Revista Presei – 2 Noiembrie / “pivnicerii” justiţiei
| 02/11/2012 | Autor theophyle Categorii: Stiri / Revista Presei |
Bună dimineata intr-o zi de vineri. Vremea va fi mai caldă decât în mod obişnuit pentru începutul lunii noiembrie. Cerul va fi variabil, cu înnorări la 
începutul zilei în extremitatea estică, iar seara şi noaptea în vest, nord-vest şi în centru, unde pe arii restrânse va ploua în general slab, informează Administraţia Naţională de Meteorologie. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări mai ales pe crestele montane. Temperaturile maxime, uşor mai ridicate decât în ziua anterioară, vor fi cuprinse între 14 şi 22 de grade, iar cele minime între 1 şi 13 grade. Dimineaţa şi noaptea, în zonele joase, izolat se va produce ceaţă.
În Bucureşti, Vremea va fi mai caldă decât în mod obişnuit pentru începutul lunii noiembrie. Cerul va fi variabil, iar în cursul nopţii vor fi condiţii de ceaţă. Vântul va sufla slab până la moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 21 de grade, iar cea minimă va fi de 8…10 grade.
Curs valutar BNR valabil azi: 1 EURO = 4. 5318 RON; 1 USD = 3. 5001 RON; 1 EURO = 1. 2948 USD; Francul elvetian 3. 7529 RON. Gramul de aur 193.8682 RON.
Ieşirile din rezervele valutare au atins maximul anului. Ieşirile din rezervele valutare au atins în octombrie maximul ultimului an, de 2,9 mld. 
euro, evoluţia fiind influenţată, conform aprecierilor analiştilor, şi de intervenţiile BNR pe piaţa valutară pentru temperarea presiunilor de depreciere a leului. Dacă în octombrie plăţile scadente în contul datoriei publice în valută au însumat doar 122,3 mil. euro, în noiembrie, plăţile în valută care ajung la scadenţă vor totaliza 1,7 mld. euro. Rezerva va fi însă susţinută de intrarea celor 1,5 mld. euro reprezentând a patra emisiune de eurobonduri plasată în acest an de Ministerul Finanţelor. Rezervele valutare ale BNR s-au redus în octombrie la 31,8 mld. euro, de la 32,4 mld. euro în luna anterioară. Presiunile de depreciere a leului au continuat în octombrie, cursul de schimb apropiindu-se de pragul de 4,6 lei/euro, aproape de recordul de la începutul lunii august. Ca şi în august, şi în octombrie BNR a hotărât să plafoneze sumele pe care băncile le pot împrumuta la dobânda-cheie de 5,25% pe an în schimbul garantării titlurilor de stat. Plafonul a coborât treptat de la 6 mld. lei la 4 mld. lei. Ziarul Financiar
Se pregătește Bugetul / Dezechilibrul la plata pensiilor ne înghite tot deficitul bugetar. Deficitul bugetar consemnat la finele trimestrului al treilea din 2012 poate fi pus exclusiv pe seama dezechilibrului cronicizat 
existent la bugetul asigurărilor sociale. Minusul de 7,17 miliarde lei la bugetul general consolidat a fost mai mic decât subvenția de 9,19 milioane lei care a trebuit adăugată la veniturile curente din plata contribuțiilor de asigurări sociale pentru a asigura plata pensiilor. Datele furnizate de Ministerul Finanțelor arată că, în pofida alimentării suplimentare a veniturilor pentru asigurările sociale, la 30 septembrie 2012, deficitul pe acest segment al politicii sociale era de 743,1 milioane lei. Situația nu diferă prea mult de cea care se întâlnește în sănătate sau plățile pentru șomaj, dar dimensiunea foarte mare este cea care determină deficitul de ansamblu al bugetului României. Integral la CdeG
