Revista Presei – 5 august. Trai, nenică, în Parlament: 39 de zile lucrate în 5 luni!
| 05/08/2015 | Autor Cetatean Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 5 august. Vremea va fi călduroasă, local caniculară după-amiaza îndeosebi în regiunile vestice şi sudice, unde indicele temperatură-umezeală ITU va atinge şi depăşi uşor pragul de 80 de unităţi. Cerul va avea unele înnorări, mai ales în a doua parte a zilei şi noaptea, la munte şi în vestul ţării, unde izolat vor fi averse şi descărcări electrice, în timp ce în restul ţării va fi variabil la senin. Vântul va sufla slab şi moderat, cu uşoare intensificări în Dobrogea. Temperaturile maxime se vor încadra, în general, între 30 şi 35 de grade, iar cele minime între 11 grade în depresiunile Carpaţilor Orientali şi 25 de grade pe litoral. In Bucuresti vremea va fi călduroasă, caniculară după-amiaza, când maxima termică va fi în jurul valorii de 35 de grade, iar indicele temperatură-umezeală ITU va atinge şi depăşi uşor pragul de 80 de unităţi. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura minimă va fi de 20…21 de grade, uşor mai coborâtă în zona preorăşenească.
Cursul valutar oficial al BNR il aflati aici
Legislația secretă după care este condusă România. Legislația considerată clasificată se adoptă prin intermediul Hotărârilor de Guvern secrete. Anual sunt zeci de astfel de acte normative pentru care nu se publică nici măcar titlul Hotărârilor de Guvern. Codru Vrabie, unul dintre ONG-iștii cu stadii vechi, a observat, în urmă cu câțiva ani, faptul că multe Hotărâri de Guvern (HG) nu sunt publice, nu apar în Monitorul Oficial. „Căutam un număr de HG și am văzut că precedentul lipsește. Am întrebat în stânga și-n dreapta, nimeni nu știa ce scrie în aceste hotărâri. Niciodată nu am știut despre ce e vorba, chiar am devenit curios”, spune acesta. Ceea ce a descoperit Vrabie este „legislația” clasificată a României, Hotărârile de Guvern care nu sunt cunoscute nici măcar de toți membrii Executivelor care le adoptă. Dacă în majoritatea statelor aceste decizii secretizate se fac publice după un număr de ani (între 20 și 50 de ani), la noi acestea riscă să moară secrete. Mai mult, nu este făcut public nici măcar titlul HG-ului. Declasificarea se rea lizează printr-un act normativ de același nivel” , ni s-a precizat de la Biroul de Presă al Guvernului. Altfel spus, tot printr-o Hotărâre care să anuleze clasificarea celei pe care o vizează. În ultimii ani, media HG-urilor secrete a fost 30, însă peste 30% din deciziile luate de Executivul condus de Petre Roman, în 1990, sunt secrete și în acest moment. Conform datelor publicate pe site- ul Camerei Deputaților doar 888 sunt publice, restul de 479 au fost „ascunse”. „Nu există o limitare numerică a actelor normative clasificate adoptate în ședințele Guvernului într-un an calendaristic”, ni s-a mai transmis de la Palatul Victoria. Adoptarea unui astfel de HG pleacă cu proiectul. „Hotărârile clasificate pot fi inițiate, în conformitate cu Constituția, de către instituțiile/autoritățile care și-au organizat activitatea de protecție a informațiilor clasificate”, ni s-a transmis de la Guvern. Adică serviciile secrete, Ministerul de Interne și Ministerul Apărării ar intra în această categorie. Urmează analiza inițiativei în ședință. „Funcționarii ieșeau din sală și rămâneau doar miniștrii și premierul”, a rememorat procedura Andrei Zaharescu, fostul purtător de cuvânt de la Palatul Victoria. Integral pe EVZ
