Europa: 2 noiembrie 2012 / Mai putini bani pentru Est
| 02/11/2012 | Autor theophyle Categorii: Stiri Europene |
Marile puteri ale Europei se ciondănesc pe cât de mult şi de unde să fie tăiat bugetul UE. Marii pierzători ar putea fi ţările din Europa de Est. În vremuri în care UE se afundă în criză, iar statele ar trebui să facă front comun, 
marile economii europene agită şi mai mult apele punând piedici în calea aprobării bugetului pe termen lung al UE, proiect al CE creat cu scopul de a stimula creşterea şi angajările. Premierul britanic David Cameron, umilit în parlament de euroscepticii din propriul partid, cere la presiunile acestora tăieri adânci în buget, iar Franţa ameninţă că va bloca procesul de aprobare dacă reducerile vor fi făcute la fondurile pentru agricultură, de care acum beneficiază din plin. Alternativa ar fi tăieri în fondurile de dezvoltare, un stimul vital pentru economiile mai slabe din Europa de Est. Cameron a fost umilit de parlamentari rebeli din Partidul Conservator, care, sprijiniţi de opoziţie, au votat împotriva poziţiei guvernului referitoare la negocierile pentru bugetul UE pe perioada 2014-2020, scrie Financial Times. Votul nu obligă, dar subliniază riscul de implozie al guvernului britanic şi-l forţează pe Cameron să se supună voinţei rebelilor, care sunt hotărâţi să-l determine pe premier să adopte o atitudine mai dură faţă de UE. Rebelii vor ca guvernul să nu mai susţină propunerea de a se îngheţa bugetul, ci să ceară tăieri masive. “A venit timpul ca Bruxellessul să-i asculte pe britanici şi să facă ceea ce cu toţii facem, anume să tăiem din material”, a declarat parlamentarul conservator Mark Pritchard, unul dintre liderii revoltei, notează Thomson Reuters. CE a propus un buget de 1.030 miliarde de euro, cu 5% mai mare decât cel din perioada 2007-2013. Comisia vede în acest proiect o unealtă pentru efectuarea de investiţii care să stimuleze creşterea economică şi a numărului de locuri de muncă. “În cel mai bun caz, ne-ar plăcea ca bugetul să fie tăiat, iar în cel mai rău caz l-am vrea îngheţat şi sunt pregătit să-mi folosesc dreptul de veto dacă nu obţinem un acord care să fie în interesul Marii Britanii. Acest guvern adoptă în negocieri o poziţie mai dură decât a avut-o orice guvern de la intrarea noastră în UE”, a declarat Cameron în faţa parlamentarilor. O politică austeră este urmărită şi de Germania, cea mai mare economie europeană şi ţara cu cea mai mare contribuţie la bugetul UE. Berlinul, dar şi alţi contributori neţi ar vrea un buget cu 100.200 miliarde de euro mai mic. În faţa acestor poziţii, preşedinţia cipriotă a Uniunii a propus reduceri de peste 50 de miliarde de euro ca soluţie de compromis, tăierile urmând să afecteze fondurile destinate agriculturii. Propunerea a isterizat guvernul de la Paris. Integral in ZF.
Angela Merkel s-a întâlnit cu şefii FMI, Băncii Mondiale, OMC, OECD şi ILO. Când şefii celor cinci organizaţii financiare şi economice internaţionale se strâng laolaltă, se poate vorbi despre o concentrare a competenţelor. Cei cinci s-au întâlnit acum la Berlin cu şefa executivului german, Angela Merkel. Când se reunesc la aceeaşi masă secretarul general al Organizaţiei pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD), Angel Gurria, directorul general al Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), Pascal Lamy, Directorul general al Organizaţiei Internaţionale a Muncii (ILO), Guy Ryder, directorul Fondului 
Monetar Internaţional (FMI), Christine Lagarde şi preşedintele Băncii Mondiale, Jim Yong Kim, nu poate fi vorba decât de linii directoare ale economiei globale. Faptul că reuniunea a avut loc se datorează guvernului german care, în 2007, când a deţinut preşedinţia prin rotaţie a UE şi a grupului G8, a cerut întâlniri regulate ale şefilor instituţiilor financiare şi economice internaţionale cu şefii guvernelor, din dorinţa unei mai bune sincronizări a cooperării. Tot mai multe probleme nu pot fi rezolvate decât împreună. În momentul actual îngrijorarea este legată de criza datoriilor suverane din Europa, şomajul ridicat în multe ţări şi conjunctura economică la scară globală. Potrivit unei prognoze a FMI, economia mondială va creşte în 2012 cu doar 3, 3 procente, pentru a sălta în 2013 la 3,6. “Riscurile care ne pândesc sunt evidente”, a declarat cancelarul Angela Merkel la capătul întrevederii cu şefii organismelor economice internaţionale. “Creşterea economică nu este pe măsura dorinţelor noastre”, a mai adăugat Merkel. Este o constatare fatală, având în vedere că tocmai creşterea este factorul-cheie pentru depăşirea crizei datoriilor din Europa. Chiar dacă nava pluteşte încă, viteza