Ştiri Externe: 25 aprilie 2014 – Criza Ucraineană / Război rece pe cerul României
| 25/04/2014 | Autor theophyle Categorii: International, Stiri Europene |
Ucraina: Rusia nu a luat ‘nici cea mai mică inițiativă’ pentru aplicarea acordului (John Kerry). Rusia ‘nu a luat nici cea mai mică inițiativă’ pentru a pune în aplicare acordul încheiat în urmă cu o săptămână la Geneva cu scopul de a reduce tensiunile din Ucraina, a afirmat joi seară secretarul de stat american, John Kerry, potrivit AFP. Liderii ucraineni și-au respectat angajamentele ‘din prima zi’ după încheierea acordului, a adăugat șeful diplomației de la Washington în cursul unei declarații la Departamentul de Stat, acuzând Rusia că depune ‘eforturi imense pentru a sabota activ procesul democratic’ din Ucraina. Aduce Agerpres Jurnalistul american Simon 
Ostrovsky, deținut de luni seara de către separatiștii din estul Ucrainei, în bastionul lor, Slaviansk, a fost eliberat joi, transmite AFP. Jurnalistul, care a povestit pentru AFP că a fost bătut, fiind legat la ochi și la mâini, a fost eliberat de către insurgenți către ora 15.00 GMT. ”Mă simt bine”, a declarat prin telefon jurnalistul în vârstă de 33 de ani, care lucrează pentru site-ul american Vice News, în timp ce se deplasa în mașină la Donețk, însoțit de confrați de-ai săi. ”Ei au venit să mă vadă și mi-au spus să-mi reiau activitatea”, a adăugat el. Ostrovsky a povestit că a fost arestat luni seara, către ora locală 22.30, la un post de control în apropiere de piața centrală din Slaviansk, precizând că cei care l-au răpit aveau o fotografie cu el și că îl căutau. Simon Ostrovsky, care a lucrat pentru AFP în Azerbaidjan în anii 2000, se află în estul Ucrainei pentru site-ul american Vice News. El relata despre insurecția separatistă, prin înregistrări video în centrul acțiunii. Liderul separatist din Slaviansk, Viaceslav Ponomarev, a dezmințit mai întâi răpirea lui Simon Ostrovsky, după care a confirmat spunând despre el că este un ”jurnalist provocator”. Miercuri, Washingtonul s-a arătat ”foarte preocupat” în legătură cu răpirea jurnalistului și a cerut Rusiei ”să facă uz de influența sa în rândul grupurilor respective pentru a asigura eliberarea imediată și în deplină siguranță a tuturor ostaticilor din estul Ucrainei”. Agerpres
Ucraina: Lupte grele în estul Ucrainei. Trupele ruse, mobilizate pentru a trece graniţa. Blindate ucrainene au pătruns în fieful separatist prorus Slaviansk, după ce la intrarea în oraş a avut loc un schimb de focuri de armă între forţele guvernamentale şi grupările proruse. Un lider al separatiştilor a confirmat că există doi morţi în urma asaltului ucrainean, potrivit unui corespondent al „Adevărul”, iar martorii au transmis că un baraj al proruşilor era în flăcări. el puţin cinci separatişti pro-ruşi au murit, joi, în urma intervenţiei militare a Ucrainei în 
regiunea Slaviansk, a anunţat Ministerul de Interne de la Kiev. „În timpul conflictului armat au murit cel puţin cinci terorişti”, se arată într-un comunicat oficial, citat de agenţia Reuters, care menţionează că un alt soldat pro-rus a fost rănit. Preşedintele interimar al Ucrainei, Oleksandr Turcinov a declarat în cadrul unei intervenţii televizate că Ucraina nu va ceda în faţa teroriştilor şi a cerut Rusiei să îşi mute trupele din apropierea graniţei cu ţara sa. „După ce forţele de securitate ale Ucrainei au înregistrat câteva succese în lupta împotriva terorismului, Federaţia Rusă a început să detaşeze trupe lângă frontiera estică a ţării noastre. Mişcările acestor trupe sunt o ameninţare foarte serioasă la adresa securităţii statului nostru“, a declarat Turcinov. „Nu vom da înapoi în faţa niciunei operaţiuni teroriste şi vom lua în continuare măsurile necesare pentru a proteja vieţile cetăţenilor noştri. Cerem Rusiei să nu se mai implice în treburile interne ale Ucrainei, să înceteze intimidările permanente şi şantajul şi să îşi mute trupele de lângă graniţa cu ţara noastră“, a concluzionat preşedintele de la Kiev. În opinia ministrului rus al Apărării, raportul de forţe în conflictele din estul Ucrainei este inegal deoarece „ucrainenii au 11.000 de soldaţi, plus extremiştii de la Sector Dreapta, 160 de tancuri şi 230 de blindate, faţă de forţele de autoapărare care numără 2000 de oameni şi au aproximativ 100 de arme, dintre care multe au fost confiscate de poliţiştii locali“. „Gărzile naţionale şi extremiştii luptă împotriva populaţiei paşnice“, crede Şoigu. Integral aduce Adevarul.