Caracatiţa unei fraude bancare “garantate”. Un grup format din demnitari şi bancheri este acuzat de DIICOT că a fraudat mai multe bănci prin 
credite garantate de stat. Capii reţelei erau un fost spion DIE şi un om de afaceri controversat din Olteniţa. “Adevărul” vă prezintă reţeta şi reţeaua unei fraude de 22 de milioane de euro, fără precedent în România. Aurel Şaramet (62 de ani) e un om serios. Aşa îl descriu cei care îl cunosc. Şi într-adevăr, CV-ul lui Şaramet, până ieri preşedintele Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM), instituţie care acordă garanţii de stat pentru accesarea creditelor, îl recomandă întocmai. Este părintele primei strategii de dezvoltare economică şi socială a României, a adus Kraft Foods la Braşov, Unilever la Ploieşti, Procter&Gamble la Timişoara. Joi, „aura“ lui Şaramet s-a ruinat într-o singură ştire: „procurorii DIICOT au audiat 100 de persoane într-un caz de fraude bancare de 22 de milioane de euro. Activitatea infracţională a fost sprijinită de către învinuiţii Aurel Şaramet, Cercel – Duca Alexandru Claudiu, vicepreşedintele unei bănci, Mihai Grigoroiu, Roşu Cătălin Ionuţ şi Atanasiu Andrei, angajaţi în cadrul Ministerului Economiei, şi Diaconescu Florian Dragoş“.Din dosarul instrumentat de DIICOT (cu suport de la SRI), reiese că reţeaua fraudei bancare ar fi condusă de un anume Daniel Ruse şi formată din Aurel Şaramet, trei angajaţi ai Ministerului Economiei, plus vicepreşedintele BRD Claudiu Cercel. Toţi aceştia ar fi puşi în mişcare de Dragoş Diaconescu, fost ofiţer al Direcţiei de Informaţii Externe (DIE) a Securităţii. Integral in Adevarul.
Sima-Chirieac: Meci cu o miză de 1.500.000 de dolari. Brokerul fugar îl acuză pe fostul jurnalist că ducea mita de la multinaționale la politicieni. Un 
document exploziv pentru cazul „Brokerul vrăjitor Cristian Sima” a fost publicat de jurnalistul Robert Turcescu pe blogul lui. Documentul probează faptul că, în anul 2000, analistul Bogdan Chirieac deținea acțiuni la firma WBS Holding Ltd din Insulele Virgine. Pe prima pagină apare în clar numele lui printre acţionari, iar în pagina a treia a documentului apare şi semnătura lui Bogdan Chirieac, alături de Cristian Sima şi de alţi acţionari. WBS Holding Ltd și WBS România sunt cele două firme prin care brokerul Cristian Sima a reușit să „piardă” banii unor clienți importanți, 60 la număr. Motiv pentru care a şi fugit din ţară după cum afirmă, de teama represaliilor. Documentul a apărut după ce Cristian Sima a dezvăluit unei televiziuni islandeze faptul că mai multe companii multinaționale s-ar fi folosit, la începutul anilor 2000, de sistemul corupt din România pentru a obține contracte de zeci de milioane de euro. El a dezvăluit că infrastructura sistemului de urgență 112 a fost creată prin corupție şi a numit firma Ericsson şi pe analistul Bogdan Chirieac. Integral in EVZ.