ei se tot reduce; chiar dacă numărul şomerilor a scăzut în Germania, pentru prima dată a crescut în ultimii doi ani, comparativ cu octombrie 2011. Nu este vorba deci decât de un uşor reviriment cu motivaţie sezonieră. Gigantul comercial german Metro percepe deja o masivă reducere a apetenţei pentru consum în sudul Europei. La reuniunea desfăşurată în sediul Cancelariei Federale din Berlin nu s-a discutat explicit despre situaţia din Grecia. Totuşi, mai ales şefii FMI şi OMC, Christine Lagarde şi Pascal Lamy, au vorbit deschis despre situaţia din Europa în ansamblu. ” Deşi s-a reuşit o oarecare stabilizare, creşterea este călduţă şi ezitantă”, a spus de pildă Lagarde. În privinţa zonei euro, totul depinde de aplicarea unor reforme ample şi de creşterea competitivităţii, a mai spus şefa FMI. Ea a cerut de asemenea acţiuni coordonate ale băncilor centrale din diversele state membre. Numai aşa pot fi aplicate în accepţiunea ei măsurile decise la nivel politic. Apoi, Lagarde a constatat că nivelul datoriilor se situează în continuare în numeroase ţări industrializate la un nivel “nesustenabil”. De aceea, guvernele trebuie să continue asanarea bugetelor “într-un tempo rezonabil”. Integral la Deutsche Welle
Mândria Moscovei: cel mai înalt zgârie-nori din Europa. Moscova se poate mândri cu cea mai înaltă clădire de pe continentul european. Turnul Mercury City, construit în centrul financiar al Capitalei ruse, de miliardarul rus Igor Kesaev, a depăşit clădirea Shard din Londra, potrivit Bloomberg.Mercury 
City a atins 339 de metri înălţime, cu 29 de metri peste Shard. Clădirea de 70 de etaje va fi finalizată în acest an. Igor Kesaev a acumulat o avere de 1,8 miliarde de dolari în sectorul retailului cu produse alimentare şi din tutun. Miliardarul este unul dintre cei câţiva investitori care au început să construiască zgârie-nori în Moscow City, centrul financiar al oraşului. Alţi antreprenori nu au avut însă acelaşi succes. Miliardarul Chalva Tchigirinski a renunţat din cauza crizei financiare la planul de a construi un turn de 612 metri. De asemenea, Serghei Polonski, care a construit Federation Tower în Moscow City, a pierdut mai multe proiecte imobiliare din cauza datoriilor la bănci. Mercury City ar putea costa în final 350 de milioane de dolari. Clădirea are 90 de mii de metri pătraţi de spaţiu pentru birouri, precum şi apartamente de locuit, care însumează 20 de mii de metri pătraţi.RFI
SUA îşi numără victimele înainte de alegeri. Numărul morţilor în furtuna Sandy ajunsese ieri la 56 şi continua să crească. Cu patru zile înainte de alegeri, Barack Obama şi Mitt Romeny şi-au reluat campaniile Media ultimelor sondaje, calculată de website-ul realclearpolitics.com arăta ieri egalitate absolută între Barack Obama şi Mitt Romney, ambii cu o cotă de popularitate de 47,4%. Noi sondaje efectuate de NBC News/Wall Street Journal în trei 
state-cheie îi dau un mic avataj lui Obama. În Iowa, preşedintele democrat conduce cu 50% la 44%, În Wisconsin, statul de unde provine candidatul republican la vicepreşedinţie, Paul Ryan, Obama are 49%, iar Romney 46%. În New Hampshire, Obama conduce cu 49% la 47%. Fiecare tabără susţinea ieri că va câştiga alegerile. Mitt Romney şi-a continuat campania în Florida, unde a ţinut mai multe discursuri electorale. „Eu nu doar vorbesc despre schimbare, eu chiar am un plan pentru a o pune în practică”, a spus el. Obama a început un tur al statelor-cheie, printre care Nevada, Colorado şi Ohio, campania sa concentrându-se intens pe îndemnul ca oamenii să voteze., deoarece democraţii cred că o prezenţă mare la vot îi va avantaja. Scrutinul prezidenţial din 2012 va costa aproximativ 2,6 miliarde de dolari, potrivit Center for Responsive Politics, care analizează şi publică toate cheltuielile electorale din SUA pe site-ul Opensecrets.org. Această sumă cuprinde cheltuielile candidaţilor, ale comitetelor lor de susţinere şi ale partidelor. Numărul victimelor furtunii Sandy ajunsese ieri la 56 în SUA, dintre care cel puţin 28 în New York, iar primarul oraşului, Michael Bloomberg, a declarat că este de aşteptat ca numărul victimelor să crească, deoarece mulţi oameni sunt daţi dispăruţi. Una dintre problemele cu care se confruntă newyorkezii în urma uraganului este că şobolanii au ieşit din canalizări şi subsoluri. Sute de apeluri la numărul de urgenţă 911 au anunţat, în ultimele zile, că locuitorii din New York au fost atacaţi sau muşcaţi de şobolani, de multe ori purtători ai unor boli grave. Medicii au emis o avertizare, învăţându-i pe newyorkezi cum să se ferească şi cum să-şi trateze muşcăturile până să ajungă la un cabinet. Integral in Adevarul.