Cât ne costă seceta de anul acesta. Ca de fiecare dată când precipitaţiile lipsesc într-un an, se readuce în discuţie problema lipsei sistemelor de irigaţii din România. Specialiştii spun că, în acest moment, doar 30% din cele 700.000 de hectare dotate cu sisteme de udare sunt şi irigate efectiv. Foarte puţin, pentru necesităţile unei ţări cu 9 milioane de hectare de teren agricol. Vezi lumea prin sate cum se roagă la Dumnezeu să plouă. Sunt scoase de la naftalină planurile vechi pentru refacerea rețelelor naționale care să împrăștie apa de-a lungul câmpurilor. Presa caută specialiști, dacă se poate alte voci, nu tot cele din anii precedenți, să nu se repete declarațiile. Despre ce ar trebui făcut. Un cerc vicios din care, ca națiune, nu ieșim. Pentru că nu vrem?!…Dacă te uiți pe statistici, vezi că, de-a lungul secolului trecut, au fost câte trei ani de secetă în fiecare deceniu, iar mai recent, între 2000 și 2010, s-au contabilizat în țara noastră nu mai puțin de cinci ani cu deficit de precipitații. Nici viitorul nu ne aduce vești mai bune. Diverse scenarii climatice arată că până în anul 2050 vom avea parte de o creștere medie a temperaturii anuale de până la 2,5 grade, în timp ce nivelul precipitațiilor va scădea amenințător, între 10 și 20%. Și asta cu precădere în sudul și sud-estul României. O recunoaștem la nivel oficial, pentru că asta scrie chiar în “Strategia națională referitoare la schimbările climatice”, elaborată cu doi ani în urmă. Va fi afectat tocmai motorul agricol al țării, dacă ne gândim în special la Bărăgan. Integral pe Romania Libera
Cele mai păguboase depozite: bănci din România la care ajungi să retragi mai puţin decât ai depus. Mulţi dintre cei care îşi deschid un depozit la bancă pot avea o surpriză la scadenţă, să retragă mai puţin decât au depus. Dobânzile tot mai mici la economii sunt anulate de comisioane. Dobânzile oferite de bănci la depozitele constituite de populaţie sunt pe un trend de scădere, astfel că, de multe ori, câştigul din economii este anulat de diversele comisioane percepute sau chiar se ajunge în situaţia în care clientul retrage la scadenţă mai puţini bani decât a depus. De regulă, comisioanele de administrare a contului sau cele de retragere a sumei după data scadenţei sunt fixe, astfel că, cu cât depozitul este mai mic, cu atât pierderea poate fi mai mare. Pentru a prezenta situaţiile în care un depozit poate deveni păgubos, am luat în calcul două depozite, unul de 5.000 de lei, altul de 15.000 de lei, ambele pe o perioadă de trei luni, respectiv şase luni. Depozit de 5.000 de lei pe trei luni În prezent, dobânda oferită de bănci pentru depozitele cu scadenţa la trei luni variază între 0,55% şi 2,6% pe an. Astfel, pentru un depozit de 5.000 de lei, câştigul net la scadenţă, după aplicarea impozitului de 16%, este cuprins între 5,78 lei şi 27,3 lei, potrivit calculelor efectuate pe portalul financiar Conso.ro. Numai că, în cazul unor bănci, comisionul perceput lunar pentru administrarea contului depăşeşte acest câştig. Iată câteva exemple. UniCredit Ţiriac Bank oferă pentru depozit la termen cu dobândă fixă, fără prelungire automată, pe o perioadă de trei luni, o dobândă de 0,55% pe an. Astfel, dobânda netă (după impozitare) va fi de 5,78 lei. Banca nu percepe comision de deschidere, dar taxează administrarea contului în lei cu 7,5 lei pe lună, potrivit Conso.ro. Pentru trei luni, comisionul total perceput pentru administrare se va ridica la 22,5 lei. Cu un câştig de 5,78 lei şi un minus din comision de 22,5 lei, pierderea deponentului va fi de 16,72 lei. Mai exact, clientul a depus 5.000 de lei, dar va retrage la scadenţă 4.983,28 lei. În plus, dacă retragerea de numerar nu se face la scadenţă, banca mai aplică deponentului un comision, de 0,5% din sumă, dar cel puţin 5 lei. Integral pe Adevarul