Şase din 10 candidaţi la şefia Parchetului General şi DNA au plagiat la “testul Pivniceru”. Procuror- candidat: “Nu ai cum să fii original, pentru că nu ai cum” Comisia de evaluare a candidaturilor, pe care ministrul Justiţiei, 
Mona Pivniceru, şi-a bazat nominalizările pentru funcţiile de şefi ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a descoperit că 6 dintre cei 10 procurori înscrişi în concurs au plagiat, copiind fără să citeze sursa, în proiectele de management depuse la concurs. Mai mulţi procurori au copiat chiar din cartea coordonată de ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru. În procesul verbal de evaluare a candidaturilor, comisia îi acuză pe procurorii Gheorghe Cornescu, Claudiu Constantin Dumitrescu, Elena Hach, Vasile Ioniţă, Viorica Stoica şi Emil Gheorghe Moţa că au preluat bucăţi de text, fără să citeze sursa, din alte lucrări juridice sau de management. Cei doi procurori nominalizaţi de Mona Pivniceru pentru şefia celor două parchete – Tiberiu Niţu şi Ioan Irimie, nu au plagiat, arată comisia de evaluare. Cele mai grave cazuri de plagiat, după cum reiese din procesul verbal publicat de Ministerul Justiţiei, sunt ale procurorilor Cornescu, Stoica şi Ioniţă. Proiectul depus de procurorul Viorica Stoica, care a candidat la ambele funcţii, le-a depăşit pe cele ale colegilor săi la un singur capitol: cel al plagiatului şi lipsei de originalitate. “Proiectul întocmit are în vedere ambele funcţii pentru care se desfăşoară procedura de selecţie şi, mai mult decât alte proiecte, are un conţinut lipsit de originalitate, ideile din cadrul acestuia fiind, în cea mai mare măsură, preluate în mod mecanic şi fără respectarea vreunei reguli privind indicarea sursei, din operele altor autori sau din alte materiale accesibile publicului pe Internet”, scrie comisia de evaluare. Integral in Gandul.
Tiberiu Niţu, procuror general, şi Ioan Irimie, şef DNA. Mona Pivniceru a trimis deja cele doua propuneri la Consiliul Superior al Magistraturii, cu motivările aferente. CSM va analiza nominalizarile , ii va intervieva pe candidati si se va pronunta la data de 22 noiembrie. CSM va da 
aviz pozitiv sau negativ, dar care este doar consultativ. Mai departe, CSM va trimite documentele preşedintelui României. La rândul său, preşedintele, care are drept de decizie finală, poate accepta sau respinge propunerile Monei Pivniceru. În cazul în care preşedintele respinge propunerile ministrului Justiţiei, procedura se reia de la zero. De obicei, presedintele tarii a respectat concluziile actualei echipe a CSM. Potrivit specialistilor consultati de RL, Pivniceru a optat pentru cei mai servili candidati (Tiberiu Nitu si Ion Irimie), obisnuiti sa ghiceasca intentiile sefilor politici pentru a le executa imediat, spun atat surse din anturajul castigatorilor selectiei, cat si fostii lor sefi pe care i-au avut de-a lungul carierei. Mai precizam ca membrii comisiei de evaluare au facut cate doua propuneri pentru fiecare functie astfel : pentru procuror general, pe langa Nitu a fost propusa si Elena Hach, iar pentru DNA, pe langa Irimie, a fost propus si Claudiu Dumitrescu. Pivniceru a optat pentru cei mai servili dintre ei, spun specialistii. Integral in Romania Libera.
Austriacul de la Tarom a refuzat “cumetriile” romanesti. Primul 
manager privat al companiei a renuntat la functie, dupa ce i s-a pus in fata o lista cu angajari preferentiale si mariri salariale. Pe 17 octombrie, ministrul Transporturilor, Ovidiu Silaghi, a anuntat cu surle si tobe numirea primului manager privat in fruntea companiei TAROM: Heinrich Vystopuil. La numai o saptamana, insa, austriacul a anuntat ca pleaca, desi a venit cu entuziasm. Potrivit unor surse din cadrul Ministerului Transporturilor, vremelnicul manager nici nu a ajuns sa negocieze salariul, ci doar criteriile de performanta – adica contractul de mandat, pe care nu l-a mai semnat din cauza presiunilor. Surse din minister au dezvaluit, pentru EVZ, ca austriacul a facut cale intoarsa dupa ce i s-a prezentat o lista cu ce angajari in functii cheie ar urma sa faca in institutie si pe ce salarii. Ba, mai mult, i s-a pus în vedere să nu facă concedieri înainte de alegeri: “Lista cu câţi piloţi şi şefi de direcţie să rămână şi ce angajări noi, fără concurs, să facă i-a fost prezentată înainte de a semna contractul. I s-a pus în faţă şi cu cât trebuie majorate unele lefuri. De exemplu, un salariu de bază de 3.200 de lei, ar fi urmat să crească la 4.700 de lei. Însă austriacul a spus că el a venit să pună în practică planul lui de management”. Întrebat de presă dacă a simţit presiuni politice pentru a fi îndepăratat de la conducerea TAROM în favoarea unui client de partid, Vystopuil a declarat: “Nu pot să răspund la această întrebare”. Integral in EVZ.
