Ştiri Externe: 29 aprilie 2014 – Criza Ucraineană / Le Monde: România nu s-a pronunțat în privința sancțiunilor suplimentare împotriva Moscovei.
| 29/04/2014 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
Ucraina: Moscova a îndemnat Washingtonul să “tempereze retorica”. Trupele ruseşti mobilizate în apropierea graniţei de vest s-au întors în cazărmi. Rusia reafirmă că nu va invada statul vecin. Trupele ruseşti care participă la “manevre” în apropierea graniţei cu Ucraina s-au întors în cazărmi, a declarat luni ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, în cadrul unei discuţii telefonice cu omologul său american, Chuck Hagel. 
“Rusia a fost obligată să înceapă manevre de amploare în apropierea graniţei cu Ucraina în faţa perspectivei unei acţiuni militare (ucrainene) împotriva civililor (…). De când autorităţile ucrainene au declarat că nu vor folosi unităţile militare regulate împotriva populaţiei neînarmate, trupele ruseşti s-au întors în cazărmi”, a spus Şoigu, potrivit unui comunicat al Ministerului rus al Apărării. Ministrul rus a spus în cursul acestei conversaţii care a durat aproximativ o oră că “regimul de la Kiev” este cel care “sub pretextul luptei împotriva terorismului” a masat trupe “împotriva propriului popor” în sud-estul ţării. El a evocat prezenţa a 80 de tancuri, 130 de vehicule blindate şi 15.000 de bărbaţi înarmaţi. De asemenea, el a îndemnat Statele Unite să “tempereze retorica” pe tema crizei ucrainene. “Comentând acuzaţiile lui Hagel cu privire la o aşa-zisă mobilizare masivă de trupe ruseşti la graniţa cu Ucraina şi manevre de destabilizare, ministrul rus l-a îndemnat pe interlocutorul său să contribuie la temperarea retoricii”, potrivit unui comunicat al Ministerului rus al Apărării. Şoigu “a dezminţit categoric afirmaţiile despre prezenţa unor grupuri de sabotaj ruseşti în sud-estul Ucrainei”, potrivit aceleiaşi surse. Integral aduce Mediafax
Ucraina: Ce orase din estul tarii se afla sub controlul partial al rebelilor pro-rusi. In total, 13 orase din estul Ucrainei, majoritatea in regiunea Donetsk, se afla in prezent sub controlul rebelilor separatisti pro-rusi, care refuza sa recunoasca puterea centrala de la Kiev, relateaza AFP, care prezinta o lista cu localitatile in care insurgentii ocupa cladiri publice, transmite Mediafax. Slaviansk – Acest oras cu aproximativ 110.000 de locuitori este, in prezent, “epicentrul” miscari pro-ruse, care il controleaza in intregime de peste doua saptamani. Persoane inarmate 
au preluat controlul asupra unui depozit de armament, dupa care au ocupat sediile primariei si serviciilor de securitate (SBU). Orasul este supus unei “blocade”, de catre autoritatile centrale. Donetsk – Capitala regiunii cu acelasi nume, un oras cu un milion de locuitori, se afla in centrul a ceea ce rebelii numesc “republica de la Donetsk”. Sediul administratiei regionale a fost capturat pe 6 aprilie, iar cel al primariei pe 16 aprilie. Luhansk – Capitala regiunii Luhansk, acest oras cu aproximativ 465.000 de locuitori se vrea, la randul lui, capitala “republicii de la Luhansk”. Sediul serviciilor de securitate a fost “invadat” de catre aproximativ 1.000 de militanti pro-rusi, pe 6 aprilie. Kramatorsk -Primaria acestui oras cu 160.000 de locuitori, vecin cu Slavianskul, a fost capturata de manifestanti pe 12 aprilie. Evacuata pe 15 aprilie, in urma unei alerte false cu bomba, ea a fost ocupata din nou pe 21 aprilie. Pro-rusii controleaza, de asemenea, sediul serviciilor de securitate. In schimb, o baza militara ucraineana, situata in apropiere, a rezistat mai multor atacuri. ALTE ORASE – Gorlivka, 260.000 locuitori: sediul politiei ocupat de la 14 aprilie; Makiivka, 360.000 locuitori: primaria ocupata de la 13 aprilie; Artemivsk, 78.000 locuitori: primaria ocupata de la 12 aprilie; Enakiev, 85.000 locuitori: primaria si parchetul, ocupate de la 13 aprilie; Hartizk, 60.000 locuitori: primaria ocupata de la 14 aprilie. Jdanivka, 14.000 locuitori: primaria ocupata de la 14 aprilie; Kirovsk, 28.000 locuitori: primaria ocupata de la 14 aprilie; Torez, 80.000 locuitori: primaria ocupata de la 15 aprilie; Kostiantinivka, 80.000 locuitori: primaria ocupata de la 28 aprilie. Aduce Hotnews
SUA au impus noi sancțiuni contra Rusiei. Statele Unite au anunțat, luni, noi sancțiuni contra unor persoane și companii rusești, precum și revizuirea condițiilor pentru o serie de exporturi către Rusia, măsuri luate ca urmare a rolului jucat de Rusia în criza din Ucraina, relatează Agențiile internaționale de presă. SUA au decis noi sancțiuni ca 