Ucraina: Armata rusă, noi manevre la frontiera cu Ucraina. Armata rusă a lansat noi manevre la frontiera cu Ucraina, ca răspuns la operaţiunea militară a Kievului împotriva separatiştilor proruşi din estul ţării, a anunţat joi ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, citat de AFP şi preluat de Mediafax.”Suntem constrânşi să reacţionăm la o astfel de evoluţie a situaţiei”, a declarat Şoigu, citat de agenţiile ruse.”Exerciţii ale unităţilor districtelor militare Sud 
şi Vest au început”, a declarat el. Ministrul şi-a exprimat “îngrijorarea” cu privire la asaltul lansat de trupele ucrainene împotriva separatiştilor din Slaviansk, bastion al insurgenţilor proruşi din est, care s-a soldat cu cinci morţi în rândul insurgenţilor, potrivit Kievului, şi rănirea unui militar ucrainean […] Anterior, preşedintele rus, Vladimir Putin, declarase că operaţiunea Kievului în est este o “crimă gravă” şi că aceasta va avea “consecinţe”. El nu a precizat însă natura acestor consecinţe. Uniunea Europeană a recunoscut, joi, dreptul Ucrainei de a-şi apăra suveranitatea, îndemnând însă toate părţile să contribuie la detensionarea crizei, informează AFP. “Recunoaştem dreptul Ucrainei de a lua măsuri pentru apărarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale”, a declarat Michael Mann, purtătorul de cuvânt al lui Catherine Ashton, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe. Dar, din nou, toţi semnatarii Acordului de la Geneva trebuie să facă tot posibilul pentru detensionarea situaţiei”, adaugă el. Acordul de la Geneva a fost semnat de reprezentanţii Rusiei, Ucrainei, Statelor Unite şi Uniunii Europene. […] De la Tokio unde se află în turneu asiatic, preşedintele american Barack Obama a acuzat joi Rusia că nu respectă Acordul internaţional de la Geneva menit să contribuie la diminuarea tensiunii în Ucraina şi a ameninţat cu noi sancţiuni, relatează AFP. Integral aduce RFI
SONDAJ: Cetăţenii din Moldova au opinii împărţite privind aderarea la UE sau Uniunea Vamală. O proporţie de 38 la sută dintre cetăţenii R. Moldova ar opta pentru Uniunea Vamală, în timp ce 35 la sută ar alege Uniunea Europeană, potrivit rezultatelor Barometrului de Opinie Publică, anunţate joi la Chişinău. Fiind puşi în situaţia de a alege fie o opţiune, fie alta, cetăţenii din Republica Moldova s-au divizat în două grupuri aproape egale. 