Revista Presei de la Deutsche Welle . Demersurile de modificare a constituţiei şi a legii electorale adoptate de Ungaria lui Viktor Orban au iscat noi reacţii revoltate în occident, unde nu puţini comentatori consideră că măsurile sapă democraţia, fiind menite să eternizeze actuala putere de la Budapesta. Nu mai puţine valuri au stârnit furtuna Sandy, care a luat cu asalt coasta răsăriteană a SUA, precum şi urmele de explozibil detectate la avionul prezidenţial polonez prăbuşit la Smolensk în 2010, cu fostul preşedinte al Poloniei şi mulţi alţi 95 de oameni la bord. În paginile revistei Der Spiegel, Keno Verseck deplânge „cimentarea puterii lui Orban” şi scoate în evidenţă 
eventualele consecinţe ale ideii premierului de a-i obliga pe alegători să se înregistreze din patru în patru ani. Autorul relevă că opoziţia, care nu prea are şanse de a contesta noua reglementare, se teme de amplificarea notabilă a posibilităţilor de comitere de fraude electorale. Subiectul e tratat pe larg şi de ziarele conservatoare Die Presse, de la Viena, şi Die Welt, de la Berlin. În cotidianul berlinez, Jaques Schuster vorbeşte despre „orbanizarea” Ungariei, utilizând un termen folosit de postul Deutsche Welle cu privire la răsăritul Europei, într-o comparaţie a situaţiilor din România, Ungaria şi Ucraina apărut în iunie şi la Presseurop. În acelaşi ziar berlinez, Die Welt, se reiau aprehensiunile enorme generate nu în ultimul rând în Polonia de detectarea unor posibile urme de exploziv la epava avionului prezidenţial polonez prăbuşit lângă Smolensk, în Rusia, în 2010. 96 de persoane, între care şi şeful statului polonez, Kaczynski, şi-au pierdut viaţa atunci. Tagesspiegel reia o relatare apărută iniţial în ziarul polonez Rzeczpospolita, care constată că la epava avionului echipele de experţi au descoperit urme de trinitrotoluen şi de nitroglicerină. Tagesspiegel semnalează şi dezminţirile oficiale ale acestei ştiri care a stârnit ample pasiuni la Varşovia, unde se vehiculează de mult teoria atentatului rusesc asupra fostei conduceri a Poloniei. În context, observatorii germani sunt foarte grijulii să nu tragă concluzii pripite incriminându-i pe ruşi. Un interesant articol despre situaţia din sud-estul Europei a apărut în Süddeutsche Zeitung. Sub titlul „Înainte spre trecut”, ziarul din München scoate în evidenţă recrudescenţa naţionalismului în Balcani. Cotidianul bavarez relevă că foştii inamici nutresc o puternică neîncredere mutuală şi se supraveghează reciproc, în timp ce aderarea la Uniunea Europeană a unor state precum Serbia şi Bosnia se îndepărtează tot mai mult. Ample ecouri au generat şi urmările reale şi virtuale ale uraganului Sandy, care s-a abătut asupra coastei răsăritene a SUA în plină campanie electorală. Nu puţini editorialişti comentează subiectul din perspectiva modificării eventuale a şanselor electorale ale candidaţilor la preşedinţie. O face şi Frankfurter Allgemeine Zeitung. Absolut remarcabilă în contextul moravurilor politice dâmboviţene este corectitudinea de care a dat dovadă guvernatorul statului New Jersey. Deşi republican, adept a lui Mitt Romney, guvernatorul a elogiat totuşi, în rânduri, comportamentul democratului Barack Obama în timpul uraganului şi după furtună, după cum ne informează cotidianul conservator din Frankfurt. Deutsche Welle
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