răspuns la continuarea intervenției ilegale a Rusiei în Ucraina și la actele sale de provocare prin care subminează democrația’ și ‘amenință pacea, securitatea, stabilitatea, suveranitatea și integritatea teritorială’ a Ucrainei, a explicat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Jay Carney, într-un comunicat de presă citat de AFP. Sancțiunile constau, între altele, în înghețarea conturilor din Statele Unite și interdicția de a intra în această țară și vizează șapte înalți funcționari guvernamentali ruși și 17 companii aparținând unor cercuri apropiate președintelui rus Vladimir Putin. Persoanele vizate de sancțiuni sunt Igor Secin (patronul gigantului petrolier Rosneft), Serghei Cemezov (directorul companiei de stat în domeniul armamentului Rosteh), Dmitri Kozak (vicepremier), Oleg Belavancev (trimis oficial al președinției ruse în Crimeea), Evgheni Murov (directorul Serviciului de protecție al Federației Ruse), Aleksei Pușkov (vicepreședinte al 
Dumei de Stat și președintele Comitetului pentru relații internaționale din Duma de stat) și Viaceslav Volodin (director adjunct al Administrației prezidențiale). Integral aduce Agerpres . UE va adăuga 15 nume de responsabili ruși și ucraineni proruși pe lista sancțiunilor. Uniunea Europeană va adăuga 15 nume de responsabili ruși și ucraineni proruși la lista persoanelor sancționate până acum pe fondul crizei din Rusia, au declarat luni pentru Agerpres surse diplomatice. Decizia a fost luată de ambasadorii celor 28 de state UE care s-au reunit la Bruxelles din cauza faptului că în situația din Ucraina nu a avut loc o “dezescaladare”, au indicat sursele citate. Conform acestor surse, o înțelegere asupra extinderii listei de nume vizate de sancțiuni în așa-numita fază a doua exista încă de dinaintea reuniunii de la Geneva, dar ulterior demersul a fost stopat pentru a monitoriza implementarea acordului semnat cu acel prilej. Integral aduce Agerpres
Le Monde: România nu s-a pronunțat clar în privința sancțiunilor suplimentare împotriva Moscovei. Cotidianul francez „Le Monde” a publicat pe site-ul său o hartă interactivă ce prezintă modul în care țările membre ale Uniunii Europene depind de gazul rusesc și cum sprijină ele impunerea de noi sancțiuni împotriva Rusiei. Din această hartă rezultă că România nu a avut o poziție clară, deși dependența sa de gazul rusesc este relativ redusă. (Poziția țărilor în privința sancțiunilor economice împotriva Rusiei. Legenda hărții: roșu – țări reticente; 
portocaliu – țări reticente, din motive economice; galben – țări care nu s-au pronunțat; verde pal – țări favorabile, în caz de invazie; verde deschis – țări favorabile; verde închis – țări favorabile, din motive de securitate). Demersul jurnalistic al cotidianului francez pleacă de la constatarea că Cei 28, spre deosebire de SUA, nu au reușit să se pună de acord asupra unor sancțiuni care să vizeze ținte economice specifice, ceea ce îndepărtează perspectiva unor pârghii veritabile pentru a face presiuni asupra Rusiei în criza din Ucraina. Dacă Statele Unite au luat în vizor companii rusești, membrii Uniunii Europene nu au reușit să se pună de acord decât asupra unor sancțiuni punctuale, împotriva unor personalități anume, scrie Le Monde. Diferențele dintre țările europene se explică prin interesele economice numeroase și diferite, dar și prin factori politici și de securitate, menționează cotidianul francez. De la anexarea Crimeei de către Rusia, țările UE nu reușesc să se înțeleagă asupra sancțiunilor economice împotriva Moscovei. Fiecare stat membru are motivele sale pentru a se teme de consecințele unor astfel de sancțiuni asupra economiei sale. Rusia este al treilea partener comercial al UE, după Statele Unite și China. Importurile UE din Rusia reprezintă circa 12%, în special produse energetice – petrol și gaz –, iar exporturile UE în Rusia, în special produse manufacturate din industria auto și chimică, reprezintă 7 la sută, explică Le Monde. România nu s-a pronunțat clar pentru sau împotriva de sancțiuni suplimentare. România susține linia europeană, dar se declară mai puțin favorabilă aplicării de sancțiuni economice decât extinderii fazei a doua a planului european, arată Le Monde. Integral aduce Digi24
Jocul de şah al lui Putin în Ucraina: tactici bune, dar strategie nepotrivită. Regulile jocului de şah, aflat printre sporturile cele mai importante în Rusia, par să dicteze şi desfăşurarea evenimentelor legate de criza ucraineană. Potrivit unuia dintre experţii jocului de şah, preşedintele rus Vladimir Putin mută piesele pe o tablă de şah la nivel geopolitic, punând în mişcare o serie de evenimente cu o miză uriaşă. Tacticile sale sunt descifrate de un alt bine-cunoscător al secretelor şahului. Keneth Rogoff, profesor la Harvard şi economist cu notorietate, este în acelaşi timp şi expert în jocul de şah. În timpul adolescenţei a fost recunoscut ca un adevărat fenomen în jocul de 