ROMÂNIA FURATĂ. Afacerea Radioterapia. În România 2015, bolnavii de cancer care au nevoie de radioterapie luptă nu doar cu boala, ci şi cu sistemul. Tocmai subfinanţarea sistemului şi numărul mic de aparate de radioterapie reduc şansele bolnavilor de supravieţuire. Cât costă radioterapia considerată gratuită a unui bolnav de cancer, într-un nou episod din campania România furată. Iunie 2015. Institutul Oncologic Bucureşti. Zeci de bolnavi de cancer aşteaptă ore în şir ca să prindă un loc pe listele pentru radioterapie. Cei mai norocoşi sunt programaţi peste două luni. Alţii nu-l mai apucă niciodată. Cu toţii caută soluţii – încearcă să cumpere bunăvoinţa unor medici sau merg la clinicile private. Reporter: Cum se procedează? Nu ştiu… Ruda unui pacient: Eu am scăpat uşor. Da. Am dat, mi se pare că, 200 (nr. euro). Reporter: Trebuie cineva să o trimită aici. Nu? Ruda unui pacient: Da, da. Ştiţi cum e: trebuie să aveţi trimitere de la un anumit doctor oncolog. Oficial, în România, tratamentul de radioterapie, la stat sau la privat, este gratuit, conform unui subprogram din cadrul programului oncologic naţional, valabil de la 1 mai 2015. Pentru a primi tratamentul, bolnavul trebuie să îndeplinească doar trei condiţii – să fie asigurat în sistemul public de sănătate, să aibă bilet de trimitere de la un oncolog care are contract cu CNAS şi să meargă la un centru de radioterapie care să aibă serviciile medicale decontate de Casă. „De când este subprogramul de radioterapie, asta a fost una din condiţiile de bază, ca pacientul să nu trebuiască să mai plătească absolut nimic”, a declarat Vasile Ciurchea, președintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Integral pe Digi24
Desi a promis ca-l salveaza, guvernul Ponta a batut ultimul cui in sicriul Institutului Cantacuzino. Prin lege. Guvernul Victor Ponta se face că salvează, pentru a doua oară, „mândria noastră naţională” (citat din premierul României) care este Institutul Cantacuzino. Prima dată l-a salvat în 2013 când, după ce l-au filmat toate televiziunile prezentând triumfător o fiolă de vaccin românesc, s-a dovedit că acel vaccin avea un nivel de endotoxicitate inadmisibil în Europa. Această a doua salvare, comandată de Victor Ponta şi semnată de Gabriel Oprea cu câteva săptămâni în urmă, nu este altceva decât un mare fâsss, o cacealma, un praf patriotard aruncat în ochii studenţilor care au ieşit în stradă pentru o frumoasă poveste care a fost, odată, medicina românească de la Cantacuzino. Motto: “Aşa e soarta mea şi a celor din echipa guvernamentală, să îndreptăm rând pe rând toate relele care s-au făcut în aceşti ani” – Victor Ponta, în decembrie 2013, despre cum a salvat Institutul Cantacuzino. Să rostim diagnosticul de la început: Institutul Cantacuzino este distrus. S-a ajuns aici din cauza incompetenţei manageriale acceptate tacit vreme de un deceniu de guvernele Năstase, Tăriceanu şi Boc. Am scris atunci pe larg despre ce s-a întâmplat, dar România este condusă de peste trei ani de guvernul Ponta care nu doar că a promis refacerea Institutului, dar s-a şi împăunat cu salvarea lui în 2013. Atunci Victor Ponta a dat Institutului Cantacuzino aproape 2,5 milioane de euro care, alături de cele 10 milioane de euro investite printr-un program al Băncii Mondiale, trebuiau să ducă la producţia primei fiole de vaccin românesc din ultimii 5 ani. Integral pe Hotnews
ANALIZĂ: 316 ore, echivalentul a 39 de zile, lucrate în plen de parlamentari, în ultimele cinci luni. Senatorii şi deputaţii au lucrat în plen un total de 316 ore în prima sesiune parlamentară din acest an, echivalentul a 39 de zile la un program normal de 8 ore, şi au lăsat restante peste 700 de proiecte şi iniţiative legislative, potrivit datelor de pe site-ul Camerei Deputaţilor şi al Senatului, scrie mediafax.ro. Prima sesiune parlamentară din anul 2015 a început în luna februarie şi s-a încheiat la finalul lunii iunie. În aceste cinci luni, deputaţii şi senatorii au lucrat în plen un total de 316 ore. La un program mediu de 8 ore pe zi, cum au majoritatea bugetarilor, ar însemna că senatorii şi deputaţii au petrecut doar 39 de zile, din ultima jumătate de an, pentru dezbaterea şi votarea