Astfel, 38 la sută s-au pronunţat pentru Uniunea Vamală şi 35 la sută pentru Uniunea Europeană (în special populaţia tânără, cu un nivel înalt de studii şi nivel socio-economic ridicat). În acelaşi timp, în cazul unui referendum privind aderarea R. Moldova la UE, 44 la sută dintre persoanele intervievate ar vota pentru, iar 37 la sută împotrivă. Ponderea persoanelor care sunt împotriva aderării la UE înregistrează o tendinţă de creştere continuă în ultimii patru ani – de la 18 la sută în mai 2010, la 37 la sută în aprilie 2014. În ceea ce priveşte eventuala aderare a R. Moldova la Uniunea Vamală, 45 la sută dintre persoanele intervievate s-au pronunţat pentru, în special minorităţile etnice, o descreştere semnificativă faţă de proporţia de 57 la sută înregistrată în urmă cu doi ani. Referitor la liberalizarea regimului de vize cu UE, 50 la sută dintre participanţii la sondaj au răspuns că aceasta este importantă, iar alţi 50 la sută au apreciat că nu este deloc importantă sau mai puţin importantă. De asemenea, 49 la sută dintre cei intervievaţi consideră că liberalizarea regimului de vize este rezultatul conjucturii externe, iar 35 la sută au răspuns că este meritul conducerii statului. În privinţa Acordului de Asociere cu UE, 61 la sută dintre participanţii la sondaj consideră că semnarea documentului este foarte importantă sau importantă pentru R. Moldova. Pe de altă parte, doar 41% dintre persoanele intervievate au spus că semnarea Acordului de Asociere va contribui la îmbunătăţirea condiţiilor de trai, iar alte 48 la sută consideră că va duce la înrăutăţirea situaţiei sau că nu va schimba nimic. Integral aduce Mediafax
The New York Times. Europa de Est, îngrijorată de capacitatea NATO de a controla Rusia. Undeva în spațiul aerian de graniță al României, un avion de monitorizare sofisticat al NATO a supravegheat îndeaproape activitățile rusești de pe teren. Pe înregistrările sale radar putea fi observat un joc de tip ‘șoarecele și pisica’ între un avion de recunoaștere rusesc deasupra unui distrugător american din Marea Neagră și o escadrilă de avioane NATO ce l-au alungat. A fost o scenă demnă de epoca Războiului Rece, iar misiunea NATO a avut ca scop liniștirea aliaților care se simt din nou vulnerabili în fața amenințărilor rusești după intervenția în forță a Moscovei în Ucraina vecină, , scrie New York Times într-un material publicat miercuri în ediția sa online. Ziarul constată însă că 
aceste manevre nu i-au prea convins pe membrii est-europeni ai Alianței Nord-Atlantice, care sunt tot mai tensionați din cauza Rusiei și îngrijorați de capacitatea, sau chiar disponibilitatea, NATO de a le contra. Organizația transatlantică de astăzi, afectată de ani de reduceri ale bugetelor europene de apărare și implicată mai ales în teatre de operațiuni îndepărtate precum cele din Afganistan și Libia, nu mai este la fel de pregătită să contreze un Kremlin din ce în ce mai îndrăzneț, o recunosc chiar liderii săi. Membre vest-europene ale NATO pot privi conflictul din Ucraina ca pe unul izolat, ca pe o amenințare sâcâitoare la adresa relațiilor lor de afaceri cu Moscova, a explicat Artis Pabriks, fostul premier al Letoniei până în ianuarie. ‘Dar pentru noi nu este vorba de bani, ci este o problemă existențială’, a adăugat el. ‘Voi vă puteți păstra libertățile, nu și noi. Deci este diferit’, a subliniat fostul șef de executiv. Însăși Alianța recunoaște complexitatea noilor circumstanțe. Ucraina ‘ne-a făcut să reactualizăm misiunea pentru care am fost creați’, a declarat general maiorul Andrew M. Mueller, care comandă cea de-a 17-a flotă de avioane de monitorizare a NATO. ‘Ne consolidăm apărarea în cadrul NATO. Ne-am îndepărtat de această activitate cu operațiunile din Afganistan și Libia’, a spus el. Dar, potrivit New York Times, va fi nevoie de mai mult decât de o modificare a abordării pentru a da un suflu nou alianței militare ce a fost erodată serios după 1989. Statele Unite ale Americii asigură 75 la sută din cheltuielile militare ale NATO și