Deutsche Welle: Traian Băsescu s-ar înțelege mai bine cu Martin Schulz decât opozanții săi. Vizita în România a președintelui Parlamentului European, Martin Schulz, a scos la iveală ”un paradox”, comentează Deutsche 
Welle, care consideră că Traian Băsescu s-ar putea înțelege mai bine cu președintele PE decât opozanții săi. “Paradoxul care a fost mai strident ca oricând este că preşedintele Traian Băsescu, cu entuziasmul său pentru Statele Unite ale Europei, s-ar înţelege mai bine cu Martin Schulz decât opozanţii săi. În orice caz, miza socialistului german a fost ca diferenţele de substanţă dintre rivalii politici din România să fie atenuate”, este concluzia unui articol semnat de editorialistul DW Horațiu Pepine. Pepine susține că Schulz “a ilustrat miercuri destul de bine cam ce ar însemna să fii de stânga în plan european (…) De aceea, discursul său a părut puțin derutant”. “Discursul său a părut un veritabil spectacol acrobatic în care a condamnat politicile dreptei, aprobându-le în acelaşi timp”, mai comentează DW. Pepine consideră că e greu de spus în ce măsură au înțeles parlamentarii români discursul lui Schulz. ”Toţi politicienii români declară la unison că împărtăşesc valorile europene, că sunt filo-europeni împătimiţi, dar acum e vorba de altceva, care depăşeşte obişnuinţele de gândire”, mai consemnează Deutsche Welle.Până și Traian Băsescu a observat similitudinile dintre abordările sale și cele ale președintelui PE, mai ales în ceea ce privește aderarea României la Schengen, viitorul exercițiu bugetar sau politica de coeziune. Observația a fost făcută în timpul conferinței comune de presă de la Palatul Cotroceni. Aduce Adevarul.
Ambasada Germaniei: „Restricţionarea activităţii ANI va avea repercusiuni asupra aderării la Schengen şi domeniilor politice 
conexe“.„Guvernul federal nu este în măsură să comenteze pe marginea unor iniţiative ale parlamentului sau ale guvernului ale căror conţinut nu poate fi evaluat în mod fiabil de către Ambasadă. Este însă corect că trebuie luate în serios toate acele avertismente conform cărora o restricţionare a activităţii ANI ar avea repercusiuni asupra următorului raport MCV şi asupra altor domenii politice conexe. Raportul suplimentar în cadrul MCV este aşteptat spre sfârşitul anului. Toţi cei implicaţi trebuie să înţeleagă că o evaluare satisfăcătoare a acestui raport are o importanţă decisivă şi pentru următorul demers referitor la aderarea preconizată a României la spaţiul Schengen”. Avertismentul Ambasadei Germaniei vine la o zi după ce ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, atrăgea la rândul său, atenţia asupra consecinţelor unei eventuale modificări a legii ANI: „În acest moment, orice iniţiativă de a redeschide subiectul modificării legii ANI ar fi o idee foarte proastă şi nu ar fi bine primită de MCV, de UE şi de SUA. Cred că Parlamentul şi guvernarea ar trebui să dea dovadă de multă precauţie în această privinţă”. Integral in Romania Libera.
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