proiectelor legislative. O parte a acestui timp a fost petrecut însă de senatori şi deputaţi pentru declaraţii politice şi adresarea de întrebări şi interpelări membrilor Guvernului. Alte 17 ore au fost lucrate de senatori şi deputaţi în 11 şedinţe de plen reunit. Senatorii au fost mult mai harnici decât colegii lor din Camera Deputaţilor. Deşi au lucrat în mai puţine şedinţe de plen, au strâns mai multe ore de dezbateri. Astfel, senatorii au participat, de la începutul anului, la 58 de şedinţe de plen, totalizând aproape 157 de ore de activitate (19 zile de muncă la un program de 8 ore), în timp ce deputaţii au lucrat doar 142 de ore în plen (mai puţin de 18 zile de muncă la un program de 8 ore) în 62 de şedinţe. Pe de altă parte, deputaţii au avut şi cele mai multe şedinţe de plen suspendate fie din lipsă de cvorum, fie din cauză că la lucrări nu au participat reprezentanţii Guvernului pentru răspunsurile la întrebările şi interpelările aleşilor. Au fost 5 şedinţe de plen ale Camerei Deputaţilor care au fost suspendate după mai puţin de 10 minute, cea mai scurtă dintre aceasta fiind de doar un minut şi 44 de secunde. Recordul absolut al Parlamentului s-a înregistrat însă în sesiunea anterioară, când vicepreşedintele de atunci al Camerei Deputaţilor, Viorel Hrebenciuc, a suspendat lucrările după doar 23 de secunde. Integral pe EVZ
INDEX ALIMENTAR ZF. Preţurile alimentelor încep să crească. Laptele, carnea şi băuturile răcoritoare au preţuri mai mari cu 5% până la 30% faţă de iunie. Preţurile alimentelor au început să crească faţă de acum două luni, atunci când măsura reducerii de TVA la alimente de la 24% la 9% a intrat în vigoare, astfel că în unele reţele de magazine sunt produse care au preţuri majorate chiar şi cu 30%, arată Indexul Alimentar al ZF, care a luat în calcul un coş cu 21 de produse din trei magazine online. Indexul ZF nu are pretenţia de a fi un indicator statistic, este o cercetare simplă realizată lunar cu mijloace jurnalistice şi are la bază doar informaţii disponibile pe site-urile magazinelor care vând şi online. Indexul nu ia în considerare promoţiile sau fluctuaţiile de preţ pentru anumite alimente. De asemenea, indexul cuprinde o mică parte din produsele alimentare, în condiţiile în care într-un hipermarket pot exista chiar şi 60.000 de produse, atât alimentare, cât şi nonalimentare. Cele mai vizibile creşteri le-au consemnat în perioada 8 iunie – 4 august laptele, carnea de pui, salamul şi apa minerală. Astfel, de exemplu preţul unui litru de lapte Zuzu (1,5% grăsime) a crescut cu 14,7% faţă de 8 iunie, până la 3,98 lei în cadrul magazinului Carrefour Online. În cadrul aceluiaşi magazin, preţul apei minerale carbogazoase Borsec (1,5 litri) a crescut cu aproape 9%, până la 1,95 de lei. Pe de altă parte, în cadrul Cora Drive un pachet de 100 de grame de salam bănăţean Cris-Tim are un preţ cu aproape 30% mai mare, în timp ce un kilogram de pui grill Fragedo are un cost cu 14% mai mare faţă de 8 iunie. Integral pe ZF.ro
The Independent: Cum au incercat vampirii corporatisti de la Gabriel Resources sa suga 4 miliarde de dolari din Romania. “Ingroparea” proiectului Gabriel Resources de la Rosia Montana genereaza in continuare ecouri, inclusiv in presa externa, o publicatie britanica facand o paralela cu situatia din Regatul Unit. Vampirii corporatisti au incercat sa suga 4 miliarde de dolari din Romania, iar, cu Parteneriatul Transatlantic de Comert si Investitie (TTIP), ar putea urma Regatul Unit, scrie Kevin Smith, intr-un articol pentru The Independent. Cand a indraznit sa opreasca deschiderea unei mine de aur, guvernul din Romania s-a gasit in fata unui proces urias din partea unui gigant al industriei miniere. Corporatia a anuntat ca ar putea cere “compensatii” de 4 miliarde de dolari, ceea ce reprezinta jumatate din bugetul anual