numai o mână de state europene întrunesc obiectivul Alianței de a avea un buget al apărării echivalent cu 2% din produsul lor intern brut. NATO se află în avanpostul replicilor în fața tensiunilor crescânde cu Rusia, dar reticența SUA și a aliaților occidentali de a se mobiliza mai mult reflectă o ambivalență privind perspectiva unei confruntări prea directe cu Rusia, fie pe cale militară, fie prin intermediul unor sancțiuni economice mai dure. Reticența este în mod special accentuată în state membre precum Spania, Italia, Franța și Germania, care întrețin legături comerciale importate cu Federația Rusă. Acestea și-ar dori o revenire rapidă la status quo-ul de dinainte de izbucnirea crizei. The New York Times in romana aduce integral Agerpres
Poliţia norvegiană anchetează comitetul care atribuie premiul Nobel pentru pace. Mai multe personalităţi scandinave au anunţat, miercuri, că au sesizat poliţia norvegiană, cerându-i să deschidă o anchetă despre condiţiile de atribuire a premiului Nobel pentru pace, care nu ar fi, după părerile lor, conforme cu testamentul lui Alfred Nobel, informează AFP. Comitetul Nobel norvegian “sfidează şi ignoră testamentul Nobel, chiar şi după ce i s-a reamintit de mai multe ori sensul pe care Alfred Nobel voia să îl acorde acestui premiu”, a 
declarat juristul Fredrik Heffermehl, autorul volumului “Voinţa lui Nobel” şi critic acerb al comitetului Nobel. Vorbind în numele a 16 personalităţi novergiene şi suedeze aflate la originea acelei plângeri, Fredrik Heffermehl consideră că premiile Nobel pentru pace atribuite de peste un deceniu, inclusiv cele atribuite lui Barack Obama (2009) şi Uniunii Europene (2012), sunt “ilegale”, întrucât ele nu sunt conforme cu litera şi criteriile enunţate de Alfred Nobel. În testamentul său, industriaşul şi filantropul suedez (1833-1896) considera că premiul Nobel pentru pace ar trebui să revină “aceluia care a acţionat cel mai mult sau cel mai bine pentru fraternizarea popoarelor, abolirea sau reducerea armelor permanente, iniţierea şi multiplicarea congreselor pentru pace”. De-a lungul timpului, comitetul Nobel a lărgit acest concept pentru a premia artizani ai unor acţiuni umanitare, apărători ai mediului înconjurător şi campioni ai luptei împotriva sărăciei. Fost vicepreşedinte al Biroului internaţional pentru pace (BIP), care a primit Nobelul în 1910, Fredrik Heffermehl este adeptul unei definiţii mult mai restrânse. Chiar şi Organizaţia pentru interzicerea armelor chimice (OIAC), premiată în 2013, nu ar merita acest premiu după părerea sa: “Ei aplică un tratat de dezarmare, dar nu pun capăt militarismului. Să zicem totuşi că este un laureat mai puţin îndepărtat (de spiritul definiţiei Nobel, n.r.) decât alţii”. Comitetul Nobel, la rândul său, a respins întotdeauna aceste critici. Plângerea, depusă la brigada financiară a poliţiei norvegiene – întrucât este vorba de o presupusă încălcare a unui testament – îl vizează în special pe preşedintele comitetului, Thorbjoern Jagland, şi pe influentul său secretar, Geir Lundestad. Contactat de AFP, Geir Lundestad a refuzat să comenteze această situaţie, spunând că, în aceste condiţii, poliţia trebuie lăsată să instrumenteze plângerea. Premiile Nobel s-au născut din voinţa inventatorului dinamitei, savantul şi industriaşul suedez Alfred Nobel (1833 – 1896), graţie unei clauze menţionate în testamentul său redactat la Paris, în 1895, cu un an înainte de a muri. Integral aduce Gandul.
Fitch: O eventuală sistare a gazelor ruseşti ar submina fragila revenire a economiei europene. O eventuală sistare a furnizării gazelor naturale ruseşti către Europa, ca urmare a escaladării conflictului din Ucraina, va afecta în principal industriile europene mari consumatoare de gaze, precum cea metalurgică şi chimică, va conduce la creşterea preţului petrolului, gazelor livrate din alte surse şi al celorlalte materii prime, efectul global fiind subminarea fragilei reveniri a economiei europene, se arată într-o analiză publicată joi de agenţia Fitch. 