şah, iar până la 25 de ani era considerat expert, notează postul de radiodifuziune NPR pe pagina sa online. „Putin joacă dintr-o poziţie foarte vulnerabilă”, a declarat Rogoff despre modul de joc afişat de Putin. „Dar este foarte bun în ceea ce face. Asta nu înseamnă că nu are şanse să câştige. Un jucător de şah cu adevărat bun nu are nevoie de o poziţie bună pentru a câştiga partida”, a declarat Roggoff. În cazul de faţă, „poziţia vulnerabilă” este dată de economia slabă a Rusiei, dependentă de exporturile energetice, corupţia infiltrată adânc în sistemul de conducere şi de administrare a ţării, şi mediul de afaceri necompetitiv faţă de întreprinderile din vest. „Va avea loc un război economic”, a declarat Rogoff, excluzând posibilitatea unui război convenţional. ucătorii de şah foarte buni sunt mereu atenţi la stilul de joc al partenerului de joc, ceea ce ar putea oferi avantajul anticipării mişcărilor pe tabla de şah. Iar experţii pot merge îndeajuns de departe încât să distingă strategiile şi tacticile oponenţilor lor. Strategia se referă la rezultatele pe termen lung ale acţiunilor hotărâte. De exemplu, dacă este decisă preluarea controlului Ucrainei, care este beneficiul pe termen lung, cu ce îmbunătăţeşte situaţia actuală? Pe de altă parte, tacticile pot fi definite drept „metode pe termen scurt pentru a recâştiga piese importante şi pentru a ocupa poziţii strategice pe hartă. Vladimir Putin este „un maestru al tacticilor”, a subliniat Rogoff. „Cumva se află cu câţiva paşi înainte şi este foarte bun la asta”, a adăugat economistul, fost profesor de şah al lui Putin. „Dar care este strategia pe termen lung? Este greu de văzut.” Anexarea Crimeei la Federaţia Rusă a fost o mişcare benefică şi dăunătoare, deopotrivă. În primul rând, a fost o decizie bună deoarece i-a adus lui Putin o popularitate uriaşă, fiind totuşi un beneficiu pe termen scurt. Integral aduce Adevarul
Der Spiegel: Temerile Europei de Est față de Rusia. Conflictul ucrainean, dar mai ales atitudinea ezitantă a Occidentului reaprind temeri mai vechi în Europa de Est. Din Estonia până în Bulgaria însă lipsește o strategie comună de răspuns la următoarea întrebare: Cum se poate limita puterea Moscovei? Frica de o expansiune neoimperială a Rusiei este mare în Europa de Est. În fond, au trecut doar câteva zeci de ani de când Hitler și Stalin își împărțeau Europa sau de când puterile învingătoare lăsau statele estice în brațele URSS sau de când tancurile rusești 
intrau în Budapesta sau Praga, Până acum, niciun oficial esteuropean nu a spus-o deschis, dar în această regiune multă lume se gândește că Vestul ar putea lăsa din nou baltă aceste state. Dar aici se termină punctele comune pentru că statele estice nu cad de acord asupra modalității prin care trebuie combătută Rusia. Statele baltice ar susține sancțiuni dure la adresa Moscovei, dar cu mare reticență. Cehia, Slovacia, Ungaria și Bulgaria le resping complet. Aceste șapte țări sunt dependente de Rusia pentru aprovizionarea cu gaze naturale. În plus, Federația le este fie piață de desfacere fie creditor și investitor. Situația diferă în cele mai mari două state estice. Polonia este dependentă și ea de livrări de gaze de la Moscova, dar ar susține, la fel ca România, sancțiuni dure la adresa Rusiei. Premierul polonez Donald Tusk a avertizat după conferința de la Geneva ca Europa să organizeze o nouă Yalta. Iar președintele român Traian Băsescu a atras atenția că Rusia nu se va opri la Crimeea și că Occidentul ar trebui să înțeleagă asta. Polonia a avut mereu de suferit din cauza politicii expansioniste ruse, iar cursul precaut al UE nu este apreciat la Varșovia. Tusk a propus chiar soluții concrete în această criză, cum ar fi crearea unei uniuni energetice în Europa. România, dincolo de pierderile sale istorice, mai urmărește un scop prin discursul anti-Putin: apropierea Republicii Moldova de spațiul comunitar și, eventual pe termen lung, reunificarea cu aceasta. Integral aduce RFI
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Buna ziua,
exista si alte probleme de discutat , inafara scandalurilor politice din Romania. Dar cine le da importanta la noi? Cred ca nici macar politicienii:
http://adevarul.ro/international/europa/prima-dezbatere-candidatii-functia-sef-comisiei-europene-dezvaluit-diferentele-viziune-privinta-europei-1_535f95d70d133766a8325473/index.html
Interesanta analiza EFOR!
http://expertforum.ro/polonezii/
Un articol -avertisment al doamnei Nutu!