / scriu odată LA MULȚI ANI, THEOPHYLE!
Multumesc Observator 🙂
bunä dimineatza,
citeam cä Nicolaescu sugrumä privatzii si nu sustzine klinicile particulare.
nu mä mir,si Arafat este numai pt. institutziile statului, cu liberalismul nu o are,
chiar au fost discutzii pe aceastä temä cu Presedintele, si nu s-au intzeles.
observ cä Nicolaescu nu este de acord cu privatizäriii, el tot un comunist este ca
Arafat.uite cum a mintzit Arafat cä tzine numai locul etc, acum a rämas acolo,
mare prefäcut e omul.
@theo: nu avem de unde sa stim ce argumente au folosit pentru a-l tine pe Arafat si a-l face sa zica ca ei.
In structurile politice, fie ele si de stanga, argumentul principal pentru a obtine sustinerea sau subordonarea cuiva face apel tot la partea “de dreapta” a individului sau grupului de indivizi, fie ca i se ofera un castig, avantaje sau i se ameninta ceeace are deja ca afaceri si castiguri sau este cautat la datoriile catre stat.
Fara legatura cu medicina, imi amintesc de vremurile cand PROtv sustinuse conventia democrata, dreapta, etc. De ce s-au linistit? Pentru ca odata schimbat regimul Sirbu a fost strans cu usa referitor la impozite si atunci a venit naturala solutia neutralitatii in locul activismului. A fost, evident o solutie manageriala, fiind clar ca la o noua schimbare de regim problemele revin din directie opusa.
La mulți ani și multă sănătate! Forța fie cu noi! 🙂
Multumesc Fil 🙂
Sanatate si la multi ani, Theophyle.
( ce data ti-ai “ales”, 13 😉 )
LA MULTI ANI!!! Si mult noroc. Sanatosi au fost si cei de pe Titanic 😀
Multumesc 🙂
La Multi Ani! Cat mai multa putere pentru ce urmeaza de acum incolo.
Multumesc,
sa speram!
La multi ani cu ,multi bani,sanatate si virtute sa ave, ce tasta si lupta pe rupte ptr FC,sa rami neschimbat in lupta ta ptr binele tarii .
Multumes,
sanatate sa fie ca restul e OK 🙂
Acum, dupa adunarea de ieri stim cum stam, si nu stam rau:
Temele active ale FC
(sau: pestisorul de aur )
– modificarea Constitutiei
-legislatia privind relansare economica,
-legea IMM-urilor
-legea investitiilor.
temele reactive
(sau: ce ati stricat voi si reparam noi)
-legea sanatatii -reorganizarea administrativ-teritoriala de la nivel central si local,
Conexele
(sau: mai la coada dar inca in lista de zece):
legile patrimoniului/legile retrocedarii, legislatia indreptata catre protejarea persoanelor cu dizabilitati, legislatia privind diferitele categorii de profesii liberale, legislatia fondului forestier
..
Asta este checklistul de 10. Clar.
….
Cum functioneaza bucataria FC
Un sistem de departamente conduse de ministrii din umbra. care realizeaza tematicile – Iar primul ministru din umbra stabileste prioritatile
Clasic.Atentie la brambureala !
parerea tds:
Este bine ca temele active – 3 din 4 sunt legate de monsieur buticarul cel ce da 70% din pib si 70% din locurile de munca- Mai e un pic – dar va veni focusarea clara (care depinde de exact ce propune FC) Nu de alta dar sa priceapa si buticarul cine il iubeste si in ce fel. Say it Loud, Say it Proud!
E un progres major, deoarece primul discurs al lui MRU de mai an era spre profesorii de la orase si sate apoi spre profesiunile liberale – care au ajuns intre timp la conexe.
…
A 4 tema, dar prima la Active (!?) este modificarea Constitutiei. Stim ca toti politicienii vor sa modifice constitutia. Ce modificari ale constitutiei are in vedere FC ? Cine stie ?
……
Lipseste justitie, invatamant,- (care sigur fac parte din lista de 20 dar pe care nu le expui decit daca esti intrebat)
Oricum totdeauna din lista de 10 ultimele doua le tai pentru ca nu le vei putea sigur indeplini complet.
…..
Notele lui TDS chibitzul din Cismigiu din ce a inteles el pana acum: 10 stategie, 8 bucatarie.
TDS,
Avand in vedere ca dl Stanomir este noul presedinte al ICCD dupa ce MRU a iesit la partid si avand in vedere ca multe dintre politicile publice pentru FC sunt formulate si de ICCD, iti dai seama ca probabil FC o sa aiba ceva de spus in chestiile constitutionale.
…sigur, avem și noi „faliții” noștri, dar nu rezist să nu vă direcționez la o fotografie a lui Francois Hollande care se uită ca-curca-n-lemne (insa altminteri cu gravitate, așa cum stă bine unui președinte francez), la… niște diode ultra rapide asamblate pe un laser firoscos (!!) într-o fabrică de la Pessac, Franța. Poza se poate vedea aici
http://www.washingtonpost.com/world/images-from-around-the-world/2013/01/06/a28e755a-5863-11e2-9fa9-5fbdc9530eb9_gallery.html#photo=10
La multi ani, Theophyle !!!
Multa sanatate si putere de munca, multumiri pentru tot ce faci.
Adela
Multumesc Adela 🙂
Buna ziua si la multi ani pentru Theophyle 🙂
Buna ziua Diana 🙂
Multumesc mult!
Referitor la Nicolaescu si privati: http://www.rodicaculcer.ro/2013/01/gandire-bolnava/
Clasa de mijloc, aloo… baietii din sectorul 1 leberalii ? ce ziceti de Capul de arici ? http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-13990875-1-martie-nasterea-privat-costa-dublu-multumiti-guvernului-liberal.htm
hehe 🙂 Asta sigur vrea sa fie presedinte cu puteri mari :
“Pe de alta parte, premierul Victor Ponta a declarat, luni seara, ca n-ar “fi un om politic” daca n-ar lua in calcul o candidatura pentru alegerile prezientiale din 2019 sau 2024. Dar, pana atunci, el crede ca noul presedinte al tarii va fi Crin Antonescu. “
buna ziua;
La Multi Ani Ioane!
personal, dezamagit ca subiectul de ieri dupa masa=hobbes&kant,trecut ” neobservat” ;o fi fost spleen-ul de sambata seara?
mda,chestia cu anularea decontarii de la spitalele private ,e intr-adevar o masura ” liberala”;parca il aud pe antonescu-daca il va intreba cineva(eu nu cred)-cum va spune ca cei care au bani isi pot permite ce aia a masii,” bobtul ” sa sufere isr ” imbuibatii ” sa ia de la masa lor?curat liberal,coane chiliman
Salut intamplator 🙂
multumesc! Si eu am fost dezamagit. Asta este oamenii nostri sunt ocupati de prezentul simplu, apropiat si direct 🙁
Salutare !
Si multi ani cu sanatate !
E o cifra rotunda sau mai colturoasa ? 🙂
Salut timi 🙂
Inca colturoasa, dar spre cea rotunda 🙁
La multi ani cu sanatate si tot ce mai are loc pe langa ea! 🙂
Multumesc Mih,
asemenea 🙂
La Multi Ani Theo Phyle si multumiri pentru aceasta oaza de normalitate unde putem evada din cand in cand din desertul in care ne-am nascut , am trait si unii din noi nu mai vor sau nu mai pot sa-l abandoneze.
Multumesc Doina 🙂
Postare noua – Cetăţeanul “informat” şi adevărurile relative
La multi ani! Toate cele bune si multumiri pentru munca ce o depui!