Costurile energetice reprezintă peste jumătate din costurile totale în industria chimică. Astfel, o creştere a preţului energiei va conduce la închiderea sau conservarea unor capacităţi industriale şi el se va reflecta de asemenea în facturile consumatorilor casnici. În plus, unele companii vor decide să-şi delocalizeze producţia către alte regiuni ale lumii, cum ar fi Statele Unite, unde pot beneficia de pe urma revoluţiei gazelor de şist, sau Orientul Mijlociu. Este de remarcat faptul că gazele naturale sunt greu de substituit de alte surse de energie atât în industrie, cât şi în cazul consumului populaţiei. Iar alternativele de aprovizionare cu gaze sunt de asemenea limitate, ele neasigurând un volum care să-l poată substitui pe cel furnizat de Rusia. Producătorii europeni de gaze, Marea Britanie, Norvegia sau Olanda, şi-ar putea spori producţia cu 10 până la 20 de miliarde de metri cubi pe an, ceea ce reprezintă numai 7-14% din volumul furnizat de Rusia. Există, în plus, şi alte dificultăţi logistice. De exemplu, în cazul importurilor de gaze lichefiate, terminalele de vaporizare a acestora situate cel mai aproape de statele Europei Centrale sunt la Zeebrugge, în Belgia, şi la Rotterdam, în Olanda, capacităţile lor fiind de 9 şi respectiv 12 miliarde metri cubi pe an. Dar este puţin probabil ca Moscova sau Bruxellesul să facă pasul către o sistare completă a furnizării gazelor ruseşti, având în vedere implicaţiile unei asemenea decizii atât asupra economiei europene, cât şi asupra celei ruse. Mai probabil este scenariul unei diminuări a acestui flux în urma închiderii gazoductelor de pe teritoriul Ucrainei, prin care tranzitează circa 15% din gazele consumate în UE, cum s-a întâmplat în anii 2006 şi 2009 în urma disputelor dintre Moscova şi Kiev. Integral aduce Capital
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
buna ziua
cata manipulare in “stirea”de pe capital
daca la sfarsitul iernii stocurile sunt la 1/2 din capacitate e mult,foarte mult
delocalizarea industriei chimice din europa se va face cu sau fara sanctiuni aplicate rusiei/decizia apartine pietei si cand gazele in US sunt valoric la 30%din pretul european ,decizia e clara;cu sau fara sanctiuni rusiei se va intampla/a nu se uita ca in US se investesc in urmatorii doi ani 91 miliarde-miliarde-usd in noi capacitati in industria chimica
daca fitch ar fi facut o analiza corecta ar fi ajuns la parerea ca rusia pentru a-si mentine exportul in europa trebuie sa reduca preturile
Buna ziua!
Perfect descris modul in care tarile din estul europei privesc actiunile Rusiei si pozitia tarilor din vestul Europei: ‘Voi vă puteți păstra libertățile, nu și noi. Deci este diferit’.
Probabil acest sentiment poate conduce la realizarea unei aliante Intermarum cu sprijin US.
Buna miki,
Putin a reusit sa creeze o falie sa speram ca americanii au sa reuseasca sa o reunifice!
o analiza buna a relatiilor intre actorii principali, revenirea la razboiul rece si detasarea de realitate a lui Obama:
http://online.wsj.com/news/articles/SB10001424052702304518704579521832151275884?mod=rss_Opinion?mod=hp_opinion&mg=reno64-wsj&url=http%3A%2F%2Fonline.wsj.com%2Farticle%2FSB10001424052702304518704579521832151275884.html%3Fmod%3Drss_Opinion%3Fmod%3Dhp_opinion
“…Like Mr. Incredible, the president is flummoxed that the world won’t stay saved, or agree to be saved at all. After all, he came to save it. And so the world has only itself to blame if Obama is sick of it and going home…”
cea mai buna caracterizare a “epocii obama”