din Romania alocat Sanatatii, noteaza jurnalistul. Un controversat acord comercial dintre Marea Britanie si America – TTIP – ar putea insa permite ca asemenea cazuri precum cel din Romania sa devina obisnuinta in Marea Britanie, mai scrie sursa citata. Ce se intampla in Romania este un semn terifiant al ceea ce s-ar putea intampla daca va fi aprobat TTIP, subliniaza autorul, aratand ca “vampirii corporatisti” au ramas fara sange si nu vor avea liniste pana cand nu vor fi supt banii unui stat suveran si ii vor fi distrus mari parti ale teritoriului sau. Gigantul minier Gabriel Resources a intentionat initial sa dezvolte o uriasa mina de aur in Romania, care ar implica distrugerea a patru varfuri de munte. Au fost de asemenea temeri ca acest lucru ar lasa in urma un lac de reziduuri toxice, cu apa cu cianura. Sursa citata aminteste ca nu a fost aprobat avizul de mediu, in anul 2014, necesar pentru ca proiectul sa continue, iar Parlamentul Romaniei, confruntat cu proteste in masa atat in tara, cat si in strainatate, a decis sa nu mearga mai departe cu legea ce ar fi permis ca proiectul sa continue. Gabriel Resources a recunoscut recent ca s-a pierdut speranta deschiderii minei de aur. In acelasi timp, au depus o cerere pentru arbitraj la Banca Mondiala, cerand compensatii pentru tot aurul si argintul pe care nu l-au mai putut extrage. Integral pe Ziare.com
Va urez o zi buna!
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
o zi buna tuturor.
buna dimineata !
“comunisti” rau aia de la The Independent 😀
salutare! 🙂
mda, numai la noi astfel de “investitori” rapaci se pot lauda ca ei “creeaza locuri de munca” !
important : 1 http://admin.stiripesurse.ro/media/other/201508/media-143875946067959100.pdf
2 http://admin.stiripesurse.ro/media/other/201508/media-143875946770884400.pdf
ia`n te uita mon cher ! brusc si dintr-o data ,ne inmultiram cu f`o 3 milioane de “capete” in doi ani !! ptiu,comedie ! 🙂
Ponta inca este liber si p…m ; usl ul jefuieste si distruge tara mai rau ca hoardele navalitorilor…..
Si facand apel la memoria internetului ,am gasit un articol :
Numarul total al alegatorilor cu carti de identitate este de 15.714.403, a transmis pe 10 iulie catre BEC Directia de Evidenta a Populatiei din Ministerul de Interne.
Premierul Victor Ponta a spus luni seara la o emisiune TV ca romanii cu drept de vot sunt in numar de 15 milioane.
Extragand numarul persoanelor sub 18 ani din numarul populatiei stabile, potrivit calculelor USL, rezulta ca in Romania la ora referendumului, numarul persoanelor cu drept de vot era de 16.527.971.
http://www.ziare.com/alegeri/stiri-alegeri/cati-alegatori-sunt-in-romania-intrebare-cu-raspunsuri-multiple-1181797
Bun gasit 🙂
Romania ,o tara unde niciodata nu te plictisesti !!
Anchetă la Giurgiu, după ce a fost demolat un bloc… din greşeală ( nu este din TNR !!)
“Ei nu trebuiau să intre să demoleze, nu aveau ordinul de începere, au participat la licitaţie, au câştigat licitaţia, mai trebuiau să ia ordinul de începere al lucrărilor, ori ei, respectiv firma care a câştigat licitaţia, dintr-un exes de zel au venit şi au trimis constructorul acolo, iar cel care a fost acolo a trimis utilajul şi tot ce trebuia şi până a venit firma la Primărie să ia ordinul omul ăla a zis: ‘ăsta e blocul’ şi ‘Dorel’ s-a apucat de treabă, norocul a fost că eu am trecut în ziua aceea pe acolo”, a declarat primarul din Giurgiu, Nicolae Barbu, potrivit 😀 😀
http://www.stiripesurse.ro/ancheta-la-giurgiu-dupa-ce-a-fost-demolat-un-bloc-din-greseala_963454.html
Buna ziua!
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-20339325-exclusiv-stadiu-sunt-prezent-discutiile-proiectul-noii-legi-educatiei-documentul-propunerile-lege-spune-ministrul-educatiei.htm
postare noua! 🙂
http://politeia.org.ro/editoriale/a-13-a-pensie-si-ultima-inaintea-potopului/39750/